67 matches
-
în tăcută repezeală peste micu-i trup încălzit de fiorul necunoașterii și, îndesând căciula adânc peste ochi, birui scârțâitul ușii dinspre tindă și ieși în ogradă în plină viforniță. Vălătuci de omăt spulberat de pretutindeni îl împresurară la iuțeală. Dar, mai volnic decât oricând, cu icoana călătorului în ochi și cu povața-n urechi, băiatul se-ndreptă spre apărătoarea oilor. Nu așa fusese îndemnat?! Să-și ia alături pe unul mai slab decât el și s-apuce pribegia prin lume, ca așa-
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
gestual. Drept să zic, asta mă cam distrage din cumpătata mea stare. Uimirea crește când observ cum din șirul dornic să-și descarce păcatele înainte de a se împărtăși din vinul bisericesc, se repede în pas de recrut câte cineva, mai volnic ori mai puțin, mai tânăr ori mai vârstnic, numai să nu tulbure indicația intempestivă a părintelui. Mă minunez în sinea mea de-asemenea scenariu, întrerupând constatările ca să implor Dumnezeului iertare pentru așa simț de observație nestăvilit și păcătos cu care
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1492925311.html [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
și parcul actual; pădurea episcopiei a căpătat denumirea de "Braniștea". Cum proaspăt înființata episcopie nu a putut stăpâni pădurea, în 1524, episcopul Paisie a cerut intervenția lui Radu de la Afumați, care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei: „...să fie volnic Părintele Episcop să-și apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
înființata episcopie nu a putut stăpâni pădurea, în 1524, episcopul Paisie a cerut intervenția lui Radu de la Afumați, care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei: „...să fie volnic Părintele Episcop să-și apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
care a reîntărit dreptul de proprietate al Episcopiei: „...să fie volnic Părintele Episcop să-și apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru II Mircea, voievod al Țării Românești a folosit denumirea de "crângul târgului" într-un act prin care reafirma
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
săi, Ștefan și Ioan, nu-l însoțiseră în Moldova. Încercările regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere nu izbutesc, iar acesta, învingător asupra oștilor maghiare trimise împotriva lui, se menține ca domn volnic, independent. După el, ca întemeietor al voievodatului, Moldova a fost numită și Bogdania. De la el s-a păstrat și întâia monedă moldovenească, cu înscriere: "„Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)”". Mănăstirea Bogdana de la Rădăuți transformată de Bogdan I din biserică în mănăstire
Bogdan I () [Corola-website/Science/299087_a_300416]
-
satul Frănciuci, ținutul Vaslui, dăruită de feciorii răposatului Apostolache fost mare spătar, În schimbul satului Căpotești dăruit mănăstirii de tatăl lor. </citation>. Dat-am cartea domnii méle rugătoriului nostru egumănului de la Sv(â)ntaa mănăstire de la Galata din déal, ca să hiie volnic cu cartéa domnii méli a opri o moșie de la sat de la Frănciuci ce iaste la ținutul Vasluiului, care iaste a ficiorilor răpăusatului a lui Apostolac(h)ii, ce au fostu spătariu mare, pentr-un sat, anume Căpoteștii, care satu au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dat de la noi, ca iubitului meu tată, satele anume, Vasilăul pe Dnistru și satul lui Boris și Cuciurul, satul lui Lențovici și Iurcăuții și Verbouții” ca să-i fie uric... cu tot venitul. În caz că această înțelegere nu era respectată, Buceațchii era volnic să ia de la negustorii moldoveni, care mergeau în Polonia, valoarea celor promise lui. Se merge până acolo încât Roman renunță la posibilitatea de a se adresa regelui polon, în cazul în care era nedreptățit de starostele Podoliei. În acest document
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem nici un amestec. Iarăși dacă îl va ierta, unde va trăi el în țara noastră, să trăiască acolo slobod, după legea românească, iar nimni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și nu-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod" din Moldova este volnic să dispuie de averea sa cum îi place, fără să întrebe pe "stăpînitoriul țărei". C-un cuvânt toate întrebările scoposesc de a afla drepturi domnești asupra drumurilor, morilor, crâșmelor, podurilor, pădurilor, târgurilor și proprietăței mari și mici. E păcat că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aduce aminte nemica de muiarea lui, sau să-i trimeață de cheltuiala hranei ei, sau carte, ce o va lăsa de tot fără de nice un ajutoriu, împreunare ca aceaia să se dăsparță de tot fără de nici o opreală și să fie volnică muiarea să-ș ia alt bărbat pre lege“. El constată că Neacșa are voie să ceară separarea, mai ales că a așteptat șapte ani și jumătate, depășind cu doi ani și jumătate timpul prevăzut de lege. Prin cartea de despărțire de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
târg, care „putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care a ieșit apoi vel Căpitanul, atribuțiile vătagului și ale vel Căpitanului reieșind dintr-un act dat de Grigore Ghica Vodă la 9 septembrie 1775 care îi fixează atribuțiile lui Proca Roman vel Căpitan de Dorohoi: „...drept aceea să fie volnic cu cartea Domniei meale ași purta de grijă căpităniia lui și a odihni pre toti locuitorii acei margini despre toată supărarea și strâmbătătile ce vor avea, și poroncesc Domnia mea și vouă vornicilor și vouă locuitorilor de prin satele de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ns.) vei întrebuința toate mijloacele, științele și sârguința spre a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d<umi>tale"7. Ar fi de reținut, așadar, pe de o parte, faptul că postul sau funcția ce i se încredințase ținea de un proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai partea bărbătească slujesc, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți feciori va avea omul,..., iar partea femeiască nu slujește” și precizează statutul vecinilor: „vecini va să zică sătenii megiași, fără de moșie, atât că din sat nu e volnic să iasă” <footnote D.I.R., veac XVI, vol. I, p. 193; despre fenomenul robiei în Țările Române la M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare; P.P. Panaitescu, Documntele Țării Românești (1396-1490), București, 1938. footnote>. Precizarea „vecinii robi nu sunt” vine
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru mănăstire au răspuns că n-au lucrat și nici nu vor lucra cele 12 zile pe an, ci vor da câte 2 lei de casă și de a zecea din toate. Dar fiind după rânduiala țării, stăpânul moșiei este volnic a cere lucru sau bani, egumenul de Moldovița a răspuns că mănăstirea n-ar nevoie de bani, ci de lucru, în zilele orânduite, fiincă la mănăstire este mult de lucru, iar satul Vama se află aproape de mănăstire. De aceea am
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării. Volnic - liber, slobod,neatârnat, independent, autonom. Vornic mare slujitor la curtea domnească, însărcinat cu conducerea treburilor interne ale țării și cu atribuțiuni judecătorești. Funcționar în administrația comunelor rurale care chema oamenii la adunări și anunța știrile oficiale. Zapis - dovadă scrisă, document
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Însă orice ar fi fapta de făcut, de bine sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate"7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu este determinat doar de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate"7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu este determinat doar de cauze exterioare voinței sale, ci are posibilitatea de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dec. 1741 (7250), prin care îl obligă pe egumenul Nectarie de la mănăstirea Galata să restituie negustorului Panaiote suma de 700 de lei pentru satele: Vadul Jorăi și Bulăești din ținutul Orheiului: „ găsind măria sa că nu-i cu cale, nici este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și cuvioșiile lor. Uneori aveau chiar comportări de-a dreptul lumești. Este pilduitor faptul că au fost neînțelegeri între călugării Galatei și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Galata ca să se știe pentru un locșor de casă ce au lăsat svinția sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmării un țigan al nostru, anume Gologan. Când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii volnic a strica casa țiganului și să-și ia locul...” In mintea mea, eu pot, mărite Spirit, să-mi închipui că „svinția” sa părintele Leontie a găsit motive să dărâme casa bietului țigan? Pot! Si atunci... - Ai dreptate, omule. Chiar dacă te
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
părintelui și rugătorului nostru, egumenului de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă și pre cine vor trimite să hie tare și puternic cu cartea domnii mele oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii de moșăie...iar el să hie volnic cu cartea domnii mele a-i lua.” - Imi imaginez, mărite Spirit,cum porneau cuvioșiile lor cu rasa și barba-n vânt „în pradă” prin țară după sărmanii țigani care se ascundeau pe unde puteau. - Asta-i drept. A apărut și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lase în paragină viile în loc să le lucreze după învoială, la asta nu m-am așteptat. Atunci, Antioh Cantemir voievod, la 28 oct.1698 (7207), a hotărât: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru egumănul sfintei mănăstiri de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domnii mele...asupra oamenilor carii au vii la Valea Cozmoaie pre locul sfintei mănăstiri și le-au lăsat de nu vor să le lucreză, unii de un an alții de trei și mai multu...Deci ca să aibă ei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile.” Uite că vodă Antioh Cantemir are timp să dea un zapis și pentru a împuternici pe egumenul mănăstirii Bârnova „Să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra heleșteul ce iaste acolo, la Bârnova, să nu lase pe nime să vineze pește, precum iaste obiceiul.” Cel ce pescuiește fără voie și „dacă l-ar prinde, să fie volnic a-i lua
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Bârnova „Să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra heleșteul ce iaste acolo, la Bârnova, să nu lase pe nime să vineze pește, precum iaste obiceiul.” Cel ce pescuiește fără voie și „dacă l-ar prinde, să fie volnic a-i lua tot peștele și să-l și certe.” - Voievozii aveau și grijă să nu se cosească fân făra voie din poiana Bârnovei și la Căpotești sau să nu se taie pădurea. Asta se vede din zapisul de la 10
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]