37 matches
-
prinsese în plasă și-l răsucea până aproape de rupere! Ca prin minune, liniștea puse pe om și lume stăpânire. Scutură din cap rotindu-și privirea. Preajma se prefăcuse, înfățișându-i ca-ntr-o veche gravură câteva căsuțe joase din chirpici. Volnicia fiecăreia se apăra cu împletituri de ruje și legături de nuiele întărite de vreme, părelnici străjeri în fața malului, deschis ca o gură de jivină uriașă. Da, se găsea pe-un mal! Și nici o trecere deasupra prăpăstioasei cave! Încurcat, își trecu
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
al III-lea Ghica (1764-1767, 1774-1777) a dat prefectului apostolic Anton Mauro un hrisov domnesc prin care se încuviința construirea la Iași a unei biserici catolice din piatră. Hrisovul prevedea că ""(...) printr-această a noastră domnească carte, dăm voie și volnicie numiților preoți ai catolicilor ca se aibă a-și zidi o biserică de piatră, după putința și starea lor, iarăși(i) pe locul acel, unde au fost și mai înainte biserica acea de lemnu (...)"". Lucările nu au putut începe din
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași () [Corola-website/Science/317386_a_318715]
-
se înece», pe Ștefan nimeni dintre înaintași și nici dintre urmași «nu l-au ajuns» în vrednicie, când îl biruiau alții «nu pierdea nădejdea», căci știindu-se «căzut jos, să ridica» deasupra biruitorilor, turcii căutau prin toate mijloacele «să stropșească volnicia» tuturor, «zădărând» pe unii și pe alții.” "„«Letopisețul» lui Grigore Ureche este o «construcție epică de tip linear», evoluând pe axa timpului istoric. În aria culturii naționale scrise nu avem o tradiție modelatoare, dar el va institui un tipar narativ
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
lucru ce se cuvine numai domnului stăpânitor; nici nu putea ei ca să vândă pe vreonul din satul de unde era el născut, nici să-l mute într-alt sat. În alte ținuturi țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mitropolit, care patriarhul neapărat trebuie s-o facă. Mitropolitul nu dă nimica Patriarhului și nu este nicicacum îndatorit ca să înștiințeze pe el pentru pricinele bisericești de la Moldova sau să-l întrebe la vro socoteală de aceste, ci el are asemenea volnicie ca și patriarhul. Din toate acestea, scrise de mâna bătrânească, se vede curat că stat și biserică erau neatârnate, că clasele societății erau libere, căci până și vecinii, îndeobște colonizați, aveau scutirile și dreptățile lor, c-un cuvânt un popor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că adecă la aceea păzirea de legile artei și de scop s-au făcut una cu frumusețea, și iarăși cum că expoziția lor, îmbrăcarea ideilor în cuvinte e scoasă din firea lucrurilor de care să vorbește și nu atârnă de volnicia scriitorului sau a artistului." Evidențierea necesității supunerii unui caracter normativ al actului artistic, integrarea acestuia în sfera frumosului, precum și aspirația către universal prin transcenderea particularului sunt principii fundamental clasice, exprimate însă într-o manieră ce pare până la un punct polemică
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
hotarul Bohotinului și tot hotarul Coltului Cornii, din pâne și din fân și din pomete și din tot venitul ce va fi pe locul dumisale" (Cr. Bohotinului în Anarele Academiei Române XXVIII, p. 69). „1673 Maiu 20. Ștefan Petru Vv. dă volnicie mârzacului, hotnogului de Călărași, a opri a lui drepte cumpărături, din sat din Scorteni, partea lui Lohănaș, din Copăceana, din Faur, Vutcani, Lungeni și Voroveani „să aibă a lua a zecea din pâne și din fân și din tot venitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vutcani, Lungeni și Voroveani „să aibă a lua a zecea din pâne și din fân și din tot venitul ce se va aleage pre aceale hotare și din via din Vâtcani" (Uricar, XX, 81). „1676 - Marte. Antonie Ruset Vv. dă volnicie mărzacului, hotnogului, a ținea și a opri moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri, Copăceana și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri, Copăceana și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui Mârzac Căpitanul și a moașei lor Nastasia să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure, și dintr-apă... nici pe oamenii lui să nu-i învăluiască nici prisăcile lor să nu zăciuiască" (Cr. Bohotinului..., p. 63). „1663 martie 20. Evstratie Dabija Vv. dă volnicie lui Vasile și lui Ignat din Bărgăuani să ție și să oprească a lor dreaptă ocină și moșie din sat din Bărgăuani, precum au ținut-o moșii și strămoșii lor și să ia de a zecea din tot locul și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
limba celor din sală. * Combativitatea ziarului Patria n-a rămas fără urmări. Deși articolele aveau titluri ca acestea: „Românul are șapte vieți în pieptui de aramă”; „Satrapul de la Rădăuți” - referitor la conduita conducătorului de district Patak, unde în locul legii domnește volnicia și bunul plac, după „sosirea în țară a baronului Bourgignon a început persecutarea Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o relativă întărire a formulei juridice de autonomie: expresia mefrûz-ül-kalem maktû-ül-kadem min küll-ilvücûh (în sensul de teritoriu “separat de cancelarie, scutit de a fi călcat cu piciorul și liber în toate privințele”) este similară mai concișilor istiklâlyet (“independență”) sau serbestyet (“volnicie”, “libertate”), care apar, tot atât de des, în cuprinsul documentelor turcești care marchează relațiile cu Principatele. Astfel, Art. XVI al Tratatului de la Küciük-Kainardji (1774) recunoștea că Țara Românească fusese “de la început o țară liberă în toate privințele”. Pe de altă parte, formulări
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Ghica la 23 iulie 1765: „atât temelia lor cât și binaoa deasupra s-au stricatu și au început a să răsipi.” Așa stând lucrurile, domnul spune: „ca nu cumva să să întâmple să cadă și să...omoare pe cinevaș,...dăm volnicie cuviosului arhimandrit și igumen de Galata sfințiia sa Procopie ca din temelie să puie să răspască casile ce s-au arătat mai sus. Asta poruncim.” - Uite cum au dispărut și „casele cele preafrumoase de la mănăstirea Galata pentru odihnă și petrecere
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mele rugătorului nostru Procopie egumenul de la mănăstirea Barnovschii, ce ne-au jăluit pentru oamenii ce se află șăzători pe moșiile ce are mănăstirea (Barnovschi)...dzicând că nu le dau ascultare să slujească la ce sânt trebuințele mănăstirii. Drept aceea, dăm volnicie pentr-această carte...ca orice fel de oameni vor fi ședzători pe moșiile mănăstirii să aibă a-i stăpâni și să-i puie să lucredză și să slujască ori la ce le va poronci egumenul...pe obiceiul vechiu...Iar carii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe "distanțe" scurte ale acestora. Distanțe ne-ample, ca mii (nu prea multe) de semne în statistica ordinatorului, însă avide de dezmărginiri, libertăți, neacuprinderi, deoarece nu puține subiecte "se întâmplă" în transrealitate (sau, mixt, în realitate-irealitate), în infinitul fantasticului, în volniciile fascinante ale imprevizibilului, până la urmă "captat", regizat, subiectivizat (aici: ca punere în rigorile subiectului; subiectivismul propriu-zis, în accepția existențial-filosofică existând apriori în narațiune, literatură ca dat "organic" al... neorganicității). Și, țin să menționez, anumite subiecte se întind pe arie românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întunecoasă de tot și câmpia se-ngîna doar a alb în tăcerea întunericului și cavalerul își mai da zor calul [ului ] pe câmpia ce trăsnea ca gheața, pieptarul de oțel îi părea greu și mantia neagră era aruncată cu ușurință și volnicie peste umărul stâng, de-l înfășa, lăsîndu-i liber[ă ] numai partea de sus a pieptului. Coiful strălucea slab și calul se poticnea din când în când din genunchii lui subțiri. Hi! și parecă rabla se opintea din șele, cu urechile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în „Însemnări ieșene” povestirea Pleacă dilijansa, care va fi inclusă și în volumul Răzmerița bairamului domnesc (1943). Sub titlul Pe urmele lui Vasile Bălțatu la întrecere de halca, tipărește în „Iașul nou” (1954) o secvență din romanul, rămas în manuscris, Volnicii norodului, care cunoaște două faze intermediare: Flamura cernită (1945) și, mai târziu, Paloșul cel cumplit (1959). Altă nuvelă, Înscăunarea lui Ștefan (1957), apare în „Iașul literar”. Au rămas în manuscris Istoria orașului Iași, din care redactase câteva sute de pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
un rang superior: fiecare triumf presupune o nouă învestitură, o nouă "descălecare" ș.a.m.d. Topoii prezentați și sugestiile conținute în analize, care se limpezesc pe masura ce lectură converge spre final (locul înălțimii, geografia paradisiacă, "legăturile" sau vrăjile, falsă și adevărată volnicie etc.) sînt și căi de orientare a reflecției cititorului către un sistem de relații și valori, altul decît cel curent, de natură să lămurească măcar în parte caracterele unei literaturi a cărei structura coerentă și aparte devine tot mai evidentă
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
se-mpurpurează tristețea. În laude o dau pigmeii. Psalmodiază tămâierea. Nervi-jonglori - îndurați-vă pasul. Răsună constelațiile cu lumi de curcubeie Și soresc sentimentele electromagnetice. Dumnezeul Meu răsfiră-n fulgurații eterul fulgerelor. În grădini supra-stelare - zângănit de lire. Nervi-jonglori - plutiți în volnicie, Lucrați în stele - dar al iluziilor... Bucurați-vă, oameni, - reîntoarce-se-vor nervii. Se-mpurpurează mate rune fermecate. Lumea Futuristului în luminile Minervei. Nervi-jongleri - constelații de strune! (1913) Vladimir NARBUT (1888-1938 sau 1944) * * * Lipsa de acțiune nu deranjează: au nu
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
cum că și mai înainte a avut mori... Galata într-această apă... și au umblat morile cu pace... igumenul de Balica ar fi având treabă numai cu apa ce se numește a Nebunii (afluent al apei Nicolinei)... dăm domniea mea volnicie... igumenului de Galata... să aibă a slobozi după dreptate ce să cade, iar igumenul de Balica de va avea a răspunde să vie la Divan. Într-alt chip să nu fie”. Din cele citite în cărțile acestea ai aflat că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mele”. Îmi fac curaj și înot mai departe prin documentele vremurilor. Și la „Let 7250 (1742) august 3” găsec că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
an să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă carte de volnicie egumenului mănăstirii „să fie volnic... a-și apăra acea moșie despre ierbărit, adică dispre cei carii vin di cosăscu iarba și o aduc în târgu de o vând... pe nimeni să nu lasă... măcar om domnescu de ar fi, sau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]