24 matches
-
și natura și elementele ei, vii sau neînsuflețite. Avem dragoste pentru un anumit mod de conduită și acțiune, pasiune pentru munca sau profesie, pentru pace și liniște și atâtea altele care diversifica ființă umană. Din iubire se nasc cugetări, dorințe, volițiuni, diverse acte. Ea poate să facă minuni, se spune că poate să mute munții din loc, înnobilează ființă umană, îi pune în mișcare nebănuite capacități și posibilități de autodepășire, o apropie de lumea înconjurătoare și-i dezvăluie sensuri necunoscute ale
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_dragoste_nu_e_nimic_nu_e.html [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
Ideea de a ordona materialul fragil și vag din care sunt făcute notele aceste are, în momentul de față, o oarecare vechime. Vreau să spun că mult timp ea a trăit în mine, în forma de dorință, de ambiție, de volițiune, și că, pentru motive diverse, realizarea ei în fapt n-a venit, n-a putut veni, decât mai târziu. Acum câțiva ani vorbind cu directorul unei publicațiuni literare (care cu o neobosită bunăvoință stăruia să mă numere printre colaboratorii săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
orice acțiune. Ele privesc viața ca pe un rău absolut, plin de durere, suferință și angoase și neagă apodictic posibilitatea ca vreun efort uman să o facă mai tolerabilă. Fericirea poate fi atinsă prin extincția completă a existenței conștiente, a volițiunii și a vieții. Singura cale spre beatitudine și mântuire este de a deveni perfect pasiv, indiferent și inert, asemenea plantelor. Binele suveran este abandonul gândirii și al acțiunii". L.V. Mises, Acțiunea umană, www.mises.ro, p. 28. 216 Simion Mehedinți
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei prințese sau de coliba unei păstorițe. Secolul al XVIII-lea, care a insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la temelia unei filozofii de mobilare
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
est toi que j-invoque: montre-moi un homme qui soit bon!...1330. A fi bun e o calitate care se poate obține și prin voință. Psihologii definesc voința ca fiind facultatea de a vrea și o desemnează adesea prin termenul de volițiune. Această definiție este în mod fundamental corectă, însă ea este insuficientă pentru a înțelege perfect originea, natura și funcționarea acesteia. Din punct de vedere mistic, voința corespunde înainte de toate impulsului ce îl face pe individ să fie activ sau pasiv
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conform cu idealul moral al ordinului, distingem două forme de conștiință morală: - morala Încurajatoare, sau morala binelui; - morala severă, sau morala datoriei. c. Voințele morale Actele de voință morală se disting de oricare alte forme, prin faptul că ele sunt duble volițiuni. Orice volițiune morală este prefațată de o volițiune primitivă, al cărei conținut psihologic Îl preia, pentru a-l purifica și a-l Îmbogăți. Se consideră a fi morală acțiunea voluntară a cărei determinare inițială este negată, apoi este reluată și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral al ordinului, distingem două forme de conștiință morală: - morala Încurajatoare, sau morala binelui; - morala severă, sau morala datoriei. c. Voințele morale Actele de voință morală se disting de oricare alte forme, prin faptul că ele sunt duble volițiuni. Orice volițiune morală este prefațată de o volițiune primitivă, al cărei conținut psihologic Îl preia, pentru a-l purifica și a-l Îmbogăți. Se consideră a fi morală acțiunea voluntară a cărei determinare inițială este negată, apoi este reluată și pusă din
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conștiință morală: - morala Încurajatoare, sau morala binelui; - morala severă, sau morala datoriei. c. Voințele morale Actele de voință morală se disting de oricare alte forme, prin faptul că ele sunt duble volițiuni. Orice volițiune morală este prefațată de o volițiune primitivă, al cărei conținut psihologic Îl preia, pentru a-l purifica și a-l Îmbogăți. Se consideră a fi morală acțiunea voluntară a cărei determinare inițială este negată, apoi este reluată și pusă din nou În deliberarea conștiinței. Orice determinism
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
inconștiente; e) gândurile. Toate reprezintă lumea, lucrurile și condiția umană. Fac parte dintr-o serie a cauzelor și efectelor, a VIeților și renașterilor numită „coproducerea condiționată”. Ea are 12 factori ce se produc în lanț. Iată câțIVa dintre ei: ignoranța → volițiunile → construcțiile psihice → dorința (sexuală) → bătrânețea → moartea → renașterea. Se neagă realitatea persoanei, dar și pe cea a principiului vital, ătman. După Eliade, există o funcție ascetică a acestei negații: „Meditând la irealitatea persoanei, e distrus egoismul în înseși rădăcinile sale”. Negarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B Arta: un act de volițiune suprimat, trecut prin sita inteligenței, răcit prin precepte de gust și de echilibru - tradus în opera de artă. ["NU TE ARĂTA LOR"] 2257 Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B Arta: un act de volițiune suprimat, trecut prin sita inteligenței, răcit prin precepte de gust și de echilibru - tradus în opera de artă. ["NU TE ARĂTA LOR"] 2257 Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta sa rămâie necunoscuta cititorilor tăi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 326} ["NOTA COMUNĂ E BAZA UNITĂȚII... "] 2275B Nota comună e baza unității. Mutarea din loc a unei mase ponderabile = mișcare. Asta e nota comună. ["PROCESUL LOGIC AL FORMĂRII UNITĂȚEI"] 2275B Procesul logical formării unităței = Kaestner. SFERA VOLITIVĂ ["ACT DE VOLIȚIUNE ȘI MIȘCARE"] 2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este asemenea o unitate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
E de ajuns ca lumina soarelui s-ajungă la pământ pentru a-l pune în mișcare; e îndeajuns ca o impresie de dinafară s-atingă paharul plin al existenței individuale pentru ca acest păhar să se verse într-un act de volițiune și de mișcare. Dar acel act de volițiune e pururea dureros; el devine plăcut abia atunci când, trecând prin sita cugetării, se rarifică și se ondolează oarecum în muzică, în vis, în armonie. [2] Organismul reprezintă o sumă de puteri, fie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la pământ pentru a-l pune în mișcare; e îndeajuns ca o impresie de dinafară s-atingă paharul plin al existenței individuale pentru ca acest păhar să se verse într-un act de volițiune și de mișcare. Dar acel act de volițiune e pururea dureros; el devine plăcut abia atunci când, trecând prin sita cugetării, se rarifică și se ondolează oarecum în muzică, în vis, în armonie. [2] Organismul reprezintă o sumă de puteri, fie zis, în orice moment invariabilă. Această sumă să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mișcare mai mult. Ea scapă, ca picătura ce curge pe de laturi. 326 {EminescuOpXV 327} [3] Așadar orice forță comunicată devine mișcare; orice impresie de dinafară, care e asemenea o cantitate de forță comunicată, devine tendență de-a se mișca - volițiune. [... ] [4] 2275B Orice prisos de putere, care strică echilibrul, zboară în tangentă. Actele de volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
3] Așadar orice forță comunicată devine mișcare; orice impresie de dinafară, care e asemenea o cantitate de forță comunicată, devine tendență de-a se mișca - volițiune. [... ] [4] 2275B Orice prisos de putere, care strică echilibrul, zboară în tangentă. Actele de volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau nu. ["VOINȚA NEREALIZABILĂ"] 2267 Puterea de producțiune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2275B Orice prisos de putere, care strică echilibrul, zboară în tangentă. Actele de volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau nu. ["VOINȚA NEREALIZABILĂ"] 2267 Puterea de producțiune a patimei. Voința nerealizabilă... se-ncoardă, se-ncoardă - se rupe coarda, dar suma de puteri rămâne. PSICOLOGIE [ACTUL DE VOLIȚIUNE] 2275B Orice act de volițiune e un dezechilibru de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau nu. ["VOINȚA NEREALIZABILĂ"] 2267 Puterea de producțiune a patimei. Voința nerealizabilă... se-ncoardă, se-ncoardă - se rupe coarda, dar suma de puteri rămâne. PSICOLOGIE [ACTUL DE VOLIȚIUNE] 2275B Orice act de volițiune e un dezechilibru de termeni. Orice dezechilibru se manifestă printr-o mișcare. Dezechilibrul produs înlăuntrul nostru e un act de volițiune aproape simultan cu mișcarea. 327 {EminescuOpXV 328} ["STAREA DE LINIȘTE E O STARE DE
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau nu. ["VOINȚA NEREALIZABILĂ"] 2267 Puterea de producțiune a patimei. Voința nerealizabilă... se-ncoardă, se-ncoardă - se rupe coarda, dar suma de puteri rămâne. PSICOLOGIE [ACTUL DE VOLIȚIUNE] 2275B Orice act de volițiune e un dezechilibru de termeni. Orice dezechilibru se manifestă printr-o mișcare. Dezechilibrul produs înlăuntrul nostru e un act de volițiune aproape simultan cu mișcarea. 327 {EminescuOpXV 328} ["STAREA DE LINIȘTE E O STARE DE ECHILIBRU... "] 2275B Starea de liniște
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nerealizabilă... se-ncoardă, se-ncoardă - se rupe coarda, dar suma de puteri rămâne. PSICOLOGIE [ACTUL DE VOLIȚIUNE] 2275B Orice act de volițiune e un dezechilibru de termeni. Orice dezechilibru se manifestă printr-o mișcare. Dezechilibrul produs înlăuntrul nostru e un act de volițiune aproape simultan cu mișcarea. 327 {EminescuOpXV 328} ["STAREA DE LINIȘTE E O STARE DE ECHILIBRU... "] 2275B Starea de liniște e o stare de echilibru. Ea nu e nici bună, nici rea, precum a = a espresia pentru echilibru. Sunt două greutăți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2255 Șarpele drept, șarpele încolăcit. Blând ca porumbii, înțelept ca șerpii. ["E O DATORIE A DESCOPERI PE OMUL IMORAL ÎN CASA SA"] 2255 Pentru că ideile sunt la om motive cari determină mutarea punctului de gravitație, propensiunile acestuia, deci actele de volițiune, de-aceea ceea ce omul nu știe nu există pentru el, ceea ce nimeni nu știe nu există pentru nimeni ca motiv de propensiune a voinței. Dar e o datorie a descoperi pe omul imoral în casa sa, pentru că un asemenea om
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o vrem? Înseamn] a avea capacitatea de a forma volițiuni de ordin secundar, adic], de a fi capabili s] vrem că o anumit] dorinț] s] fie determinat] de voia noastr]. Un narcoman ezitant care are necesit]ți conflictuale de prim ordin (a lua un anumit drog sau a se abține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu adev]rât c] nu face acest lucru în urmă voinței sale libere, din moment ce se identific] cu dorința de a se abține. În contrast, unei narcomane c]reia nu ii pas] de propria voinț] și, în felul acesta, nu are volițiuni de ordin secundar în ceea ce privește dorința ei de a consuma droguri, îi lipsește o voinț] liber] din cauza lipsei exprese de grij] fâț] de propria ei voinț]. Aceasta este o idee atr]g]toare deoarece sugereaz] (mai ales în privința celor al c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obstrucționeaz] liberatatea lor sunt deregl]rile în capacitatea oamenilor de a judeca rațional, măi degrab] decât vreo structur] determinist] pe care ar avea-o lumea. Cu toate acestea ea a fost criticat] pe baza faptului c], nefiind preocupat] de etologia volițiunilor de ordin secundar ale oamenilor, l]să deschis] în mod neverosimil posibilitatea ca, de exemplu, cet]tenii din cartea lui Aldous Huxley, Minunată lume nou], ale c]ror motivații sunt programate pentru a ar]ta c] au voințe libere (Watson
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]