174 matches
-
municipale sunt o mare de lacrimi; poetul nu mai poate ține pe piept armurile tari, spada salvatoare îi cade din mână; până și străzile principale sunt pline de lași, lumina ochilor interbelici se stinge minut cu minut, (cea de pe fața voivozilor e consumată de mult) și pulsul sângelui din rigole e tot mai încet; ivan karamazov paralizează viața cu visele lui; trubadurii nu mai găsesc puteri să renască bucuria, și celulele lor nu mai salvează speranța; un sac de nisip consumă
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
recitându-i vre-un pastel (O culpă-n realismul socialist...). Dar, o superbă, zveltă trecătoare, Grăbită, cred din Mihăescu Gib, Parcă pe clape de pian, pe trepte! Și-adolescenți, bătând la disperare O minge spre - într-un elan de trib - Voivozi și Rege, care știu s-aștepte... 27 aprilie 2007 Luna nouă La luna nouă stau și scriu prin seară Ca la o întronare de crai-nou Într-un palat de grâu și de secară; Sau numai a expresiei crai-nou. Momentului când
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
până-n pământ iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au mușcat și piept și mâini zmeii ne-
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
-i gata să amurge: deci neamul se întoarce iar pe creste țăranii mei se sorb iar în icoane cu strai de moarte și cu strai de viață se răstignesc cu toții în piroane: numai în vârf de munți să-nvii se-nvață... ...voivozii mei țărani - în vremuri rele s-au răspândit pe ceruri - iarăși stele! ALCHIMIȘTI ȘI SFINȚI athanor vreau să mor sori de dor praf de-ecuator dimineți crai isteți vând scaieți răstignind scapeți absalom păr de gnom metronom clironom fără chip
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
lui Budai-Deleanu. Pur și simplu acest univers îl atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat de faptul că tatăl său, voivodul tribului, fusese prins pentru falsificare de bani undeva prin Ungaria, i se confiscase averea, fiul său și Salomia abia putînd salva ceva din averea lor proprie. De acest handicap se prevala Dinu, rîvnind el rangul conducător și fiica acestuia. S-
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
că Țancu fusese declarat de autorități ca înecat în Tisa iar corturarii de care aparțineau nu se putură împăca deloc cu voivozia lui Dinu. Trimisul lor îl vestea pe Țancu să revină în tabără pentru că mai toți corturarii îl voiesc voivod. Reveniră în tabără, unde, pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
pe dată, avu loc o înfruntare între Țancu și Dinu. Acesta din urmă rămăsese în viață, dar a înțeles că mai toți corturarii îl voiesc pe Țancu drept căpetenie. A doua zi a avut loc solemnitatea înscăunării lui Țancu drept voivod și obligatoria cerere de iertare a lui Dinu, care trebuia să vină tîrîș, pe coate și genunchi, înaintea stăpînului. Solemnitatea se petrecu aidoma, corturarii jurară supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
supunere totală. Dar la scena cererii iertării, Dinu se repezi, cu un cuțit ascuns, asupra lui Țancu și-l ucise. Solomia, care se aruncă între cei doi, fu și ea ucisă fulgerător, iar Dinu luă coroana și se declară el voivod, strigînd către corturarii înmărmuriți: Dacă nu mă vreți voi, vă vreau eu! Sunteți ai mei!". Atunci intră pe prim plan în scenă tînăra Rusalina. Aceasta, după ce asistă la uciderea părinților, fugi, ca ieșită din minți, spre Dunăre și se aruncă
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Veniseră s-o pețească pe Florica și cum Rusalina refuză, o furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu voi moșteni pe tata. Neamul nostru e acum tare în tabără. Îți cer fata, os din neam de voivozi, tot pentru un voivod. E o cerere cu cinste". Rusalina înnebuni, rătăcind prin raza a treizeci-patruzeci kilometri de sat, ca o sperietoare a locului, pînă ce fu găsită moartă. A rămas, aievea, în amintirea faraonilor din Vlădeni, victimă a destinului
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
pe Florica și cum Rusalina refuză, o furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu voi moșteni pe tata. Neamul nostru e acum tare în tabără. Îți cer fata, os din neam de voivozi, tot pentru un voivod. E o cerere cu cinste". Rusalina înnebuni, rătăcind prin raza a treizeci-patruzeci kilometri de sat, ca o sperietoare a locului, pînă ce fu găsită moartă. A rămas, aievea, în amintirea faraonilor din Vlădeni, victimă a destinului ei de șef de
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Azi, începe postul cel mare, ține șapte săptămâni, prin zilele lui subțiri cu soarele încă neputincios în priviri. Oare cât o să mai dezleg acum, izgonirea lui Adam pe pământ? Albastru veșmânt învăluie rugăciunea înghețurilor cuprinse în balans în razele vechilor voivozi fără merinde, și-au pierdut chipul peste fața mea s-a așternut demult soarele și nisipul -. 17Martie 2013 Nevoia de aer Mă cheamă aici la munte, umilit și apăsat de păcat, bat la uși și la ferestre. Cad în genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Mâinile albe de zăpadă ușoară omoară aripile timpului rămas. Sfârșitul nu se va coborî aici, el rămâne departe... se vor mai scrie multe file de carte, spunea Trifu, elevul meu, care l-a cunoscut pe Dumnezeu. Târziu am aflat de ce voivozi sunt sfinți. Cinci sute de ani au trudit aici la cetate, îmblânzind soarta cu aur odăjdii și icoane de argint, priveghind din zori în asfințire, cu pieptul de zale și de rugăciune în ceasul de nisip fără minutare și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Rodica Zafiu Persistența unor dogme istorice, pe care o subliniază și o subminează profesorul Neagu Djuvara în recenta sa carte - Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești (Humanitas, 2007), a avut întotdeauna efecte perceptibile și asupra cercetărilor și a instrumentelor lingvistice. În cazul dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
ca străin în țară-i din Mare până-n Tisa, sta, sărăcind, Românul și-și blestema obida... Dar Tatăl Tău, cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul unde muriră Sciții, și Te-a lăsat pe Tine să ni-l voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie - întors să fii luceafăr, după un apus de soare! Descălecând ca
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
anii 1881-1887 și constituie partea întâi al unei lucrări vaste, ce se va întinde pe parcursul mai multor volume. A doua este o interpretare îndrăzneață asupra întemeierii primului stat feudal românesc, datorată lui Neagu Djuvara și intitulată Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile țării Românești (editura Humanitas, 2007). Fiecare, în felul său, este o lucrare senzațională. Jurnalul lui Carol I constituie o inestimabilă sursă de informații asupra unei perioade istorice frământate. Notația sumară, precisă, cu obsesia obiectivității, poate
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
în valoare a trupei de balet a acestei instituții, prin spectacolul Urban Kiss al lui Răzvan Mazilu, actualul director Răzvan Ioan Dincă a dorit să diversifice creația artistică a instituție și, alături de operetele de formulă clasică, cum sunt Contesa Maritza, Voivodul țiganilor și Văduva veselă, a vrut să aducă în România, și anume pe scena acestui teatru, și genul de musical. După două încercări nereușite, cu Brodway- București și cu Cabaret, a înțeles unde era punctul nevralgic: neexistând încă la noi
Când profesionalismul își spune cuvântul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7323_a_8648]
-
eu, sărmanul, de nu te-aș avea pe tine Să mă luminezi în calea-mi cu vederile-ți senine; Să duci grija cîrmuirii și să porți, pe fruntea ta, Sarcina coroanei mele, ce nu pot, nu pot purta! Dacă sunt voivodul țării după datina străbună, Dacă dînsa, cu de-a sila, cu-a ei fală mă-ncunună, Dacă am vreun drept anume ce de dînsa mi-este dat, Nu le țin asupra-mi, mamă, fală, drept și voivodat, Decît numai ca
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
Bună veste, feți și fete, Dor de frate mă trimete Să vă spun că-n vânt ascultă Suspinarea voastră multă, Că prin minți îi curg fiebinte Lacrimile voastre sfinte... Dar se jură către cer Pe voinice mâini de fier, Pe Voivozii din mormânt Și pe greul lanț ce-a frânt, Să nu-și rabde clipa lină Nici icoanei când se-nchină! Nici când codrul pâinii frânge, Nici când prunc în brațe strânge, Pân-ce fruntea abătută, Nu v-o-nalță și-
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbește de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual și cultural incontestabil. După tradiție primul ctitor este considerat a fi Petru I Mușat (1375-1391), dar adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistrița este voivodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432). Icoana Sfintei Ana, dăruită de Alexandru cel Bun, prezentă și acum în mănăstire, are o importanță deosebită din punct de vedere artistic, istoric și spiritual. Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpuș
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
și bătut. Și are mai ales meritul că a coborât morala absolută prin țepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap și ți-era frică să n-o furi tu de la tine. ăsta-i voivod absolut, Vlad Țepeș. Păi fără ăsta istoria românilor este o pajiște cu miei!... Sursa bibliografică de referință este cartea: Petre Țuțea, Între Dumnezeu și Neamul Meu, ediție îngrijită de Gabriel Klimowicz, Fundația „Anastasia”, Editura „Arta Grafică”, București, 1992. Material documentar
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VOIVODUL LIMBII ROMÂNE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1082 din 17 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (la a 164-a aniversare de la naștere) la mijloc de iarnă grea, prunc frumos ne-a fost ca dar, să se nască
VOIVODUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363468_a_364797]
-
Toate Articolele Autorului (la a 164-a aniversare de la naștere) la mijloc de iarnă grea, prunc frumos ne-a fost ca dar, să se nască din genuni, printre chinuri și amar. s-a născut din neființă magul nostru cel pribeag, voivodul limbii române, să ne -ntâmpine cu drag. cum îl știm cu ochi păgâni, plini de-amar și suferinți, el ne vine din bătrâni, din părinții de părinți. are chipul lui Orpheu și în frunte steme poartă, ca un vechi arhiereu
VOIVODUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363468_a_364797]
-
ce-a-nflorit din viul grai, iar cuvântul lui ne-ncântă cu tot raiul de pe plai. româneasca noastră fire, s-a născut dintr-un izvor: Eminescu e iubire, e și cântec, e și dor... luni, 16 decembrie 2013 Referință Bibliografică: voivodul limbii române / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1082, Anul III, 17 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VOIVODUL LIMBII ROMÂNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363468_a_364797]