124 matches
-
și mila față de necuvîntătoare ratifică o dată mai mult dispersia sacrului în toate înfățișările vieții, într-o inextricabilă țesătură a omenescului cu livrescul și cu arta, în care își poate găsi expresia fără teama păcatului: "Pasăre și om mîncăm în bună voire/ soră o simt, de mine ea nu se mai teme,/ fîlfîie fericită la picioarele mele/ ferecată-n arginturi: o carte" (Rîndunica). Graurului i se consacră un imn complicat de fervori trase în luxurianța asociațiilor: "L-am recunoscut după petele mari
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
vreunei bărbății, ci a silirii. Chiar și tâlharii și ucigătorii, în urma hotărârii judecătorilor au pătimit poate și mai grozav decât acela. Printre noi este însă cu totul dimpotrivă, căci mucenicii n-au suferit fără de voia lor, ci cu buna lor voire, stăpâni fiind a pătimi sau nu, și deci au arătat o bărbăție mai tare decât orice diamant. Așadar, nu este nimic de mirare că acela a băut otrava, când nici nu era stăpân pe sine de a nu bea și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care-I este propriu<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 46. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie Palama, energiile fac cunoscută arătarea în afară (ad extra) a Treimii, exprimând raportul cu altceva, adică cu ceva ce nu este El Însuși. Și, prin fiecare, voirea cea bună și dumnezeiască cu privire la noi a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh e lucrare și putere de viață și de înțelepciune făcătoare. Acestora le-a mai zis și împărtășiri neîncadrate și nemicșorate, ridicându-le peste toate cele create
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și pentru toate darurile cu care am fost binecuvântată de sărbători. Toată familia mea, toată, s-a întâlnit la noi în casă. De multă vreme n-am mai trăit un sentiment așa frumos. Toți au venit voioși și cu bună voire, a fost o împăcare generală tacită, frumoasă, luminoasă. Ne au ajutat toți: Domnul, Măicuța, Vasile, Andrei și ceilalți Luminoși. A fost un du-te-vino așa de plăcut în casă, era așa multă Lumină și Iubire. A fost extraordinar. A fost CRĂCIUNUL
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
de a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai fi ea însăși și pentru aceasta de a nu mai fi viață. În viață mișcarea autonegăriii sale nu se produce în mod misterios: ci mai curând se înfăptuiește ca propria sa mișcare, în măsura în care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai fi ea însăși și pentru aceasta de a nu mai fi viață. În viață mișcarea autonegăriii sale nu se produce în mod misterios: ci mai curând se înfăptuiește ca propria sa mișcare, în măsura în care, condusă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tainică o nemulțumire care este faptă a vieții, în măsura în care ea este cea care dorește această eliminare, o nemulțumire față de sine, în măsura în care ceea ce vrea ea să elimine este ea însăși. Am prezentat teoria acestei nemulțumiri ca nemulțumire de sine: acesta este voirea suferinței de a scăpa de ea însăși. A scăpa de sine, a se nega pe sine este totuși ceva ce nici suferința, nici viața în general nu pot face, nefiind nici una nici cealaltă nimic altceva decât o încercare de sine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
această respingere este oare cea care o motivează și, odată cu ea, motivează proiectul galilean însuși, privit, nu în efectivitatea operației sale și potrivit tematismului său explicit, ci în taina intentio sale, ca fiind el însuși o experiență subiectivă și o voire a vieții, cea de a se nega ea însăși? Din simplul punct de vedere metodologic, respectul pentru fenomen, adică pentru modul dăruirii sale pentru angoasă, în exemplele noastre nu impune oare procesului de idealizare în care se constituie orice știință
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cum ipseitatea vieții este consubstanțială esenței sale și o definește, autonegarea individului înseamnă autonegarea vieții înseși, iar această intentio politică în semnificația sa radicală se alătură proiectului galilean și repetă absurditatea acestuia. Autonegarea vieții nu este cu toate acestea decât voirea vieții de a scăpa de sine. Nu este o întâmplare că epoca pe care o trăim marchează deopotrivă triumful științei și pe cel al politicii: în spatele respingerii "subiectivului", în căutarea și revendicarea unei obiectivități absolute se ascunde o aceeași suferință
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
model căruia să dorească să i se conformeze astfel încât să fie replicile vii și sporite ale acestuia aceste moduri de realizare regresează către forme elementare și fruste, mereu mai sărace, mai stereotipe și mai vulgare, atunci când nu se inversează în voirea monstruoasă a autonegării și autodistrugerii. A sosit clipa în care practicile barbariei nu mai pot fi trecute sub tăcere. CAPITOLUL VI PRACTICILE BARBARIEI Numesc practici ale barbariei toate modurile de viață în care această viață se înfăptuiește sub o formă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
moravurilor. Nu trebuie oare, dacă vrem să putem vorbi de morală, ca acțiunii să-i fie stabilite niște scopuri, această acțiune nemaifiind una oarecare, ci aceea care are în vedere aceste scopuri și se îndreaptă explicit către ele, într-o voire orientată către valori și primind de la acestea din urmă valoarea care este nimerit a i se recunoaște la rândul său, semnificația sa propriu-zis morală? Sunt necesare aici mai multe observații. Prima dintre ele este că, dacă etica este definită ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
face din ființă ca Viață un conatus. Un asemenea efort nu are așadar nimic de-a face cu ceea ce se desemnează de obicei prin acest termen, cu irupția în cursul vieții a unei modalități specifice a acesteia, sub forma unei "voiri" a actualizării unei potențialități subiective corporale de pildă. Despre acest efort care are un început și un sfârșit se poate spune de fapt că este vrut, și chiar că este un mod al voirii sau al acestui Eu Pot fundamental
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
specifice a acesteia, sub forma unei "voiri" a actualizării unei potențialități subiective corporale de pildă. Despre acest efort care are un început și un sfârșit se poate spune de fapt că este vrut, și chiar că este un mod al voirii sau al acestui Eu Pot fundamental care sunt eu. Însă mișcarea prin care, fără contenire, viața ajunge în sine și survine sieși în conservarea și sporirea de sine această mișcare nu este vrută, ea nu rezultă din nici un efort, ci
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
conscience que la traduction procède souvent d’une trahison. C’est pourquoi îl développe assez tôt l’idée que le langage peut aussi être le lieu de contradictions et de malentendus qui peuvent mener au conflit ou à la folie, voire à la mort”. Nu putem ști în ce măsură studiul limbii (engleze, de data aceasta) l-a adus pe Ionesco mai aproape de conflict, de nebunie sau de moarte ori dacă un cocteil din acestea trei a stat la temelia teatrului ionescian, dar
Franța-Ionesco-România by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/6566_a_7891]
-
Domnului. Este firească marea bucurie a omenirii care cântă: „Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut'... Astfel înțelegem și dumnezeiescul imn cântat de îngeri și oameni: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire" (Luca II, 14). Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută prin Tine Născătoare de Dumnezeu celor de pe pământ s-a arătat'...Taina aceasta s-a descoperit lumii când a venit plinirea vremii. Omenirea a fost înștiințată de aceasta
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
după ce I s-a deschis ușa, căci cel ce se lasă pătruns de harul divin "va cina"cu Domnul, se va împărtăși de Viața dumnezeiască, în cadrul Sfintei Liturghii și a Dumnezeieștii Euharistii. Iar accesul este determinat de buna și libera voire a omului. Căci "ha �rul Duhului nu se micșorează în cei ce se împărtășesc de el (din care pricină se și naște patima invidiei), chiar dacă unul primește mai mult, iar altul mai puțin, din har. Pentru că fiecare dobândește, după măsura
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Domnului. Este firească marea bucurie a omenirii care cântă: „Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut'... Astfel înțelegem și dumnezeiescul imn cântat de îngeri și oameni: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire" (Luca II, 14). Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută prin Tine Născătoare de Dumnezeu celor de pe pământ s-a arătat'...Taina aceasta s-a descoperit lumii când a venit plinirea vremii. Omenirea a fost înștiințată de aceasta
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Domnului. Este firească marea bucurie a omenirii care cântă: „Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut'... Astfel înțelegem și dumnezeiescul imn cântat de îngeri și oameni: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire" (Luca II, 14). Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută prin Tine Născătoare de Dumnezeu celor de pe pământ s-a arătat'...Taina aceasta s-a descoperit lumii când a venit plinirea vremii. Omenirea a fost înștiințată de aceasta
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
toți, căzând, se rugau creștinilor să potolească muntele din mersul sau, ca să nu se strice palatele și cealaltă parte a cetății. Și răspunzând episcopul a zis: "Nu, fraților, nu s-ar cuveni. Că nu este lucrul nostru, ci a voastră voire, ca să ne îngreuiați pe noi cu certările voastre. Dar, în încercarea noastră, ne-a cercetat pe noi Domnul. Și, iată, se apropie muntele de răul Nilului". Și atunci au făgăduit toți că se vor boteza. Deci, s-a rugat episcopul
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
Domnului. Este firească marea bucurie a omenirii care cântă: „Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut'... Astfel înțelegem și dumnezeiescul imn cântat de îngeri și oameni: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire" (Luca II, 14). Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută prin Tine Născătoare de Dumnezeu celor de pe pământ s-a arătat'...Taina aceasta s-a descoperit lumii când a venit plinirea vremii. Omenirea a fost înștiințată de aceasta
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și templului din Delfi. În mitologia greco-romană delfinul era cel ce conducea sufletele spre insulele fericite, găsindu-l gravat, ca animal sacru, pe mormintele și în inscripțiile funerare. Dezlegarea își trăiește în tainele postului însăși semnificația de a elibera elementul voirii lui Dumnezeu față de om, la ceea ce se înclină a înfăptui pentru sănătatea creației lui, hrănirea trupului. Dezlegarea este semnul iubirii de frumos și a păstrării armoniei trupului cu forma de început a creației omului, fără a se altera în nevolnicii
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
ale lui Hume, ci și calitățile stilistice ale scrierilor sale. In fine, Kant vorbea despre voința bună, ea fiind bună nu numai prin ce produce și efectuează, nu prin potrivirea sa pentru atingerea unui scop oarecare propus, ci numai prin voire, adică în sine, și considerată pentru sine, sugerând că ea trebuie prețuită mai mult decât tot ce poate fi realizat prin ea, chiar și atunci când printr-o împotrivire a sorții sau printr-o înzestrare săracă a unei naturi vitrege, acestei
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
ce bate tangibil cu degete fine de aripi de îngeri la ușă Animei cea din lăuntru cetate. Încoronat cu pa † îmi învesmântat în porfira de sânge cu sceptru de trestii ne implora în † rărea celor ce vor a deschide bună.voirea credinței e potirul cel dulce ce ne face sălașul cu Cină de † aină și nunta întreit în porunca cât să mai bată cât să mai plângă cât mai așteaptă... cât mai asuda cu palma întinsă cer.șește cu truda ...?... omule
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
traducteur et sur la position délicate qu'il occupe parfois au sein du milieu cible. Le rôle de médiateur et d'acteur social assumé par le traducteur implique des risques : même de nos jours, leș traducteurs subissent parfois la censure, voire des répressions de la part des régimes autoritaires. Élisabeth Lavault-Olléon rappelle le cas tragique du traducteur japonais qui été assassiné pour avoir traduit leș Versets sataniques, leș émeutes qui ont éclaté dans divers pays arabes à căușe de la traduction d'un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le texte A. "67 On observe pourtant que, postulant l'équivalence comme condition de réussite d'une traduction, leș traductologues ne lui accordent pas la même acception : quelques-uns parlent d'une équivalence formelle, d'autres d'une équivalence de contenu, voire d'une équivalence stylistique. Par exemple, traduire un mode d'emploi d'un appareil technique suppose la transmission fidèle du message source, afin que le lectorat cible puisse comprendre leș instructions et utiliser l'appareil respectif. Par contre, dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]