101 matches
-
este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de care era perfect conștient: " - Ba nu ne înțelegem nicidecum, am strigat, ieșind din amețeala ce mă cuprinsese. D-ta vrei să mă batjocurești, să mă pui la Alfavita pre mine, care știu grecește mai mult decît oricare tînăr de vrîsta mea, și care scriu franțuzește sous la dictée fără a face mai mult decît șepte-opt greșeli pe față! Dă-mi o gramatică, arată-mi construcția verburilor, ortografia. (Cum am învățat românește) încă din primele pagini publicate, abundența referirilor la mari
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
deși starea lor de opulență le permite devertismente din acelea, pe care o infimă parte a orășenilor noștri le reclamă cu insistentă. Din punctul de vedere fiziologic, necesitatea actu lui sexual nu are nici o justificare măcar, până cel puțin după vrâsta majoratului. Prezența prostituatei cheamă pe adolescenți la o viață sexuală foarte timpurie, căci prostituția dă un impuls instinctelor, care se exagerează În măsura putinței de a fi satisfăcute. Pudoarea alături de timiditate sunt copleșite de ușurința cu care se poate deda
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituția clandestină, care constituește un factor important În diseminarea boalelor venerice. Legea a avut Însă și unele puncte foarte slabe. Între altele s-a lăsat prostituatei latitudinea de a se trata ambulator. Nu s-a ocupat câtuși de puțin de vrâsta când o tânără poate intra În prostituție. N-a asigurat controtul medical al prostituatei, fapt care a compromis total legea. Sexul masculin În raport cu prostituția. Actuala lege sanitară se ocupă prea puțin de raporturile sexului masculin cu prostituția. Sunt chestiuni importante
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fapt care a compromis total legea. Sexul masculin În raport cu prostituția. Actuala lege sanitară se ocupă prea puțin de raporturile sexului masculin cu prostituția. Sunt chestiuni importante care trebuie să fie precizate: 1. Participarea sexului masculin la prostituție. 2. La ce vrâstă tinerii pot frecventa localurile de prostituție bordelul dacă e Înființat. Asupra primului punct, legea din 1930 s -a dovedit incompletă. Dacă s-au prevăzut unele măsuri În contra celora ce Îndeamnă la prostituție, s-a precizat prea puțin pentru acei ce
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
contaminările ce se produc. Deschide drumul prostituției oficiale și favorizează Îndemnul la prostituție. Legiuitorul din 1930 și 1932 n-a observat că aici, Îndemnul la prostituției oferă cel mai larg câmp de activitate și nu se menționează nici un cuvânt de vrâsta la care o tânără se poate Înregimenta Între prostituate. A trebuit ca această lacună să fie complectată de Codul Penal, care prin articole 138, 339, 341 și 443, să prevadă unele penalități, Însă avem impresia că și aceste articole au
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu le asculta, nici atunci, nici acum, fără să se mire sau să se Încrunte. Tâșneau din el ca niște izvoare de ape sulfuroase pe care puțini le beau cu plăcere: chizeș, chirneșă, tindeu, merindare, năfrămuță, prigorii, meseleu, grumaz, mândule, vrâste, băbăludă, tiglăzău. Odată cu rostirea acestor cuvinte Însă i se Întâmpla să se gândească tot mai des la biserica din Grui și la lumea din preajma ei: Înaltă și albă, Îmbătrânea lângă morminte cu cruci văruite; sub pruni, flăcăi stătuți gâfâiau peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
stilistic propriu scriitorului, eliminând formele învechite sau improprii și curățând punctuația de urmele indelebile ale formației culturale rusești a lui C. Stere. Singura inconsecvență, la acest capitol, o constituie menținerea unor forme dialectale dizgrațioase (de genul sfădălie, în loc de sfadă, sau vrâstă pentru vârstă), rar atestate de atlasele lingvistice. Rusismele, în fine, sunt multe în primele cinci volume, a căror localizare în Rusia a impus autorului elemente de „culoare locală", editorul adăugând cuvenitele note explicative. Cu o singură excepție: cuvântul verstă, (unitate
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
fost singurii cari am atras atenția guvernului asupra precauțiunii cu care trebuiesc tratate stările de lucruri din acea provincie. Nu era nici măcar nevoie de-a cunoaște provincia pentru a ști de mai nainte că ea se află oarecum în altă vrâstă juridică și că se vor întîmpina acolo fenomene cu totul {EminescuOpXI 242} străine manierei noastre actuale de-a vedea și analoage poate numai cu stări cari erau înainte la noi și-n alte țări, pe când ne aflam și noi într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și că se vor întîmpina acolo fenomene cu totul {EminescuOpXI 242} străine manierei noastre actuale de-a vedea și analoage poate numai cu stări cari erau înainte la noi și-n alte țări, pe când ne aflam și noi într-o vrâstă relativ mai tânără a dezvoltării sociale. În adevăr în Dobrogea aproape totalitatea pământului se consideră ca fiind a statului, iar locuitorii ca posesori numai. Dar este oare așa? Documentele noastre vechi ne spun asemenea că "la început tot pământul țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor, ostatici la curte. Dimitrie Cantemir și-a petrecut tinerețele ca ostatec în Constantinopole și Adrianopole. Ideea că individul e un sclav al puterii statului și proprietatea sa proprietate a acestuia o întîmpinăm la toate popoarele fără deosebire, într-o vrâstă oarecare a dezvoltării lor. De aceea am spus din capul locului că o reformă reală și în spiritul mersului lucrurilor, care s-ar fi putut introduce în Dobrogea ar fi fost aceea de-a declara pe toți acei beati Rossidentes
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu guvernul personal al d-lui Brătianu, cu păstrarea esterioară numai a formelor regimului parlamentar. Cine poate pretinde că d. Serurie sau Carada vor controla într-adevăr pe d. Brătianu se-nșală, la drept vorbind, cu o ușurință neiertată pentru o vrâstă superioară celei copilărești. Oricând d. Brătianu a avut în față în adevărat Parlament l-a dizolvat. A dizolvat Senatul căruia-i datorea puterea, pentru a încheia fără consultarea lui concesia Strousberg; a dizolvat alt Senat, căruia asemenea îi datorea puterea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele mai incompatibile. Ceea ce le lipsește tuturor nu ar fi pe atât știința, care se poate câștiga oricând prin muncă, ci creșterea, iubirea de a o câștiga, iubirea de adevăr, pe cari cineva nu le mai poate deprinde la o vrâstă mai înaintată. Copacul, ca să nu crească strâmb, trebuie îndreptat de pe când e mlădios și tânăr; mai târziu, când toate deviațiunile de la calea dreaptă s-au învîrtoșat în el, geaba-l mai sucești. Se poate îngroșa, se poate întinde, numai drept
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nebunie A generații și popoară, Romo, În multe chipuri nebunia lor! Ai zugrăvit pe pânza istoriei Visul mărirei omenești, ș-aspiră Oricare din noaptea vieței sale Din codri, din visele-i antice, Din religiuni a zei cu șapte ceruri, Din vrâste * vechi ca lumea, fericite Peste putință... Acum aspir' l-acea icoană care Realizat-a fost pe-acest pământ. Ș-oricît de mare - oricât de mic ar fi Un popol... totuși tu rămâi măsura Întunecatei lui aspirațiuni, o Romo! De acea, superbo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și tuturor câți vor vedea-o sau vor auzi citindu-se, că, la vreme de slăbiciune fiind, Ne-am socotit moșia și casa, de față fiind credincioși boierii Noștri și fiul Domniei Mele, Bogdan Dragoș Voievoda. Statornicit-am pîn' la vrâsta legiuită a iubitului Nostru fiu să fie epitrop moșiei Dumnealui credincios boiarul nostru Sas din Bistra. Privi-se-vor cărțile sale ca ieșite de sub a Noastră mână și întărite de-a Noastră credință. Satele Salagiu, Artunți, Inbereche, Țițovi, Baluăncții și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușă. Hai fă! BOGDAN (face o cruce) Să-i fac pe voie! [DRAGUL] Spune-mi, e multă oaste-n curte? BOGDAN Dar geme curtea toată de oamenii lui Sas Spre cinstea ta adus-au atâția oameni tineri, Oșteni în floarea vrâstei, de ți-e mai mare dragul Ca să privești la dânșii. Ce bun e vărul Sas! Ce bună e Bogdana și plină de-ngrijire! [DRAGUL] Ascultă-mă, Bogdane, împlutu-ți-au Bogdana Paharul tău cu apă și cupa ta cu vin? BOGDAN Ce-nsamnă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Atuncea ea îți zise" Bogdane, deși prinț, Aici ne vede lumea... m-auzi?... să fim cuminți". [BOGDAN] (își mușcă degetul) E ea. [ROMAN] [(apart)] Aha! începe să semene un pic. O, lume! O, -nchipuire, cum nu ești tu nimic! În vrâsta lui descrie-i pe-oricine... costelivă Dar mică, mare... dragă-i? îndată-i deoprotivă Cu ori[ce] frumusețe. Pe când eu habar n-am Nici ce-i, nici cum o cheamă, de unde-i, din ce neam. Citii alaltaseară acasă o poveste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
carte a noastră oricui o va vedea sau o va auzi, că, la vreme de slăbiciune fiind, [însă] încă în fire, ne-am socotit moșia și casa, fiindu-mi de față boierii și Doamna noastră. Statornicit-am ca, pîn'la vrâsta legiuită, epitrop fiului nostru dulce Bogdan-Dragos Voievoda să fie credincios boieriul nostru Mihnea Sânger Batman. Privi-s-or cărțile sale ca ieșite de sub a noastră mână și întărite de A NOASTRĂ credință. Moșiile și ocnele domnești vor fi ocârmuite de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sânt eu. - De cînd? - De mâni, de poimîni dimineața dacă vrei. - Dar nu ești încă. - Ce va să zică încă? Încă e un cuvânt pentru neghiobi. Cine nu e încă acela nu va fi neciodată. Cine nu e încă cu minte la vrâsta mea rămâne nebun cât trăiește. M-am cumințit. Știi tu când am fost prost? - Îmi pare că acum. - Ba până astăzi. De azi înainte sânt cu minte. [SCENA VI] [IRINA, MIHNEA] IRINA Au nu-ți aduci aminte de neagra vrăjitoare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e menit 8r Pe tron {EminescuOpVIII 147} ALEX[ANDRU] (dîndu-i brațul) Ceea ce ar fi fost odinioară, regina mea, un sprijin pentru Voi e azi un sprijin pentru mine. De ce să-mbătrînească omul când jumătatea sa cea mai frumoasă e în floarea vrîstei...? RINGALA Măria Ta ești bun, dar nu văd înțelesul acestor cuvinte. Eu sânt mai bătrână decât Măria Ta, căci ani de durere mi-au întunecat sufletul, anii mei de singurătate au fost de zece ori mai lungi, Măria Ta, decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arap Lui Hristos întins pe cruce i-au pus un turban în cap. Peste crucile plecate sună jalnic glasul cobii Și grămezi-grămezi pe drumuri treceau sclavele și robii; Ici călugărițe albe ce legate sânt cu funii, Și copii de crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iar moșiile mele merită un moștenitor mai de seamă decât pe unul care prezintă tava. TIMON Bine, și?... ATENIAN[UL] Am o singură fiică și nici o altă rudă! Și ei îi las toată strânsura mea. Frumoasă-i fata, tocmai în vrâsta de măritat. Crescut-o-am cu multă cheltuială Și-n chipul cel mai bun. El, om de casa ta, îi cat-amorul. Te rog dar, nobile doamne, fii de-o părere cu mine Și oprește-l de-a mai calca în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]