17 matches
-
administrativ Mihai Eminescu se suprapune peste unitatea geostructurală a Platformei Moldovenești, care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
lungime de 35 km. și o suprafață de 140 km2. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare - Tudora, de pe teritoriul județului Botoșani, de la o altitudine de 500 m, având curs permanent la 435 m altitudine. Relieful acestei regiuni, dezvoltat de depozite volhiniene și basarabiene aparține Podișului Sucevei reprezentat de Dealul Mare la vest și nord, Culmea Holmului la nord-est respectiv Câmpia Moldovei în est și sud-est. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
înaltă, fragmentată ulterior de rețeaua hidrografică. Una dintre lucrările de sinteză asupra sarmațianului de pe Platforma Moldovenească aparține lui I. Simionescu (1903), care face o orizontare lito-bio-stratigrafică a acestui etaj, separând două unități: una inferioară argiloasă și una superioară grezo-calcaroasă, considerată volhiniană. Pe baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu denumiri toponimice proprii: volhinian, chersonian, basarabian. Începând din anul 1920, M. David publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial și de aspectele de relief din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău, cel mai amănunțit stadiu asupra sarmațianului la realizat V. Tufescu (1937), care a stabilit pe criterii faunistice prezența volhinianului și basarabianului, iar din punct de vedere tectonic consideră Dealul Mare ca o unitate distinctă, generată de mișcări tectonice, menționând și o serie de falii în cuvertura sedimentară. În 1932, V. Tufescu a efectuat cercetări amănunțite asupra reliefului și rețelei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest, Culmii Holmului la nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
reliefului. În esență , aspectul actual al văii Bahluiului, precum și al afluenților acestora , ca și forma unor interfluvii , a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursurilor râurilor și de retragerea continuă a versanților . Actualul relief din cadrul zonei cercetate , dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene , aparține Masivului Dealul Mare și Culmii Holmului la vest și Câmpiei Moldovei la est . Între relieful Dealului Mare , Clumii Holmului și al Depresiunii de contact Hârlău există deosebiri , care se referă la altitudinile absolute maxime și medii , adâncimea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și particularitățile reliefului Din punct de vedere geologic, zona se încadrează într-o unitate morfologică (Câmpia Moldovei) sculptată în depozitele primelor subetaje ale Sarmațianului (Volhinian nord și Bessarabian în sud). Dintre acestea, substratul geologic al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex unic, care
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale iar în adâncime din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: circa 5% din suprafață se află pe un platou, iar restul pe un versant cu panta între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană, acoperit cu luturi loessoide de vârsta cuaternară. b) Aspecte pedologice: predomină cernoziomurile cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de pârâul Uricani, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]