101 matches
-
pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
53 milioane euro Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro Cofinanțare: 0,63 milioane euro (Ministerul Apelor și Protecției Mediului) Din partea bulgară se vor avea în vedere următoarele activități: ● Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu și ape (Montană, Vrâsta, Pleven, Veliko Tarnovo și Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic și staționare localizate în regiunea de granița dintre România și Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calității aerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151719_a_153048]
-
53 milioane euro Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro Cofinanțare: 0,63 milioane euro (Ministerul �� Apelor și Protecției Mediului) Din partea bulgară se vor avea în vedere următoarele activități: ● Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu și ape (Montană, Vrâsta, Pleven, Veliko Tarnovo și Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic și staționare localizate în regiunea de granița dintre România și Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calității aerului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151720_a_153049]
-
10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia din Derșida mică și a fost pictată de zugravul Nichita în 1772 care a pictat și biserica din Derșida mică cum dovedește o inscripție. Biserica e foarte mică. A sosit timpul să se zidească alta nouă pentru care
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
pe suveranii ei - la ceremonia căsătoririi. D. Ștefan Belu. Toată lumea se va întreba: Cum ajunge Pandarus - pardon - d. Ștefan Belu să reprezinte o țară cinstită la o cununie cinstită. I s-o fi părut d-lui Belu că deosebirea de vrâste e atât de mare încît să fie oarecum nevoie de prezența d-sale în Arolsen, capitala principatului Waldeck... până acum nu îl știam pe d. Ștefan Belu ambasador de nuntă, ci mai mult de contranuntă, și în această ramură a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ca oricând din întâmplare / Ici, pi piatră, vei citi / Să nu stai mult în neaflare, / Fără numile să-mi știi. / Căci aice Gheorghii și cu Catrina Rosăt / Zacu în pământ: / Fiu cu muma din preună îngropați / Într-un mormânt. / În vrâstă de 50 ani / Viața lui s-a curmat: / Ambii, în zăce și unu Ghenar au răposat, 1846:/ Deci, îndură-ti, străine / Și roagă pi cel mai sfânt / Ca să fi<e> ușoară țărâna/ Aice în mormânt. / La anul 1796: mart în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
de acea înclinație adâncă, de acea pasiune generoasă, care sunt semnele sigure ale vocațiunei. Căci pot foarte bine afirma, astăzi când spiritul meu, când ochii mei au căpătat acea claritate și acea siguranță pe care nu le aduce de cât vrâsta (și pe ce preț!) că am avut vocațiunea presei cu am avut-o pe acea a barei; că le-am avut pe amândouă în așa fel legate una de alta, în spiritul meu, încât niciodată nu le-am putut deosebi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care am trăit destul de aproape de sufletul lui ca să-l pot înțelege, nu cred că greșesc când afirm că împrejurarea aceasta a fost una din cele mai grele lovituri pe care acest om le-a primit în viață și că, la vrâsta și starea lui de sănătate, ea n-a contribuit cu puțin la sfârșitul care a venit cu mult mai repede decât trebuia... Steuerman-Rodion. (Scris pentru o comemorare și publicat în "Adevĕrul" din 24 Ianuarie 1936.) Ce mult s-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Clișeu "Cartea Românească") Pag. 97. Bolta de trecere, sub turnul mănăstirei Golia. (Foto-Regal) Pag. 99. St. O. Iosif. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 100. Vedere din Copou. (Foto M. H.) Pag. 103. "... Câte furtuni a trebuit să bântuie sufletul meu la vrâsta aceea..." Pag. 104 Intrarea la Universitatea veche (astăzi facultatea de medicină). (Foto M. H.) Pag. 105. Iașul, văzut de la Copou, în anul 1840. După un tablou de Ludwig Stawski, aflat în pinacoteca din Iași. (Foto Z. Weiss) Pag. 107. Ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai fu reluat decât în anul 1880 și terminat la 1887, când s-a făcut inaugurarea ei cu un fast deosebit. La serbările care au avut loc au luat parte: Regele Carol I, Regina Elisabeta și principele moștenitor Ferdinand, în vrâstă, la timpul acela, cam de 18 ani. În dreapta bisericii se găsește palatul ce servește de locuință șefului bisericii, clădire veche, restaurată de câteva decenii, și care adăpostește importante lucruri de artă. Iar în grădina dinspre strada Ștefan cel Mare, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi întrunit și aci cele două calități principale ale lucrurilor, frumosul cu folositorul, utile cum dulci. Electivitatea magistraturii! Dar mai este ea cu putință în vremea noastră, în împrejurările de azi, în starea în care ne aflăm? Popoarele își au vrâstele lor deosebite, și ceea ce se potrivește într-o vrâstă nu le mai prinde într-alta. Electivitatea judecătorilor datează dintr-un timp în care morala și lege erau unul și același lucru, în care legea religioasă și civilă era una și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucrurilor, frumosul cu folositorul, utile cum dulci. Electivitatea magistraturii! Dar mai este ea cu putință în vremea noastră, în împrejurările de azi, în starea în care ne aflăm? Popoarele își au vrâstele lor deosebite, și ceea ce se potrivește într-o vrâstă nu le mai prinde într-alta. Electivitatea judecătorilor datează dintr-un timp în care morala și lege erau unul și același lucru, în care legea religioasă și civilă era una și aceeași. Până azi se zice "lege creștină", căci ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
combătut împreună pe inamicul comun. Se pare îndealtmintrele că nimic n-ar fi mai ușor, pentru că nu există între Principatele Dunării de Jos interese contradictorii și ambițiile lor nu se pot ciocni. Regatul României, daca nu e cel mai în vrâstă, a văzut cel puțin dezvoltîndu-se la el progresul științei și industriei Occidentului mai de curând și mai repede decât vecinele Bulgaria și Serbia. Mulțumită minunatei fertilități a brazdei și inteligenței locuitorilor lui, regatul de ani încoace e la un nivel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari au votat darea în judecată, fără ca unul măcar din această plebe să aibă curajul a o și susține înaintea forului cuvenit. Iată dar înțelesul vorbelor noastre. Ele sunt spuse condiționat, nu absolut. Repetăm că vorbim aci de bărbații în vrâstă ai partidului nostru, cărora poate că țara nu mai are îndestul timp, în cursul schimbărilor parlamentare, de-a le da ea însăși repararea cuvenită. Vorbim de bărbații aceia pentru cari, din cauza vârstei, vremea are un zbor întreit de repede. [25
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Duminică 3 april. 1981 am fost la Înmormântarea Catincăi V. Cozmei cu Preotul Leuștean Ioan de la Ipatele. Cântăreț V. Diaconu Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1986 aprilie 1 Citită cu mare atenție de mine Grâu Vasile la anul 1986, vrâstă 73 primăveri. / 1 aprilie 1986-1 martie 1987. Grâu Vasile, sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1986. Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1987 ianuarie 27 27 IANUARIE 1987 AM OFICIAT SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII PREOTULUI FLIGLER CONSTANTIN
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost singurii cari am atras atenția guvernului asupra precauțiunii cu care trebuiesc tratate stările de lucruri din acea provincie. Nu era nici măcar nevoie de-a cunoaște provincia pentru a ști de mai nainte că ea se află oarecum în altă vrâstă juridică și că se vor întîmpina acolo fenomene cu totul {EminescuOpXI 242} străine manierei noastre actuale de-a vedea și analoage poate numai cu stări cari erau înainte la noi și-n alte țări, pe când ne aflam și noi într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și că se vor întîmpina acolo fenomene cu totul {EminescuOpXI 242} străine manierei noastre actuale de-a vedea și analoage poate numai cu stări cari erau înainte la noi și-n alte țări, pe când ne aflam și noi într-o vrâstă relativ mai tânără a dezvoltării sociale. În adevăr în Dobrogea aproape totalitatea pământului se consideră ca fiind a statului, iar locuitorii ca posesori numai. Dar este oare așa? Documentele noastre vechi ne spun asemenea că "la început tot pământul țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor, ostatici la curte. Dimitrie Cantemir și-a petrecut tinerețele ca ostatec în Constantinopole și Adrianopole. Ideea că individul e un sclav al puterii statului și proprietatea sa proprietate a acestuia o întîmpinăm la toate popoarele fără deosebire, într-o vrâstă oarecare a dezvoltării lor. De aceea am spus din capul locului că o reformă reală și în spiritul mersului lucrurilor, care s-ar fi putut introduce în Dobrogea ar fi fost aceea de-a declara pe toți acei beati Rossidentes
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu guvernul personal al d-lui Brătianu, cu păstrarea esterioară numai a formelor regimului parlamentar. Cine poate pretinde că d. Serurie sau Carada vor controla într-adevăr pe d. Brătianu se-nșală, la drept vorbind, cu o ușurință neiertată pentru o vrâstă superioară celei copilărești. Oricând d. Brătianu a avut în față în adevărat Parlament l-a dizolvat. A dizolvat Senatul căruia-i datorea puterea, pentru a încheia fără consultarea lui concesia Strousberg; a dizolvat alt Senat, căruia asemenea îi datorea puterea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele mai incompatibile. Ceea ce le lipsește tuturor nu ar fi pe atât știința, care se poate câștiga oricând prin muncă, ci creșterea, iubirea de a o câștiga, iubirea de adevăr, pe cari cineva nu le mai poate deprinde la o vrâstă mai înaintată. Copacul, ca să nu crească strâmb, trebuie îndreptat de pe când e mlădios și tânăr; mai târziu, când toate deviațiunile de la calea dreaptă s-au învîrtoșat în el, geaba-l mai sucești. Se poate îngroșa, se poate întinde, numai drept
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]