1,150 matches
-
programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce pun forma la zid, de ce grația, eleganța, surdina au devenit păpuși împăiate și lumea e o latrină plină cu vomă, scîrnă și spermă și strigă peste tot: asta e existența, noi nu ne jucăm, noi ne purgăm, ăsta e conținutul nostru, singurul real, singurul valabil - conținutul e scîrba! Și cititorul înțelege acest mesaj pentru că se vorbește pe limba lui, se
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
a, perioada care am tot regretat-o, deh copil imbecil eram). În fine ce vroiam să îți spun e că au fost destul de dure și tranșante clipurile care erau difuzate, mi-au făcut sincer scârba, durere, si o senzație de vomă ....toate la un loc....brusc și intensiv. E adevărat că ce am văzut erau chestii făcute de minori în principiu...nu prea am ce zice, multi dintre noi așa percepem un animal, ca o ființă pe care o putem chinui
Blog FM by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82915_a_84240]
-
ai mai avea aerul acesta de bătăuș de Ferntari. Poate aș citi și ce ai scris. Apropos, ce-ai pățit de mergi în baston ? Mă mir că nu ai amețit la 7000 de rotații pe minut. Că eu așa aș vomă! Happy Holiday DOC,daca sponsorul ar fi Rompetrol? eee? ce zici? Până să-l recitesc pe blogul tău...mi se părea trist citatul asta fiindcă aveam impresia că fiecare plecare înseamnă o (re)întoarcere fără o parte din tine (folosesc
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
o sperie. În palma desfăcută, sub ochii uimiți, Adrian văzu cum musca ceva mai vioaie Își lua zborul lăsând În urmă o grămăjoară gălbuie-albicioasă de larve. Și cum acestea se mișcau Într-un gel vâscos prietena lui se Înecă, și vomă. De-atunci s-ocoleau potopiți de jenă. I-a despărțit și războiul, lăsându-l pe fiecare cu durerile și bucuriile sale. De-aceea, acum, Adrian nu-și mai puse mintea c-o muscă cu adevărat mare. Enervat de amintirea acestei
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
lujeri de viță uscată// un bețiv rămas într-o rînă/ murmură rugăciuni cere milă/ gunoiului adunat ambiguu// nici o floare nici un fir de iarbă/ menite să zîmbească femeilor extenuate/ care în balcoane sprijinite-n cîrje/ atîrnă rufe sărăcăcioase// aici eternitatea este vomă de cîine melancolic/ de sicriu rămas fără nume// viața e încă speranță meditează/ rinichiul definitiv bolnav viața/ e margină insuportabilă meditează/ rinichiul încă sănătos" (Pastel). Nicăieri mai mult decît în ultima-i culegere de poezii, Vizita maestrului de vînătoare, de
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
am zis: - Prim tim pram. Dar ceva a trosnit în mine și puteți să considerați că de atunci nu mai exist. Soarta soției profesorului Odată un profesor a mîncat ceva, dar nu ce trebuia, așa că l-a apucat pe loc voma. Vine nevastă-sa și zice: "Ce ai?" Iar profesorul zice: "Nimic". Nevastă-sa s-a dus înapoi. Profesorul s-a întins pe sofa, a stat, s-a odihnit și a plecat la serviciu. Iar la serviciu - surpriză - i s-a
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
după 1989, o teorie și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu dejecțiile totalitarismului intrat în agonie. (Va urma) Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat.
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
decât ei. Jigodiile știu că au pierdut trenul istoriei, știu că, în final, aceasta se va șterge la fund cu ei, dar gudurându-se pe lângă puterile trecute (când sugeau sexul partidului unic) și actuale (când continuă să le lingă și voma), trăiesc cu speranța că "dincolo" "divinitatea, cu siguranță, le va recunoaște meritele", de altfel închipuite de ei și de cei care îi înconjoară. În sinea lor sunt dușmanii de moarte ai intrării României în Uniunea Europeană. Ei știu că, vrând, nevrând
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
existența, simți că e frumoasă, acele culori, acea fascinație a urcării în ceruri, a vitezei./.../ În acele clipe crezi că Dumnezeu există, că toate au un rost" (p. 74). Greața lui Antoine Roquentin trece cu un joint, stările high vindecă, voma e purificatoare. Kerouac e o amintire ridicolă, cartea "numai atunci când ești drogat e o poartă spre altă realitate, o altă perspectivă, e ceva inimaginabil. E un cult, nu o bucată de carton, hârtie, ci e o oglindă prin care poți
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
un fum adînc în piept. Primul fum a fost ultimul. Am tușit pînă am vomitat. Mi-am vomitat toată supa. Borîtura de supă mi-a urcat în gît. Femeia a fumat singură țigara. Pe urmă a șters mizeria. Știu că voma miroase a acru. Dar eu n-am mirosit nimic. Femeia a spus: Tot răul e spre bine. La început m-am mirat că o muscă îmi tot dă tîrcoale nasului. Nu am simțit-o. Nu pot simți nimic pe nasul
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
-l reprezintă." De aici, discuția absolut necesară despre Memorie, ale cărei legi sînt "supuse legilor mai generale ale obișnuinței". (Definirea obișnuinței de către Beckett anunță, în nuce, poetul dramatic de mai tîrziu: "Obișnuință e lestul care înlănțuie cîinele de propria-i vomă. Respirația e obișnuință. Viața e obișnuință.") Dar, pentru că " ecuația proustiană nu-i niciodată simplă", aceasta obișnuință nu ne e de nici un folos - în cuvintele lui Proust însuși: " Dacă Obișnuință este o a doua natură, ea ne împiedică s-o cunoaștem
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
în privatizări și în contrarea unor adversari incomozi, nu prea am observat utilitatea lor pentru țară. Faptul că n-au fost dizolvate la timp și că Iliescu a continuat să se servească de ele e una din explicațiile stării de vomă în care trăiesc atâția români și-a dezastrului din viața economică. Pleacă, așadar, Stolojan, dar va rămâne o nostalgie după Stolojan. Sigur, majoritatea votanților acestora se vor orienta spre Băsescu. Dar o parte dintre ei s-ar putea să continue
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
unui stomac bănuitor. Un trio activ ce-mi poate fi prescris pe rețeta compensată și care mă va regenera. Sunt medicamente tot mai sofisticate, mai tari ar zice vulgul, chimicale de complexă sinteză, prin urmare și cu efecte secundare - greață, vomă, hemoragii pe diverse căi de ieșire, pierderea echilibrului, halucinații, surzire, orbire, demență. însă fără ele șchioapeți mai departe, rabzi dureri mistuitoare, incredibile junghiuri ce-ți distrug răbdarea și te fulgeră, transformându-te în martir fără voie și crez. Așa că desfaci
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
bâjbâi Doamne ce mă fac căci nu sunt învățat cu binele? Eu mereu am crezut că omul emite un crin călător peste veacuri. Până nu se întunecă Parcă treziți din anestezie pe un pat costeliv de spital începe purificarea prin vomă Moartea menajeră pregătește în bucătărie o salată de cruzături Surorile de mizerie albă ale urgenței ne scot vata din nări și din gură Aleluia! Ura cojește icoanele-n biserici la rigolă aurește flegma învingătorilor Din vremuri barbare s-a ivit
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de amintiri și nu puteau trăi în prezent și viitor nu aveau și cântecul îngrozitor de trist mirosind a nenorocire se prelingea amestecat cu frică și vomă pe sub ușă direct în pubelele sufletului apoi în chinuri o lua pe scări în sus bătea ușor în zăbrelele cerului (dar luna lumină nu mai avea) și repede încărcat de cenuși și de frig se agăța de clanță se lipea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
coborât dintr-un suflet slav, Toți împachetează și pleacă hei, nici urmă de lâncezeală lirică; prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține de urât mucenicii. Va să zică posteritatea ți-a rezemat bicicleta de gard, va să zică viermii-s mai grași decât hoitul. Cu trufie și moliciune dom sergent admite să traversăm firul de praf. Donatorii de sânge Voci rupte de
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
ai capitalismului triumfător... Fusesem printre plângăreți. Nu mai plânsesem politic din 1968, un scâncet de fapt, când Ceaușescu condamnase invadarea Cehoslovaciei, dar în 1989 și în anii următori, era de bon ton să plângi cu lacrimi adevărate. Trebuia. Mestecasem până la vomă, ca fiecare, de dimineața până seara, guma soporifică a cuvintelor sacre ale renașterii țării: libertate, democrație, Occident, America, bogăție. Închisesem ochii și-mi astupasem urechie să nu văd și să nu aud că Mesia cu o mie de capete venise
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit un sunet de copil de biserică de vioară că sunt singur apăsam pe ambreaj și nimic nici o mișcare sunt singur întunecat deformat ba una ba alta cazarme-pădure remușcări-carantină chei- -cuțit
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
auzit că li s-a întâmplat multora. Doar subtitrarea a fost varză: era pentru film normal și, dacă voiai s-o urmărești, riscai să te ia mai întâi durerile de cap și de ochi, apoi greața și, într-un final, voma. Probabil că România nu e încă pregătită pentru 3D, așa cum nu e încă pregătită, iarna, pentru ninsori. Nici sala în care am văzut filmul nu părea prea pregătită pentru cinema, în general. Nu avea suporturi în care să-ți pui
Avatar – un film slăbuţ, dar un desen animat superb! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21304_a_22629]
-
nu mi s-a mai părut de neprivit. Am urmărit îndeaproape două lavaje gastrice ale unor paciențe care încercaseră să se sinucidă și m-am gândit că, mai înainte de a fi egali în fața morții, suntem cu toții egali în fața reflexului de vomă. Cu adevarat “țări” și greu de digerat mi s-au părut reacțiile unora dintre acești pacienți. Am auzit înjurături mai scabroase decât vărsăturile acelorași personaje și amenințări pe langă care violența sângerărilor acute pălea. Medicii, paramedicii și asistenții au parte
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
bucată de zid într-un oraș din centrul europei istoria e un colț într-o fotografie în fiecare aurolac jerpelit e ceva din mine în fiecare cîine flămînd și hăituit e ceva din mine în bărbații beți și plini de vomă în bravii bărbați ai poporului nostru mirosind cu toții a urină putreziciune și teamă sînt eu și numele meu e românia. avuția mea: cîteva sute de cărți un lighean roșu de plastic un fier de călcat uzat un aparat de radio
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit de o familie ce-l luaseră (ca și pe mine, ca probă martor!) în custodie
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
de egalitate între suma viciilor și preopinentul său, luteranul convertit Johannis Agricola, era menit să rezume nota pamfletară a întregii cărți: „Că văzut-a fraude chimia și invenții răspândit-a/ De otravă stă umflat Zoilus și vomită./ Acum propria-i vomă și-o înghite, acum strânge din dinți. Aha!/ Căci bine e spus: fiecare pasăre pe limba ei piere” (Ut Chymicas vidit fraudes commentaque pandi;/ Livore intumuit Zoilus, et vomuit./ Nunc sputum vorat ipse suum; nunc ringitur. Ohe!/ Quam pulchre dictum
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
pământeni reprezentase un triumf, a produs consternare. S-a raspandit imediat - sau a fost răspândită - știrea că Marin Preda se află în noaptea aceea într-o avansată stare de ebrietate și că a murit în somn, înecat cu propria lui vomă. Pentru medici un asemenea mod de a muri nu are nimic grotesc, reprezentând un accident că oricare altul. Pentru scriitori, însă, el este expresiv și demoralizant, simbolizând umilință ultima la care poate fi supus un mare spirit. După consumarea momentului
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
diverse și simple, cinstite,/ unde să nu existe decât un pat an care să dorm/ și un lighean an care să vomit/ tot ce dăndu-mi mi-ai luat, Doamne,// să tot vomit" (Elegie). Lirismul e, până la urmă, o astfel de "vomă" eterica ce expulzează lumea care, ăn fond, n-a putut fi asimilată. Prin urmare, atât an primul cât și an al doilea caz, al aparentei substituții și al aparentei resorbții, transpare neputința armonizării eului cu cadrul universal an care a
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]