37 matches
-
un rang superior: fiecare triumf presupune o nouă învestitură, o nouă "descălecare" ș.a.m.d. Topoii prezentați și sugestiile conținute în analize, care se limpezesc pe masura ce lectură converge spre final (locul înălțimii, geografia paradisiacă, "legăturile" sau vrăjile, falsă și adevărată volnicie etc.) sînt și căi de orientare a reflecției cititorului către un sistem de relații și valori, altul decît cel curent, de natură să lămurească măcar în parte caracterele unei literaturi a cărei structura coerentă și aparte devine tot mai evidentă
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
se-mpurpurează tristețea. În laude o dau pigmeii. Psalmodiază tămâierea. Nervi-jonglori - îndurați-vă pasul. Răsună constelațiile cu lumi de curcubeie Și soresc sentimentele electromagnetice. Dumnezeul Meu răsfiră-n fulgurații eterul fulgerelor. În grădini supra-stelare - zângănit de lire. Nervi-jonglori - plutiți în volnicie, Lucrați în stele - dar al iluziilor... Bucurați-vă, oameni, - reîntoarce-se-vor nervii. Se-mpurpurează mate rune fermecate. Lumea Futuristului în luminile Minervei. Nervi-jongleri - constelații de strune! (1913) Vladimir NARBUT (1888-1938 sau 1944) * * * Lipsa de acțiune nu deranjează: au nu
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prinsese în plasă și-l răsucea până aproape de rupere! Ca prin minune, liniștea puse pe om și lume stăpânire. Scutură din cap rotindu-și privirea. Preajma se prefăcuse, înfățișându-i ca-ntr-o veche gravură câteva căsuțe joase din chirpici. Volnicia fiecăreia se apăra cu împletituri de ruje și legături de nuiele întărite de vreme, părelnici străjeri în fața malului, deschis ca o gură de jivină uriașă. Da, se găsea pe-un mal! Și nici o trecere deasupra prăpăstioasei cave! Încurcat, își trecu
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
în „Însemnări ieșene” povestirea Pleacă dilijansa, care va fi inclusă și în volumul Răzmerița bairamului domnesc (1943). Sub titlul Pe urmele lui Vasile Bălțatu la întrecere de halca, tipărește în „Iașul nou” (1954) o secvență din romanul, rămas în manuscris, Volnicii norodului, care cunoaște două faze intermediare: Flamura cernită (1945) și, mai târziu, Paloșul cel cumplit (1959). Altă nuvelă, Înscăunarea lui Ștefan (1957), apare în „Iașul literar”. Au rămas în manuscris Istoria orașului Iași, din care redactase câteva sute de pagini
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
și scărnăvie din ploi și din noroae curge înauntru în apa haznelii și iaste lucru cu păcat ca să fie acel loc deșchis, ce să se închidă... pentru curățeniia apei și a haznelii... Deci de la Divan s-au socotit... dăndu-să toată volnicia Dimii și fratelui său Costandin suiulgii ca să curăță locul acela foarte bine... să li închidă, drum pe acolo să nu fie”. “1774 septembrie 3”. --Un păgubos dator-vândut - Coste Papafil - se apucă să moară. Vodă, la cererea păgubașilor, a scos la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4 aprilie 1775: “Oamenii carei șed pi moșiile mănăstirii Socolii,... vând vin pe moșiile mănăstirii și vinul mănăstirii stă închis... Deci,... prin cartea domnii mele să dă volnicie dumnealui clucerului (Iordache) ca să aibă a popri pe toți acei ce vor vrea să vândă vinul lor până să va vinde vinul mănăstirii și apoi să vândă și ei”. --Faptul că acea pivniță avea mare căutare ni-l dovedesc și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum că și mai înainte a avut mori... Galata într-această apă... și au umblat morile cu pace... igumenul de Balica ar fi având treabă numai cu apa ce se numește a Nebunii (afluent al apei Nicolinei)... dăm domniea mea volnicie... igumenului de Galata... să aibă a slobozi după dreptate ce să cade, iar igumenul de Balica de va avea a răspunde să vie la Divan. Într-alt chip să nu fie”. Din cele citite în cărțile acestea ai aflat că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mele”. Îmi fac curaj și înot mai departe prin documentele vremurilor. Și la „Let 7250 (1742) august 3” găsec că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
an să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă carte de volnicie egumenului mănăstirii „să fie volnic... a-și apăra acea moșie despre ierbărit, adică dispre cei carii vin di cosăscu iarba și o aduc în târgu de o vând... pe nimeni să nu lasă... măcar om domnescu de ar fi, sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă volnicie egumenului carele iaste la mănăstirea Copoul ca să aibă a lua de la toți acei ce sânt șezători... pe moșiia Copoului... dea zecea din toate după obiceiu și să lucreze câte 12 zile într-un anu la mănăstire”. Ei, da’ treaba nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îl ocrotea pe cizmarul Gheorghie, bătrânul mi s-a adresat, arătându-mi o nouă descoperire: „În timp ce tu te împăunai cu faptul că ai găsit cauza pentru care Gheorghie cizmarul era ținut aproape de vodă Ghica, eu am găsit această „carte de volnicie” dată de același Grigore Ghica voievod la 7 septembrie 1737 (7246). Cui crezi că i-a fost dată, fiule?” Până nu citesc cartea nu pot ghici, părinte. „ Chiar te rog să dai glas celor scrise aici.” Nu știu cum se întâmpla, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te rog să dai glas celor scrise aici.” Nu știu cum se întâmpla, dar de fiecare dată bătrânul călugăr știa să-mi ațâțe curiozitatea și cu cel mai neînsemnat lucru. Așa s-a întâmplat și de această dată. De fapt, cartea de volnicie despre care era vorba a fost dată în urma judecății dintre Moisei Cucoranul și unchiul său Lupașco. În vreme ce eu cătam să dezleg înțelesul cărții de volnicie, bătrânul răsfoia mai departe prin vraful de manuscrise. În clipa următoare, și-a ridicat ochii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai neînsemnat lucru. Așa s-a întâmplat și de această dată. De fapt, cartea de volnicie despre care era vorba a fost dată în urma judecății dintre Moisei Cucoranul și unchiul său Lupașco. În vreme ce eu cătam să dezleg înțelesul cărții de volnicie, bătrânul răsfoia mai departe prin vraful de manuscrise. În clipa următoare, și-a ridicat ochii spre mine, îndemnându-mă din priviri să citesc. N-am întârziat să-i lămuresc curpinsul manuscrisului. Iaca ce spune vodă: „Dat-am carte domnii mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de-a gata.” Acest jaf, din câte se știe, nu era nici primul și nu va fi nici ultimul, sfințite părinte. „Știi că ai dreptate? Istoria însă nu poate fi schimbată.” După această pată neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că ai dreptate? Istoria însă nu poate fi schimbată.” După această pată neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domnii mele, pentru Pambuc armeanul, carele fiind om strein și năzuind aici ca să să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domnii mele, pentru Pambuc armeanul, carele fiind om strein și năzuind aici ca să să hrănească cu merșteșugul său, știind a face strune, iată că domnia mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ține slobodă numai cu sabia, așa cum a ținut-o el vreme de 47 de ani!...” Noi însă să nu ne oprim din drum. Să vedem ce spune vodă Constantin Nicolae Mavrocordat la 5 noiembrie 1742 (7251) în această carte de volnicie. Mi-am aruncat privirea pe manuscris. Bătrânul și-a dat seama că sunt cam tulburat de cele scrise în cartea lui vodă. Cu voce domoală, m-a îndemnat. „Poate te înduri și îmi citești și mie, fiule.” Citesc cu înfiorare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aruncat privirea pe manuscris. Bătrânul și-a dat seama că sunt cam tulburat de cele scrise în cartea lui vodă. Cu voce domoală, m-a îndemnat. „Poate te înduri și îmi citești și mie, fiule.” Citesc cu înfiorare: „Carte de volnicie dumisale vel agă, să dea poruncă cu tărie tuturor aparilor domnești, boierești, mănăstirești, ca de s-ar întâmpla a să aprinde foc în oraș undeva, care să ferească Dumnezău, fieștecare apar, cum o vedea foc, îndată să alerge cu apă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
De vreme ce ne-au înștiințat...de la chir Ioanichie episcopul de Roman, cum că popii domnești și boiarești se pun împotrivă și nu vor să dea banii școalelor...unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale, pentru care dăm volnicie sfinției sale să apuce cu mare tărie pe popii domnești și boiarești...Într-alt chip să nu fie. Leat 7258 (1750) iunie 2”. Cum bag eu sama, părinte, vodă i-a găsit vinovați doar pe preoți, iar pe boieri i-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întunecoasă de tot și câmpia se-ngîna doar a alb în tăcerea întunericului și cavalerul își mai da zor calul [ului ] pe câmpia ce trăsnea ca gheața, pieptarul de oțel îi părea greu și mantia neagră era aruncată cu ușurință și volnicie peste umărul stâng, de-l înfășa, lăsîndu-i liber[ă ] numai partea de sus a pieptului. Coiful strălucea slab și calul se poticnea din când în când din genunchii lui subțiri. Hi! și parecă rabla se opintea din șele, cu urechile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucru ce se cuvine numai domnului stăpânitor; nici nu putea ei ca să vândă pe vreonul din satul de unde era el născut, nici să-l mute într-alt sat. În alte ținuturi țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mitropolit, care patriarhul neapărat trebuie s-o facă. Mitropolitul nu dă nimica Patriarhului și nu este nicicacum îndatorit ca să înștiințeze pe el pentru pricinele bisericești de la Moldova sau să-l întrebe la vro socoteală de aceste, ci el are asemenea volnicie ca și patriarhul. Din toate acestea, scrise de mâna bătrânească, se vede curat că stat și biserică erau neatârnate, că clasele societății erau libere, căci până și vecinii, îndeobște colonizați, aveau scutirile și dreptățile lor, c-un cuvânt un popor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că adecă la aceea păzirea de legile artei și de scop s-au făcut una cu frumusețea, și iarăși cum că expoziția lor, îmbrăcarea ideilor în cuvinte e scoasă din firea lucrurilor de care să vorbește și nu atârnă de volnicia scriitorului sau a artistului." Evidențierea necesității supunerii unui caracter normativ al actului artistic, integrarea acestuia în sfera frumosului, precum și aspirația către universal prin transcenderea particularului sunt principii fundamental clasice, exprimate însă într-o manieră ce pare până la un punct polemică
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]