22 matches
-
județul Bacău. 54. Derevlean Vasilică, fiul lui Derevlean Nicolai și Meletina, născut la 3 ianuarie 1964 în localitatea Marginea, județul Suceava, România, cu domiciliul actual în Germania, 56727 Mayen, Laachstr. 16c, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sucevița, str. Voivodeasa nr. 72, județul Suceava. Copii minori: Derevlean Lissa, născută la 22 septembrie 1998. 55. Dittus Elena-Cristina, fiica lui Irimia Gheorghe și Vasilica, născută la 2 octombrie 1978 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, cu domiciliul actual în Germania, 88662 Uberlingeb
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162664_a_163993]
-
cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea carierei, precum și întreaga suprafață cu vegetație forestiera și jnepeniș din afara fondului forestier din culmea estică (cuprinzând Vf. Răchitișului, jnepenișul din zona lacului Iezerului, Vf. Bradul Ciont, Vf. Voivodeasa, izvoarele pr. Secu, izvorul Calimani, și zona de sub Vf. Calimani) Parcul National Cozia Zonele de conservare specială ale Parcului Național Cozia includ parcelele și subparcelele forestiere 57 - 75 din UP III Caciulata a OS Călimănești, 1-5, 25 - 30, 58 - 83
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
când a fost distrusă de un incendiu. Localitatea a avut statut de comună până în anul 1942, când, prin Ordinul Preturii Plășii Ștefan Vodă nr. 682/1942, a devenit sat component al comunei Sucevița.Completări aduse de Fundația”Ștefan cel Mare”Voivodeasa.Întemeierea satului Voivodeasa (Furstenthal).Sursă de informare este medicul personal al Împăratului Iosif al II-lea al Austriei și alte documente aflate la Arhivele Statului Român județul Suceava.Fundația”Ștefan cel Mare”Voivodesa,deține în original hartă fizică (17 Nov.
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
distrusă de un incendiu. Localitatea a avut statut de comună până în anul 1942, când, prin Ordinul Preturii Plășii Ștefan Vodă nr. 682/1942, a devenit sat component al comunei Sucevița.Completări aduse de Fundația”Ștefan cel Mare”Voivodeasa.Întemeierea satului Voivodeasa (Furstenthal).Sursă de informare este medicul personal al Împăratului Iosif al II-lea al Austriei și alte documente aflate la Arhivele Statului Român județul Suceava.Fundația”Ștefan cel Mare”Voivodesa,deține în original hartă fizică (17 Nov.1865),harta politică
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
medicul personal al Împăratului Iosif al II-lea al Austriei și alte documente aflate la Arhivele Statului Român județul Suceava.Fundația”Ștefan cel Mare”Voivodesa,deține în original hartă fizică (17 Nov.1865),harta politică(NOV.1940) a fostei comune Voivodeasa(denumire corectă)la întemeierea localității,istoricul Obeliscului Prințului Rudolf din Casă Imperiala a Împăratului Austriei(1887)cu numele și prenumele locuitorilor ce au contribuit l-a construirea monumentului,precum și sumele de bani ce au fost donate și un document ce
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
Școala Sucevița,jud.Suceava.Lanțurile celor patru colțuri ale monumentului au fost distruse.Toate aceste documente au fost aduse în România de o familie germană în anul 1987 și înmînate locuitorului Halip Traian-Ioan în curtea casei lui Zaremba Grigore din Voivodeasa,un bun gospodar și cunoscător al istoricului acestei localități.În anul 1775,după Pacea de la Kuciuk-Koinoschi,Imperiul Otoman a cedat Imperiului Habsburgic partea de nord a Moldovei care v-a fi botezata de acești habsburgi”BUCOVINA” -Țara fagilor,teritoriu ce
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
ce v-a fi sub stăpînire habsburgica pînă în anul 1918.La data de 14-19 iulie 1783,Împăratul Iosif al II-lea,la 8 ani dupa ocupația acestui ținut romînesc,face o vizită în Bucovina trecînd prin frumoasă vale a Voivodesei spre Sucevița.Fiind deosebit de impresionat de peisaj,de aerul ozonat,de pădurile de brad și molid,medicul lui personal, îi propune Împăratului,înființarea aici a unei stațiuni climaterice.Împăratului,i-a plăcut propunerea însă,a hotărît că aici, să înființeze
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
lui personal, îi propune Împăratului,înființarea aici a unei stațiuni climaterice.Împăratului,i-a plăcut propunerea însă,a hotărît că aici, să înființeze o colonie germană,stațiunea fiind înființată în localitatea Solca.Din mărturiile locuitorilor mai vîrstnici,aflăm că în Voivodeasa,veneau turiști cu afecțiuni ale căilor respiratorii.Din documentele existente,se știe cu precizie că, în anul 1803, Voivodeasa,a fost definitivată în comuna de sine-stătătoare,prin colonizarea cu etnici germani aduși din Boemia,respectiv 20 de familii cu aprox.
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
că aici, să înființeze o colonie germană,stațiunea fiind înființată în localitatea Solca.Din mărturiile locuitorilor mai vîrstnici,aflăm că în Voivodeasa,veneau turiști cu afecțiuni ale căilor respiratorii.Din documentele existente,se știe cu precizie că, în anul 1803, Voivodeasa,a fost definitivată în comuna de sine-stătătoare,prin colonizarea cu etnici germani aduși din Boemia,respectiv 20 de familii cu aprox.80 de suflete.Localitatea capătă numele de ”FURSTENTHAL”(furst-voivod,principe) iar (tal-vale),deci însemna Valea Voivodului.Odată cu terminarea primului
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
România,î-și întregește toate teritoriile locuite de români de la Nistru pînă la Tisa. În Noiembrie 1918,Bucovina,revine în granițile României Mari, deci, și Comuna ”FURSTENTHAL” intra în componență statului român și de acum este cunoscut sub numele de ”VOIVODEASA”. Dacă pînă în anul 1918 în comuna Furstenthal că și în Bucovina,limba oficială era limba germană,din 1918 în Voivodeasa este introdusă Limba română că limba a oficialităților.Comunitatea și-a continuat viața prosperă în cadrul statului român.Odată cu venirea
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
României Mari, deci, și Comuna ”FURSTENTHAL” intra în componență statului român și de acum este cunoscut sub numele de ”VOIVODEASA”. Dacă pînă în anul 1918 în comuna Furstenthal că și în Bucovina,limba oficială era limba germană,din 1918 în Voivodeasa este introdusă Limba română că limba a oficialităților.Comunitatea și-a continuat viața prosperă în cadrul statului român.Odată cu venirea lui Hitler l-a putere în Germania,politica privind minoritățile germane de pretutindeni ia întorsături dramatice ,printre altele și aceia de
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
să emigreze înspre acea Mare și Veșnică Germanie. Această politică s-a intensificat după începutul celui de-al doilea război mondial.În întraga Bucovina,trăiau atunci în jur de 12.000 de germani,multi emigrînd în Germania.Mulți locuitori din Voivodeasa,la fel ca și multi germani din Bucovina,au plecat în urmă Convenției semnate între Germania și România la data de 23 Septembrie 1940 iar în cerere era stipulate și condițiile de plecare astfel că în Decembrie 1944 a plecat
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
din Bucovina,au plecat în urmă Convenției semnate între Germania și România la data de 23 Septembrie 1940 iar în cerere era stipulate și condițiile de plecare astfel că în Decembrie 1944 a plecat ultimul eșalon de germani.Din Comună Voivodeasa,au plecat 476 de familii cu 1954 de suflete.După 137 de ani de convețuire pașnică și prosperă cu românii,propagandă nazistă i-a dezrădăcinat pe etnicii germani părăsindu-și gospodăriile chibzuit construite și bine înstăriți luîndu-și cu ei cca.
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
de convețuire pașnică și prosperă cu românii,propagandă nazistă i-a dezrădăcinat pe etnicii germani părăsindu-și gospodăriile chibzuit construite și bine înstăriți luîndu-și cu ei cca.550 Kg din avut,plecînd în necunoscut într-o aventură complet necunoscută..Comună Voivodeasa,astfel depopulata,a fost colonizata din nou de astă dată cu familii de romîni mai ales din comuna Sucevița,comuna Marginea și din împrejurimi mai îndepărtate.Aici au rămas doar 7 (șapte ) familii de germani cu 31 de suflete.Odată cu
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
comuna Marginea și din împrejurimi mai îndepărtate.Aici au rămas doar 7 (șapte ) familii de germani cu 31 de suflete.Odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina,Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942,comuna Voivodeasa a fost desființată,declarată SAT și lipită ( nu contopita ) de Comună Sucevița. Satul Voivodeasa este așezat pe valea pârâului Voivodeasa, care se varsă în râul Sucevița. Se mărginește : 1 La nord ( apus ) - comună Putna ( dealuri și păduri) 2 La sud
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
de germani cu 31 de suflete.Odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina,Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942,comuna Voivodeasa a fost desființată,declarată SAT și lipită ( nu contopita ) de Comună Sucevița. Satul Voivodeasa este așezat pe valea pârâului Voivodeasa, care se varsă în râul Sucevița. Se mărginește : 1 La nord ( apus ) - comună Putna ( dealuri și păduri) 2 La sud ( răsărit ) - comună Marginea 3 La vest - satul Sucevita 4 La est- Comună Horodnic de
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
Odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina,Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942,comuna Voivodeasa a fost desființată,declarată SAT și lipită ( nu contopita ) de Comună Sucevița. Satul Voivodeasa este așezat pe valea pârâului Voivodeasa, care se varsă în râul Sucevița. Se mărginește : 1 La nord ( apus ) - comună Putna ( dealuri și păduri) 2 La sud ( răsărit ) - comună Marginea 3 La vest - satul Sucevita 4 La est- Comună Horodnic de Sus ( dealuri și păduri ) . Orașul ce
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
râul Sucevița. Se mărginește : 1 La nord ( apus ) - comună Putna ( dealuri și păduri) 2 La sud ( răsărit ) - comună Marginea 3 La vest - satul Sucevita 4 La est- Comună Horodnic de Sus ( dealuri și păduri ) . Orașul ce-l mai apropiat de Voivodeasa este orașul Rădăuți la 15 km . Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Voievodeasa se ridică la 1908 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau germani (95,55%), cu o minoritate de români (0,7%) și una de evrei (3,5%). Alte persoane
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
luna putrezind pe scoarțe / fetele din sat o iau drept floare”, „profețiile sunt duse la fierar”. Proza lui Ț. are ca principală sursă viața din Bucovina, mai ales cea rurală, desfășurată pe aproximativ două secole. Primul roman, al cărui titlu, Voivodeasa (1976), amintește de lumea țărănească a lui Cezar Petrescu, se vrea fresca unui tărâm sătesc în convulsii. Notațiile unui tânăr fixează momente din vara anului 1945, istorică prin confruntarea dintre promotorii recentelor transformări sociale și inamicii acestora, retrași în munți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
avut privilegiul de a trăi câteva luni în mitologica Shambala. SCRIERI: Versuri, București, 1967; Lava intermediară, București, 1970; Cânturile marelui pod, București, 1972; Ochii fastului, Cluj, 1973; Petrol și oameni, București, 1973; Drumuri prin Țara Moților (în colaborare), București, 1973; Voivodeasa, București, 1976; Inițiere și elogiu, București, 1978; Călător în zările de acasă, București, 1979; Solemnitățile supușilor, București, 1980; Exerciții de existență, București, 1982; Solemnitățile fericiților, București, 1983; Din tot sufletul pentru fericire, Iași, 1987; Solemnitățile umiliților, București, 1991; Șapte ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
fastului”, ST, 1973, 12; Constantin, A doua carte, 257-259; Aureliu Goci, „Ochii fastului”, CRC, 1974, 6; Piru, Poezia, II, 283-285; Nicolae Ciobanu, Proza de analiză; pastelul poetic, LCF, 1976, 46; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Mihai Ungheanu, „Voivodeasa”, LCF, 1977, 6; Ulici, Prima verba, II, 183-185; Alex. Ștefănescu, Experiment și autenticitate, LCF, 1979, 8; Lit. rom. cont., I, 723-724; Marian Popa, O saga bucovineană, LCF, 1981, 16, 17; George Arion, „Solemnitățile supușilor”, FLC, 1981, 22; Mircea Tomuș, „Solemnitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]