15 matches
-
foedus" Cassianum, inițiat de Spurius Cassius, asigurând autonomia Romei față de Liga Latină, si care prevedea: furnizarea contingentelor militare în proporții egale, împărțirea egală a prăzilor de război și a pământului. Politica externă era stabilită în comun, astfel, luptele împotriva hernicilor, volscilor și equilor erau datorate unor eforturi comune ale membrilor Ligii Latine. În 491 î.Hr., un trădător de patrie, Coriolan, ce comandă un contigent de volsci, este înfrânt de români. În 460 î.Hr., Sabinii au pătruns în Romă, sub comanda lui
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de război și a pământului. Politica externă era stabilită în comun, astfel, luptele împotriva hernicilor, volscilor și equilor erau datorate unor eforturi comune ale membrilor Ligii Latine. În 491 î.Hr., un trădător de patrie, Coriolan, ce comandă un contigent de volsci, este înfrânt de români. În 460 î.Hr., Sabinii au pătruns în Romă, sub comanda lui Herdonius, susținut din interiorul orașului. Au fost respinși de români susținuți de Tusculum. Volscii, ernicii și equii au aderat la tratatul lui Spurius Cassius. Între
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
î.Hr., un trădător de patrie, Coriolan, ce comandă un contigent de volsci, este înfrânt de români. În 460 î.Hr., Sabinii au pătruns în Romă, sub comanda lui Herdonius, susținut din interiorul orașului. Au fost respinși de români susținuți de Tusculum. Volscii, ernicii și equii au aderat la tratatul lui Spurius Cassius. Între 458 și 431, după eforturile depuse de L. Quinctius Cincmnatus și A. Posthumius., volscii sunt învinși. Din 448 î.Hr., sabinii nu au mai reprezentat o amenințare pentru Romă. Volscii
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
comanda lui Herdonius, susținut din interiorul orașului. Au fost respinși de români susținuți de Tusculum. Volscii, ernicii și equii au aderat la tratatul lui Spurius Cassius. Între 458 și 431, după eforturile depuse de L. Quinctius Cincmnatus și A. Posthumius., volscii sunt învinși. Din 448 î.Hr., sabinii nu au mai reprezentat o amenințare pentru Romă. Volscii și equii au continuat să-i hartuiască pe latini și pe români până la sfârșitul secolului V î.Hr. Românii au cucerit două poziții, Tibur și Praeneste
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Volscii, ernicii și equii au aderat la tratatul lui Spurius Cassius. Între 458 și 431, după eforturile depuse de L. Quinctius Cincmnatus și A. Posthumius., volscii sunt învinși. Din 448 î.Hr., sabinii nu au mai reprezentat o amenințare pentru Romă. Volscii și equii au continuat să-i hartuiască pe latini și pe români până la sfârșitul secolului V î.Hr. Românii au cucerit două poziții, Tibur și Praeneste. Spre sfârșitul secolului al V-lea, românii cuceresc capitala volsca, Terracina, pe locul ei înființând
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
reprezentat o amenințare pentru Romă. Volscii și equii au continuat să-i hartuiască pe latini și pe români până la sfârșitul secolului V î.Hr. Românii au cucerit două poziții, Tibur și Praeneste. Spre sfârșitul secolului al V-lea, românii cuceresc capitala volsca, Terracina, pe locul ei înființând colonia latină de la Circei. Equii sunt definitiv înfrânți între 418-415, iar cetățile lor sunt ocupate. Etruscii se mențin între timp, cucerind Ianiculum, în timp ce românii ocupă Fidenae, vechi aliat al orașului etrusc Veii, în 435 î.Hr.
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
alte centre etrusce, printre care și Volsinii, centru religios etrusc. Romă și restul Latiumului s-au confruntat cu puternică presiune din partea populațiilor sabellice, coborâte din munți. Muntenii doreau să se stabilească în Latium, iar samniții s-au stabilit în Campania. Volscii, sabini, equii și hernicii invadau au invadat Latium. Multe dintre cuceririle și coloniile puse pe seama Romei aparțineau Ligii Latine, iar Romă a făcut compromisul de a accepta invadatorii, printre care cei 5000 de sabini, conduși de Appus Claudius. Sabinii au
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
au dezvăluit prezența omului de Neanderthal în perioada paleolitică, acum circa de ani, urmată de sosirea omului modern acum circa de ani. Vechile popoare ale Italiei preromane - cum ar fi umbrii, latinii (care aveau să stea la baza civilizației romane), volscii, samniții, celții și ligurii, care au locuit nordul Italiei, dar și mulți alții - erau popoare indo-europene; principalele popoare care nu erau de origine indo-europeană erau etruscii, elimii și sicanii în Sicilia și sarzii preistorici. Între secolele al XVII-lea și
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
la Roma pentru a recruta o a șasea legiune. A revenit din nou la Roma pentru a mai aduce întăriri la Marsilia pentru a-l putea înfrunta pe Hannibal. Hannibal și-a mutat armata pe malul stâng al Ronului. Tribul Volscilor și Scipio cu legiunile lui îl așteptau. Hannibal i-a învins pe volsci. Dar și-a dat seama că nu putea merge spre Italia prin traseul stabilit pe coastă. A fost nevoit să traverseze Ronul și Isere. Nu există nicio
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
la Roma pentru a mai aduce întăriri la Marsilia pentru a-l putea înfrunta pe Hannibal. Hannibal și-a mutat armata pe malul stâng al Ronului. Tribul Volscilor și Scipio cu legiunile lui îl așteptau. Hannibal i-a învins pe volsci. Dar și-a dat seama că nu putea merge spre Italia prin traseul stabilit pe coastă. A fost nevoit să traverseze Ronul și Isere. Nu există nicio certitudine în privința traseului în Alpi. Sunt multe ipoteze dezbătute de istorici, dar nu
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
străluci ca exemplu de imitat, alături de Maica Domnului, atâtea dintre femeile omenirii. în cărțile care vorbesc despre trecutul strămoșilor noștri de pe malurile Tibrului pururea va fi pomenită Cornelia, mama Grahilor, ca o eroină. Veturia, care a salvat Roma de furia volscilor, va fi cinstită. Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul nostru nu este lipsit de astfel de fericite exemplare, care merită să fie de-a pururi pomenite, pentru împrospătarea credinței în Hristos
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Livius De la fundarea Romei (I 46 - II 6) : detaliile uciderii lui Servius Tullius de către ginerele lui, la îndemnul Tulliei, fiica bătrânului rege, care trece cu carul peste trupul neînsuflețit al tatălui ei (I 48) ; reușitele domniei lui Tarquinius - victoria asupra volscilor, înființarea coloniilor Signia și Circeii, construirea templului lui Iupiter, a amfiteatrului și a sistemului de canalizare din Cloaca Maxima (I 53, 55, 56) ; rămășagul lui Collatinus și al amicilor săi cu privire la conduita soțiilor lăsate acasă în timpul războiului și hotărârea de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
raportul eroului războinic - chiar și al celui de viță aleasă - cu cruzimea, cu sălbăticia, cu Gorgo e văzut la adevărata lui dimensiune, poate că piesa aceasta, repetăm, este Coriolan. Încă din primul act, Caius Marcius îl asemuiește pe Aufidius, conducătorul volscilor, cu un leu pe care se mândrește să-l vâneze. Iată așadar de la bun început o definiție a războiului ca nobilă expediție vânătorească! Marcius însuși, închis în cetatea Corioli, unde luptă singur cu dușmanii, are parte de un portret elogios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
protector, cu o aripă metalică pentru apărarea feței, pe brațul stâng. Rostri: astfel era numită tribuna oratorilor din Forul roman, împodobită cu ciocurile de metal ale corăbiilor dușmane pe care romanii le incendiaseră în anul 338 î.Hr. la Antium, capitala volscilor înainte de a fi cucerită de romani; aceștia au salvat ciocurile de metal, pe care le-au păstrat în For pentru a celebra acea victorie. Roxolani: populație sarmată de origine iraniană, ce trăia între Don și Nistru; împinși spre răsărit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
spaimă./ Călca, de- abia să se auda, peste stânci/ și s'auzea în luna, și/ nimeni nu mai văzuse trâmbițele/ de piatră ondulândă ale acestor fiare./ Si n'au învins. T. Livius relatează momentul în care Roma este asediată de volsci, conduși de romanul trădător Coriolanus. Acesta este înduplecat să renunțe la luptă în urma discursului rostit de mama sa Veturia, însoțită de soția și copiii lui Coriolanus.: „Mai înainte de a-ți primi îmbrățișarea, vreau să știu la cine am venit? La
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]