67 matches
-
lucruri a relatat pe larg și publicația „Dreptatea“ nr. 58 din 1895: „Învrăjbirea unei întruniri în afaceri bisericești, atentat la onoarea și viața unui advocat român și scoaterea lui de guler afară prin forță jandarmerească dintr-o casă privată, desființarea volnică a unui cor românesc de plugari, care a desfătat adeseori o întreagă lume românească, năvălirea cu forță brachială [brutală] în sanctuarul bisericei, răpirea și târârea unui prapor bisericesc din fața altariului - sunt fapte săvârșite în ziua mare din partea protopretorului Ioanovici în
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
poet la care se găsesc toate jocurile formale posibile e Șerban Foartă. În volumul sau Areal (București, Cartea Românească, 1983), tăietura în plin cuvînt e însoțită de cuprinderea în rîma a fragmentului rămas: "mai tandre mai candrii mai pișichere/ mai volnice mai largi mai adecua-/ te mai versicolore mai alene/ mai lîncede mai strîmbe mai scalene/ mai vagi mai nustiucum mai vinoncoa..." (p. 23). Procedeul permite astfel și crearea de rîme rare, în situațiile în care inventarul lexical al romanei oferă
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
Beiul leuprados îi dă atunci să-și răsfețe gura-i hămesită cu rămâniacul cel menit. Îl dezmiardă cu preadulci sărituri și-l mângâie cu vorvor de usârdnicii îl strânge ușure între dinți, ca și cum i-ar câmpoți tăria, apoi îl lasă volnic să se-ntoarcă la poarta zgăului cel teferic. Revărsarea e pe-aproape, o simte și Beiul, strigă și el vorbe arsâze, se scufundă în becirlâc, zlobir cum numai el știe să fie când meterezul stâ să cadă și zuzătul luptei
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
locurile strâmte. Rămas în vigoare timp de 9 ani, actul experimental este înlocuit de „Regulamentul pentru trăsurile de piață și Bucuresci“, votat la 9 aprilie 1868 de Consiliul Comunal al Capitalei și care, printre altele, prevedea: „1 - nimeni nu e volnic a conduce trăsura fără livret; 2 - trăsurile să fie curate și de bună stare, iar hrana cailor să fie: fân, ovăz și orz, căci orice trăsură cu cai în stare de slăbire se va opri d-a mai circula (iată
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
naratorului ea îl face să scrie această frază tulburătoare, unică în literatura noastră. Chinuit de dorul țării, hatmanul suferă până în ziua când însuși țarul Petru cel Mare îl slobozește cu mărinimie, spunându-i lui Dimitrie: Dacă nu va să șadză, volnic să fie. Dumnezeu să-i agiute să margă unde i-i voia... O astfel de generozitate numai la marii seniori se întâlnește. Cantemir însă i se opunea. Poate și fiindcă, pentru el, Neculce însemna Moldova. Mulți dintre noi cunoaștem senzația
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în tăcută repezeală peste micu-i trup încălzit de fiorul necunoașterii și, îndesând căciula adânc peste ochi, birui scârțâitul ușii dinspre tindă și ieși în ogradă în plină viforniță. Vălătuci de omăt spulberat de pretutindeni îl împresurară la iuțeală. Dar, mai volnic decât oricând, cu icoana călătorului în ochi și cu povața-n urechi, băiatul se-ndreptă spre apărătoarea oilor. Nu așa fusese îndemnat?! Să-și ia alături pe unul mai slab decât el și s-apuce pribegia prin lume, ca așa-
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
gestual. Drept să zic, asta mă cam distrage din cumpătata mea stare. Uimirea crește când observ cum din șirul dornic să-și descarce păcatele înainte de a se împărtăși din vinul bisericesc, se repede în pas de recrut câte cineva, mai volnic ori mai puțin, mai tânăr ori mai vârstnic, numai să nu tulbure indicația intempestivă a părintelui. Mă minunez în sinea mea de-asemenea scenariu, întrerupând constatările ca să implor Dumnezeului iertare pentru așa simț de observație nestăvilit și păcătos cu care
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
de muiarea lui, sau muiarea de bărbatul ei când va să se facă călugăr, sau călugăriță și fără de voia unul a altuia și fără de nici o judecată; pentru că mai întru bună cale mérge. Pentru că zice pravila, legea, că: poruncim să fie volnic a să face călugăr și a se despărți de nuntă oricarele va voia, au bărbatul, au muiarea, și să n-aibă nici o apărare, pentru că mai la bine mérge, adică întru petrecania și viața ce e forma îngerilor” - dând soțului rămas
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întru petrecania și viața ce e forma îngerilor” - dând soțului rămas „în lume” toate drepturile de „refacere” și de moștenire - „Iară așa adevărat întâi să i-a chipul acela ce va să se facă călugăr, de-aicea atunce să fie volnic celălalt să se mărite sau să se însoare, sau bărbatul sau muiarea. Și carele de într-amândoi va rămânea întru cinul mirénilor, acela să aibă de la acela ce să va face călugăr, ce va fi pe dreptate partea lui de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui, aicea”104. Grupul în negru „Anul jalii” „Doao viri” fixau vechile legiuiri românești pentru respectarea anului de doliu, perioadă în care „muerii căriia-i va muri bărbatul [...] nu e volnică să ia alt bărbat până nu va trece jalea 1 an”. Prima zice îndreptarea legii, ed. cit, glava 261, text din care am citat mai sus - este dată de un motiv de drept - „asigurarea originii copilului care s-ar fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tipărit la Kiev în 1629. Sunt deosebit de severi termenii în care Pravila mică tratează și sancționează „nunțile” succesive, căsătorii ce le antrenau, de regulă pe văduve (în îndreptarea legii se stipulează limpede: „Muerii căriia-i va muri bărbatul, aceaia nu e volnică să ia alt bărbat până nu va tréce jalea 1 an”, subliniindu-se însemnătatea „anului jălii” - „timpul de jele”, zice Cartea românească de învățătură, asociat cu probarea dispariției soțului: „cu mărturii ca aceste destoinici de-a să créderea, cum i-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
grijă de moștenire. Presimțind consecințele inimiciției lui Petru Cercel, marele paharnic Gonțea (singurul dregător în epocă ocupant al rangului acestuia din 1568 până în 1583) și fiul său Neagul și-au lăsat toată averea jupâniței Vișa, admițând ca „ea să fie volnică să dea averile [...] cui va voi ea”. Prevedere înțeleaptă, căci, în 1584, în ziua de Paște, capul marelui paharnic va cădea din porunca Domnului. Voievozii întăreau hotărârile cu caracter testamentar luate de boierii lor. Radu de la Afumați confirma un act
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
satele și peste țiganii și peste toate averile lui Badea”. Pilda era molipsitoare (în Transilvania se întâmpla la fel) și pentru straturile mai de jos ale lumii românești. Cât va rămâne necăsătorită, Stana, văduva unui „popă Pătru”, urma să fie volnică cu „toate averile și ocinele și casele” bărbatului ei. Apariția unui nou soț îi diminua sensibil moștenirea. Nu erau prea rare nici situațiile în care soții își pedepseau reciproc o eventuală recăsătorire după dispariția unuia dintre ei. O recăsătorire anula
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va mărita, aceaia să aibă treabă să-și ție darurile céle de naintea nuntei și toată zéstrea ei, iar de în bucatele bărbatului ei să aibă parte atâta cât ar avea un copil al ei și cu acélea să hie volnică să facă ce-i va hi voia. Numai a treia parte de în bucatele ei, acéia să o păzească pentru copii-ș [...]”. Drepturile succesorale (femeia care rămânea fără bărbat își redobândea zestrea și o parte din bunurile soțului, de obicei din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost mare dvornic”, „să fie volnică [...] să aib’ a-și strânge ai ei rumâni uri unde-i va găsi în țara domnii méle...”) până la reintrarea în posesie a unei prăvălii (neizbutită, însă, căci Alexandru Ipsilanti, contând pe anaforaua veliților boieri, care găsiseră pretenția ei „fără cale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului Vasile vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe Radul, să fie rumân...”; Maria Căzaca, cneaghina postelnicului Mihail Trifan, împreună cu Rusca, sora lui Trifan, vând lui Ionașco Ghianghea (Ghenghea), mare vornic de țara-de-Jos, niște „case cu pivnițe de piatră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de competența oamenilor Bisericii). între agenții deraierilor (definiți pe „tagme”) se aflau, cu siguranță, și văduvele, de vreme ce o instrucție domnească din anul 1741 îi cerea vornicului „gospojdi și omului său, pre care-l va trimite în ținutul Vasluiului, să fie volnic a cerca pentru gloabele dușegubinii, pe unde s-ar afla la acel ținut, să aibă a lua câte 20 de lei de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele, de la cei ce se vor afla în vină cu fete meri și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Leontii egumenul de la Galata... pentru un locușor de casă ce au lăsat svințiia sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmărie un țigan al nostru, anume Gologan”, dar “când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii volnic a strica casa țiganului și să-i ia locul”. Oare cum dormea acel biet om? Când se trezea dimineața, nu se întreba: “La noapte mă mai apucă vremea tot aici sau...?” --Pentru acele vremi, nimic nu-i de mirare, amice
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mănăstirii din Țarină”, cum mai era cunoscută mănăstirea Aroneanu. Iată și dovada: “Carte de la Constantin Vodă (Cantemir), din leat 7200 <1692> august 28, pe 2 dugheni ce sânt în Târgul Făinii alăturea cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de Aron Vodă a le răscumpăra de la un Stati ce le-au fost cumpărat fără de știre egumenului”. Mare minune și asta. Cine să fi făcut afacerea? --S-o fi găsit vreun călugăr care s-o facă. Voiam să spun, însă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Citind în cele cărți, sunt sigur că ai găsit un rezumat al împuternicirii date de Constantin (Cantemir) voievod mănăstirii Aron Vodă, la 28 august 1692 (7200), pentru „2 dugheni ce sint la Tîrgul Făinii alături cu Școala Jidovilor,...să fie volnic egumenul...a le răscumpăra de la un Stati ce le-au fost cumpărat făr-de știre egumenului”. Deci asta-i „Școala jdovască”, părinte? Știi doar că am mai îmtâlnit-o noi când „ulicenii” din preajmă au închis poteca de ieșire spre Podul Vechi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aduci aminte de jăluirea țiganilor robi de la Curtea Domnească? Îmi aduc aminte, părinte. Același voievod, de această dată la 30 aprilie 1756 (7264), scrie: „Dat-am carte domnii mele giudelui de țiganii sfintii Mitropolii, de aice din Iași, să fie volnic... a să apăra dispre oaminii grajdiului domnescu și dispre oaminii lui vel ispravnic de curte, ca să n-aibă a trage la nici un lucru a grajdiului gospod, nici la al Curții gospod... fiindcă ei să află purure la lucrul și trebile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Dat-am cartea domniei mele părintelui... egumenului... de la Aron Vodă... ca să hie tare și puternic cu cartea domniei mele oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii... care unde-i va afla în țara domniei mele,... el să fie volnic cu cartea domniei mele a-i lua. Iar cine va vrea să-i oprească, acela om de mare certare va hi de la domniia mea”. Pentru că așa erau vremurile, fiule, chiar și evlaviosul Miron Barnovschi Moghila voievod era nevoit să rămână
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de la Aron vodă a le răscumpăra”. Să nu crezi, dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]