15 matches
-
olfactiv. “Acum înțelegi cât de bine te potrivești acestui loc ... din inima mea?” Șoapta lui e atât de apropiată, încât îi simt mișcarea buzelor pe lobul urechii. Suntem doar noi doi și ne vorbim în taină ... ca și cum pereții ne-ar vrăjmăși ... ne-ar fura din profunzimea sentimentelor. Vibrez ca o adolescentă ... Pentru doi oameni care au ales cuvântul ca mijloc de existență (el jurnalist, eu profesoară de limba română), vorbele nu-s doar vorbe! Sunt părți de suflet materializate în cuvânt
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Rostul_cuvintelor_corina_lucia_costea_1391960372.html [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
părăsește tot plângând. Așadar, o puzderie de suferințe se țes în jurul plăpândei ființe: în inimă, în suflet, în trup, suferințe proprii, suferințe împrumutate, suferințe primite, suferințe binecuvântate. În mijlocul atâtor suferințe oamenii n-au cerut alinarea de la Dumnezeu, ci s-au vrăjmășit între ei, s-au ticăloșit mărind aria și povara suferinței, dezumanizându-se mai prejos de fiarele sălbatice, astfel încât, când a venit Doctorul inimilor, sufletelor și trupurilor să le vindece, să pulseze pentru bine, adevăr, frumos, dor, credință și dragoste, turma
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
religioasă a popoarelor, și sunt adică acea religie ce are de preoți pe cei mai mari, mai buni și mai luminați oameni din fiecare generație. Pe când, dimpotrivă, interesul e pizmăreț și gâlcevitor: el desparte un popor în clase care se vrăjmășesc și în aceste clase chiar, dintre care nu e om care să nu urmărească mai multă putere și plăcere decât ceilalți, egoismul cel rău, iubirea pătimașă de sine și numai de sine scapă din lanțurile cuviinței și datinilor bune și
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
turcește 9 7 1 - 1 18 țărănește 4 - - - - 4 țigănește 22 - - - - 22 ungurește 26 1 - - 4 31 văcărește (I) - - - - - vânătorește - 2 - - - 2 viclenește (DILR 2007) - - - - - 0 vitejește 11 1 - - - 12 voinicește 17 2 - - - 19 volintirește (înv.) - - - - - 0 volnicește (înv.) - - - - - 0 vrăjmășește (înv.) - - - - - 0 vremelnicește (înv.) - - - - - 0 vulpește - - - - - 0 vulturește - - - - - 0 ANEXA III Expresiile lexicale adverbiale în corpus (compatibilitatea semantică a adjectivelor cu principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct de vedere) în mod + adjectiv abil (în mod curajos, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
jurați"2989. Ion Bănescu critica și faptul că prefecții județelor Constanța și Tulcea erau numiți, conform prevederilor legii din martie 1909, în comisiile pentru alcătuirea listelor electorale deoarece "este știut faptul că, prin chipul cum administrează aceste județe, s-au vrăjmășit cu toată lumea"2990. În aceste condiții, domnul Ion Bănescu solicita guvernului "să desființeze regimul excepțional sub care stă Dobrogea (...) abrogând: legea de organizare din 9 martie 1880, (...) legea de organizare judecătorească din 31 martie 1886, (...) articolul 3 din legea consiliilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în iertarea Măriei tale oare? Își tem capul... Cuvântul meu nu-i îndeajunsă chezășie? Și-apoi, însuși domnia-ta, boier Stanciule, ești pilda vie a iertării mele. Ai fost fârtate de pribegie și rele cu marele boier Mihu; m-ați vrăjmășit cu sârguință, ați uneltit împotriva tatălui Bogdan, a fiului Ștefan... Eu n-am... n-am... Ce n-ai?!?!... Ai! Ai fost apropiat al lui Petru Aron, ucigașul tatălui meu! Stanciu, stacojiu, jurând cu mâna pe inimă: Eu n-am... n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ne fie hrană când ne e foame, să ne dea apă, apă răcoritoare când ne e sete, să ne dea putere și lumină, ori de câte ori ne e teamă de Întunericul izvodit de cei ce nu ne primesc prietenia și ne vrăjmășesc pe nedrept. Istoria Întâlnită În toată aria țării ne dă conștiința despre noi Înșine, ca popor trăitor la Dunăre și În tot cuprinsul Carpaților, cu spațiile aferente spre răsărit, asfințit și miazănoapte,,) Corelația dintre geografie și istorie este indispensabilă mai
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Divicone își agita brațele, strigând ceva ce vacarmul general nu lăsa să se audă. Sebastianus putu să prindă doar câteva cuvinte: Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară... ... Ai bătut pe toți cei ce mă vrăjmășesc în deșert, dinții păcătoșilor ai zdrobit. A Domnului este mântuirea: peste poporul Tău, binecuvântarea Ta. Cu tot scepticismul său de veteran, discursul lung și mișcător al lui Ambarrus îl tulburase adânc. împărtășise întotdeauna disprețul ofițerilor și al claselor înalte față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că cel mai nimerit este „Să te laude alții și nu gura ta; un străin și nu buzele tale”. Pe urmă „Nu trece cu vederea cuvintele înțelepților, ci îndeletnicește-te cu pildele lor”. După aceea „Când unul din noi îl vrăjmășește pe celălalt, ce nevoie mai avem de diavol?” Și „Omul se înalță prin spirit și coboară prin simțuri”. Pe urmă „Orice lucrare care nu are dragostea ca început și rădăcină, nu este nimic”. Apoi „Credința dreaptă nu ne folosește cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o osânză dă unelte uitate, moștenire dă la fosta Casă dă Licitație pentru Bunuri dă Consum E.K.T., care Închirease stabilimentu naintea lu candriu dă don Alejandro. Da, fincă vorbirăm de Moño, dăgeaba mai camuflăm că motanu iera din confreria care vrăjmășea beciu, că glisa pă scară o dată și se ușchea dă o sută, parcă l-ar fi Înghioldit Zgaibarace cu pintenoii. Așa streche la un motănoi jugănit și pacifist ar fi trezit alarmizmu lu ăl mai flematic vereșcan, da io o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
îmi spune: „-Termină! Nu poți crea veșnicia căci ea, nu numai că nu se termină dar, n-are nici început. Și nici nu poți crea ca atare: poți doar să împarți, să-ți fărîmi gîndul în ipostaze ciudate care se vrăjmășesc. Sau îți poți pune alături o oglindă ale cărei noduri de sticlă îți arată altfel și mereu altfel, lumea de neatins.” Și recunosc cît sînt de redus. Nu pot gîndi decît scăzînd sau adunînd și doar poezia mă ridică din
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la vremea ei. 195Cine tot caută vreme, pierde vreme. 196Vai de vremea ce se pierde la cel ce pe cel nebun vrea să-l facă bun. VREDNICIE 197Vrednicia fără înțelepciune ca o frumusețe fără ochi. 198Cei mai destoinici pururea se vrăjmășesc de cei mai neghiobi. GURA 199Gura omului numai pământul o astupă. 200Gura să-ți mai rabde, Pîn-a grăi și altul. 201Pecetea gurei tăcerea și a tăcerii vremea. GUST 202 Gustul dispută n-are. PROVERBE, ASEMĂNĂRI, LOCUȚIUNI DIVERSE, ZICALE, CIMILITURI Se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mi-l iai, De trupșorul meu milă o să ai? Este lucru de mirare Eu atât să te iubesc Și inima pre-ndurare Să nu pot să ți-o pornesc. Legea, firea poruncește Câți ne iubesc, să-i iubim, Iar nu cumplit vrăjmășește Cu ură să-i pedepsim. Eu cât te iubesc pe tine E de prisos să-ți mai spui, Când cu ochii vezi prea bine Că din pricină-ți răpui, Nu mai am cu ce cuvinte Spre - ndurare să te - aduc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un caracter național deosebit. Când nația se află împărțită în mai multe părți deosebite, care se vrăjmășesc unele pe altele, naționalitatea nu se poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a le căruia părți sunt unite printr-o legătură mai înaltă. De aceea este foarte mare folosul ce dobândesc oamenii prin unirea în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un caracter național deosebit. Când nația se află împărțită în mai multe părți deosebite, care se vrăjmășesc unele pe altele, naționalitatea nu se poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a le căruia părți sunt unite printr-o legătură mai înaltă. De aceea este foarte mare folosul ce dobândesc oamenii prin unirea în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]