7,219 matches
-
Rodica Zafiu Unele construcții românești au fost mai puțin discutate pentru că nu creează probleme vorbitorilor nativi, ci cel mult străinilor (producînd anumite confuzii și greșeli); or, perspectiva românei ca limbă străină a fost în genere neglijată, din motive statistice și ideologice: considerîndu-se probabil că interesații din afară sînt în număr nesemnificativ, iar cei din interior
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
provine tocmai dintr-unul din sensurile obișnuite ale adverbului mai - ,în plus, încă", nou pe lîngă ceea ce făceai; altceva, în genere, ce mai faci? - deci presupune un contact prealabil între interlocutori. Cred că această motivare semantică e încă percepută de vorbitori, care nu prea folosesc formula în relațiile de politețe cu necunoscuți sau persoane abia cunoscute. În schimburile de replici din internet, acest uz este destul de bine reprezentat. De la indicațiile generale de tipul celor din manuale și ghiduri - ,Romanian (informal): Salut
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
Mi-e capul plin ..." (weblog.ro); Omule, ce faci? - Bine, voi ?" (byo.ro). Intonația specială, care diferențiază formula de politețe de cererea directă de informație, e uneori marcată sau sugerată în scris: ,Helooooooooooo ce faci??? bine ai venit" (clopotel.ro). Vorbitorul poate anticipa răspunsul pozitiv - ceea ce e tot o formă de politețe, dar poate părea și o grăbită trecere peste dreptul celuilalt de a-și exprima altă părere: ,ce faci??? bine sănătoasă??? bravoo..." (agonia.ro). În corpusurile recente care conțin înregistrări
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
formei clădirilor - asemănătoare unor cupole de circ - cît și conținutului lor (mai exact: lipsei de conținut) din acele vremuri. Formula denominativă a rămas în circulație: ,ŤCircul Foameiť Lujerului se transformă în Plaza Romania" (Adevărul, 454, 2003), producînd chiar, pentru unii vorbitori, pierderea distincției dintre colocvial și oficial; un anunț publicitar recent o include ca pe un reper indispensabil, chiar în varianta engleză a textului: ,Directions: Right across from the PLAZA ROMANIA (former ,Circul foamei" in Drumul Taberei, on Timișoara Boulevard)" (www
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
campanie nu a fost nimic improvizat. Primul spot este unul de consolidare a echipei, adică spotul care poziționează produsul politic, îi arăta avantajele, noutatea, îl face marca. Spot nr. 2 Un alt spot este elaborat după modelulvox-populi sau spotul recomandare. Vorbitorii din acest spot, exponenți ai diferitor segmente sociale, diferite publicuri-țintă: doi pensionari, un politolog, un psiholog, un medic și 4 juriști, care-și exprimă susținerea pentru PDM. Cu toate că acest gen de spot are impact minimal, deoarece se știe despre angajarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Antidotul poate fi prescris, cu măsura, și celorlalți, dar nu mai înainte de a ne asigura că ni l-am administrat nouă înșine. Ideal este să se facă la cerere, ca în exemplul următor. Nu există conferință studențeasca la sfarsitul căreia vorbitorii să nu primească un numar serios de intrebari de tipul “De ce nu face cineva ceva?”. La ultima la care am participat, o domnișoară ne-a adresat mie și doctorului Raed Arafat, fondatorul SMURD, următoarea întrebare: “De ce nu se fac în
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
Dragoș Bucurenci La sesiunea în plen dedicată CSR-ului, voi încerca să răspund la întrebarea La ce bun CSR-ul în vreme de criză?, iar după-amiază, la seminarul Gandeste BÎZ, voi prezenta un studiu de caz pe organizația MaiMultVerde. Printre vorbitorii despre CSR-ul de piața autohtonă se vor număra și Robert Braun (Managing Director, Braun&Partners Network), Dragoș Dehelean (Director General, Selenis), Dana Pirtoc (ARC) și Camelia Savoiu (Lafarge România). Dezbaterile vor fi moderate de Alexandru Ardelean (Revista Bîz). Joi
Joi la Zilele Biz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82792_a_84117]
-
viitoare, simt că timpul îmi fuge printre degete... - de dimineață am aflat ca Mihaela R nu mai ajunge la conferința pe care urma s-o moderez de la prânz din motive de trafic aerian blocat (tot vremea asta infecta). Era singurul vorbitor pe care-l știam personal și singura șansă de echilibru în dezbatere. - la conferința mi-a sărit muștarul de la un comentariu patronising și ageist al unei fete de fost mare industriaș și, pentru că n-am avut nervul să ies din
Descantec de Mac by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82926_a_84251]
-
unui potențial sponsor sau viitor partener, căruia încercăm să-i vând imaginea unei organizației sobre și profesioniste. O altă prietena are meteahna că, atunci când în conversație se ivește numele unei persoane teribil de antipatice, să întrerupă fără drept de apel vorbitorul, pentru a perora o suită de trivialități în limba franceză, mereu aceleași, mereu pe un ton țipător, mereu cu un accent îndoielnic. Cei obișnuiți cu tirada, o ignoră amuzați. Pentru ceilalți, spectacolul e prea dezarmant ca să poată reacționa. Așa că ne
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
franceză, mereu aceleași, mereu pe un ton țipător, mereu cu un accent îndoielnic. Cei obișnuiți cu tirada, o ignoră amuzați. Pentru ceilalți, spectacolul e prea dezarmant ca să poată reacționa. Așa că ne ținem firea și unii și alții. La sfarsitul episodului, vorbitorul reia conversația cu un complice «După cum spuneam...». Priviți din afară, parem cu toții nebuni de legat. De fiecare dată când vorbim la telefon, un prieten mă pune la curent cu agenda lui mondenă, fără ca eu să i-o cer vreodată. Diverse
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
normal să vorbească la un telefon, să citească un ziar de analize financiare, să inspire un aer de superioritate. Sau: un tip susține argumentat, prin diverse medii, unul din aspectele problemei care ține de relația dintre creator și creație, dintre vorbitor și limbaj, dintre om și societate. Având în vedere modul de exprimare, ar trebui oare că respectivul să se conformeze unei etici a acestei exprimări? Adică să evite prezentarea ideologizanta, propagandastica, cea care susține exclusiv un punct de vedere prin
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
în mod tipic în tendința de a substitui prin neologisme elementele vechi, chiar acolo unde ar fi preferabil să se păstreze distincțiile semantice și mai ales stilistice. în cazul dat, impunerea perechii dificil / facil se justifică destul de bine prin dorința vorbitorilor de a evita o polisemie uneori supărătoare a termenilor greu / ușor: care au atît sensul concret (referitor la greutatea fizică, la apăsarea mare sau dimpotrivă redusă a unei mase materiale), cît și pe cel abstract (referitor la ceea ce e complicat
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
universală cunoștință obiectul vizitei d-lui Adrian Năstase în Italia - cea mai puțin mediatizată -, respectiv construirea unui palat proprietate personală, pe o insulă mediteraneană, grațios oferită de dl. Berlusconi, și el premier și, de asemenea, cu mijloace. Cu această dezvăluire, vorbitorul și-a imaginat, zicem, a răscoli furia românului de trei dolari ziua; situație, însă, în care a tras în gol. Românul de astăzi nu se mai miră de nimic și dacă i s-ar comunica, pe orice cale, că, recent
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
mult decît felul cum arată, contează pentru mine cum vorbește un om. Cineva îmi poate deveni simpatic sau dimpotrivă, doar ascultîndu-l. Limbajul, tonul, accentul îmi spun multe despre gradul de instrucție, proveniența socială, dar mai ales despre inteligența și "naturelul" vorbitorului. Un neologism schimonosit sau o expresie demodată, o greșeală gramaticală sau o prețiozitate snoabă, un cuvînt grosolan sau un eufemism pudic mă pot înduioșa, îmi stîrnesc rîsul sau repulsia. Persoanele foarte în vîrstă, care mai spun, de exemplu, muzică lejeră
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
Rodica Zafiu O descriere lexical-stilistică și sociolingvistică a limbii române ar trebui să cuprindă și un capitol despre cuvintele și expresiile care sînt simțite de vorbitori ca aparținînd limbajului infantil (baby talk): folosite de copii, de maturi pentru a le vorbi copiilor, sau - tot de maturi - în diverse scopuri stilistice, în primul rînd cu intenție ironică, ludică. Nucleul stabil al categoriei e format din termeni ca
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
esențial în abordarea lexicului este considerat uzul: dicționarul indică gradualitatea de acceptare a termenilor proveniți din engleză în cele 16 limbi: de la cuvintele folosite doar de bilingvi, trecînd prin statutul intermediar al termenilor tehnici, pînă la integrarea celor pe care vorbitorul mediu nici nu le mai percepe ca anglicisme. Gradul de acceptare e comparat cu cel al sinonimelor, mai ales al calcurilor concurente. Unde este cazul, sunt indicate și derivatele și compusele. Pentru a ilustra interesul dicționarului, aleg un singur exemplu
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
legitimitatea"? Cât spor de imagine a adus șleahta de lebede pătate, o constată oricine monitorizează imaginea României în străinătate, dar și numărul și, mai ales, calitatea investitorilor străini aduși în țară. Ar fi o dovadă de cinism să cerem acestor vorbitori exclusiv de idiom ceaușist s-o rupă și-n limbi străine. Amintiți-vă de împleticirile verbale ale răposatului Marțian în româneasca-i maternă, și imaginați-vă cum o fi sunând portugheza lui (și asta după ce îi urmase unui prodigios cunoscător
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
mai joasă speță. Să nu ne mire, așadar, că mare parte din intelectualitatea planetară a ajuns să mărșăluiască demagogic spre un comunism cu față musulmană, amenințând să ne retrimită în siberiile / saharele dominate de imaginația paranoică a cutărui Bin Laden vorbitor și scriitor de franceză maoizată, de italiană arhaic-stalinistă și de germană ecologizantă. Din acest punct de vedere, destui intelectuali și jurnaliști români baletează și ei plini de gravitate spre găurile negre ale prostiei. A scrie că semnătura pusă pe acordul
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
ani după cea a lui Alecsandri. Numele apare o singură dată în text, ca hipocoristic, în alternanță cu ceea ce este interpretat ca forma sa de bază - Rada: "La izvor vezi pe Rodica". Desigur, interpretarea lui Coșbuc, ca și al multor vorbitori, poate fi greșită, bazată pe o impresie etimologică falsă. La nivelul simțului lingvistic popular numele Rodica e perceput ca un corespondent feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
vedere al literaturii. Un articol din 1983 al Magdalenei Vulpe aducea exemple convingătoare pentru existența termenilor poetici în limbajul popular, demonstrînd cît de dificilă este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
limbajul popular, demonstrînd cît de dificilă este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru : ""se zice de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
optimism în cel puțin două privințe: pe de o parte, confirmă vitalitatea poeziei și reînnoirea canalelor ei de circulație, pe de alta, în contrast cu lamentațiile despre degradarea actuală a limbii, ilustrează eficiența conștiinței lingvistice, a unor norme interiorizate și reutilizate de vorbitori.
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
tratarea subiectului riscă să fie tulburată de intruziunile politicii și de aceea se simte nevoia de a o aborda cu precauții și cu precizări preliminare. De fapt, problema "limbii moldovenești" e una strict politică, fiind atît de evident - deopotrivă pentru vorbitorul obișnuit și pentru lingvist - că nu e vorba de o altă limbă, încît orice demonstrație e simplă pierdere de vreme. Dar tot atât de clar e și faptul că în ansamblul de variante regionale și stilistice ale limbii române cele vorbite în
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
tip romanic, în vreme ce după alții ar reflecta o influență slavă, manifestată în texte culte). în prezent, perifraza de viitor anterior (formată din viitorul verbului a fi și participiul verbului de conjugat) este menținută în fondul pasiv al cunoștințelor lingvistice ale vorbitorilor mai ales prin școală. E important totuși de precizat că toate aceste considerații privesc asocierea dintre o formă și o semnificație temporală: așa cum am mai arătat și altă dată, construcția în sine nu e deloc ieșită din uz, cîtă vreme
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]