1,592 matches
-
Și să gustați plăcerea tremurând. 12. Cinstire dati-I Fiului. Acel Ce poate Într-o clipă să vă piardă. Mânia Lui e-o arzătoare joarda Și fericiți sunt cei ce cred În El. 3 1. O, Doamne, ce mulțime de vrăjmași ! Ce gloata a venit să ma-mpresoare ! 2. Își zic, cuprinși de bucurie mare, Că n-am scapare-n Ține, că mă lași... 3. Dar Tu În jurul meu ești că un scut, Ești slavă mea, lumina-mi cerni pe frunte
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
și mă deștept, căci Domnul E sprijinul meu tare. Și nu mi-i 6. Teamă de mii și zecile de mii Care-mi pândesc și-mi Împresoară somnul. 7. Ridica-Te ! Întoarce-ma la viață ! Loveste-i peste față pe vrăjmași, Zdrobește dinții lor mârșavi și lași, Împrastie-i În pulbere și ceață... 8. Mântuitor e Domnul. Stă de pază - Pe-alesii Săi Îi binecuvântează. 4 1. Raspunde-mi când Te strig ! Fă o minune ! Salveaza-ma din strâmtorări și chin ! Ai
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
minciună. 7. Pe ucigaș, pe-nselator nu-i lasă În voie Domnul. Însă eu, oricând Ma-nchin spre templul slavei tremurând - Să mă primeasca-L rog În sfânta-I casă. 8. Condu-ma, Doamne, Tu Intru dreptate Din pricina mulțimii de vrăjmași. Așază neted drum sub bietii-mi pași, 9. Căci vorba lor și gândul nu-s curate. Adâncul lor e un abis de ură, Gâtlejul lor, un tulbure mormânt. Rostesc mereu lingușitor cuvânt, Cu glas mieros și otrăvita gură. 10. Loveste
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
teamă n-are. 3. Daca-am greșit cuiva, de-am făptuit Fărădelege, daca-am răsplătit 4. Cu răutate pe cel pașnic ( Însă Chiar eu eram acel cu fata planșa Care-a iertat pe cel ce l-a lovit ! ), 5. Atunci vrăjmașii mei să m-asupreasca, Viața să mi-o culce la pământ, Să-și afle jos În pulbere mormânt Prea trecatoarea-mi slavă pământeasca ! 6. Scoala-Te, Doamne, În mânia Ta ! Raspunde-le potrivnicilor mei. Trezește-Te. Ajuta-ma. Pe ei
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
blând. 3. Dușmanii s-au retras și au căzut În fața Ta. Și vor cădea mereu. 4. Căci Tu mă aperi, Dumnezeul meu, Tu, nepărtinitor și nevăzut ! 5. Popoare cerți, Îl mustri pe cel rău, Tarâna-i amintirea lor, si scrum. 6. Vrăjmașii mei ? Ruine sunt acum, Uitate, fumegând sub brațul Tău. 7. Dar Domnul veac de veac Împărătește Pe tronul purității. Judecând 8. Și indivizi și neamuri, rând pe rând, Spunându-le că nu-s decât pământ În timpul care crește și descrește
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Ion Vitner, care ne vorbește despre "conștiința mistificată" a poetului, prin al cărui scris s-ar fi pronunțat "gura vetustă a marii moșierimi"". Propozițiile citate despre Eminescu sînt neîndoios oripilante, însă ele apar aci reproduse în virtutea unei logici etniciste. Kominternismului vrăjmaș al națiunii i se atribuie cu larghețe isprăvi care-i depășesc în bună măsură nociva sferă de acțiune: "Eticheta de reacționarism, aplicată culturii române, a fost fabricată în laboratoarele Kominternului. Nu e inutil a reaminti că este vorba de "comunismul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Căci și-a dorit să fie (re)cunoscut drept compozitor, nu numai ca interpret. Se pare însă că posibilitatea lui de a opta, cu alte cuvinte, divina lui libertate este în continuare încălcată de diletantismul celor cu creierele colbuite, mândri vrăjmași ai memoriei și demnității spiritului, mulțumiți de a face ceva ce nu pot în realitate face. L-am întrebat de una, de alta. Mi-a spus că din când în când mai iese cu Chopin la o ,partita" de Bach
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
dar și atunci ordinul era și mai fără de milă: ca legăturile lanțurilor să fie și mai strânse, afară de cazul când, după atâtea chinuri, osânditul își dăduse sufletul, în care caz el era azvârlit jos și târât la o parte. Căci vrăjmașii noștri n-aveau voie să arate față de noi nici cea mai mică atenție, ci împotriva noastră trebuiau să cugete și să acționeze în așa fel ca și cum noi nici nam mai exista. Căci aceasta era cea de a doua suferință pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
n-aveau voie să arate față de noi nici cea mai mică atenție, ci împotriva noastră trebuiau să cugete și să acționeze în așa fel ca și cum noi nici nam mai exista. Căci aceasta era cea de a doua suferință pe care vrăjmașii o născociseră după cea a rănilor. După aceste chinuri unii mai erau puși cu spatele pe o masă cu ghimpi ascuțiȚi, dar cu picioarele depărtate unul de celălalt, strânse fiecare în butuci până la a patra încheietură, în așa fel încât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
torturilor, ofereau trecătorilor o priveliște mai înfiorătoare decât se păruse chiar în timpul execuției, căci purtau pe trupurile lor răni nenumărate și care de care mai variate. În această situație unii mureau încă în timp ce erau torturați, rușinând prin răbdarea lor pe vrăjmaș; alții erau zăvorâți în temniță pe jumătate morți, unde după câteva zile se sfârșeau istoviți de chinuri. Ceilalți, însă, care-și dobândiseră vindecarea în urma îngrijirilor date, deveneau mai curajoși pe măsură ce trecea timpul și petreceau în temniță. Când primeau așadar porunca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
el se rugase pentru cei care-l ucideau cu pietre, atunci cu atât mai mult s-a rugat pentru frați. Și după câteva cuvinte referatul continuă astfel: Din cea mai curată dragoste au luptat ei lupta cea mai grea împotriva vrăjmașului<footnote Notă Pr. Bodogae: Adică împotriva diavolului. (n.s. 67, p. 192) footnote> pentru ca odată strânsă de gât fiara să sloboadă afară teferi pe cei despre care ea-și închipuise că i-a înghițit de tot. Căci ei nu se arătau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 406) Hristos Se răstignește prin martirii Săi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și eu voi pătimi pentru El. Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, în PSB, vol. 11, p. 125-126) „Căci vrăjmașul<footnote Notă Pr. Bodogae: Aducă diavolul. (n.s. 8, p. 181) footnote> s-a năpustit asupra noastră cu toată puterea și ne-a pregătit pentru revenirea lui și mai îngrozitoare, pregătind și școlind în așa fel pe aderenții săi în lupta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
n.n.) era o mărturie a ceea ce i-au făcut; era numai rană și vânătăi și atât de sfâșiat încât pierduse și înfățișarea de om (Is. 53, 2, 5), dar în el pătimea Hristos, care săvârșea fapte minunate, căci zdrobind pe vrăjmaș arăta, prin pilda altora (I Tim. 1, 16), că nimic nu-i de temut acolo unde e dragostea Tatălui, nimic dureros unde se află mărirea lui Hristos”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 23, în PSB, vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de către cel ce răbda în luptă. Căci arătarea Conducătorului luptei arată prin ghicitură ajutorul dat de El celui ce se luptă, ca prin aceasta să aflăm că Același este Cel ce rânduiește luptele și susține totodată pe luptătorii Săi împotriva vrăjmașului”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 397) „Aceștia sunt cei pe care tiranii i-au silit s-o trădeze (credința creștină - n.n.) în public, dar care din nou s-au arătat învingători prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fi avut prilej să se lupte împotriva dușmanilor, și chiar dacă ar fi avut ei puterea s-o facă, în astfel de cazuri Domnul a fost Cel care a luptat în locul lor, ca unul Care a oprit în toată vremea pe vrăjmașii creștinilor, atunci când erau porniți împotriva lor, ca să-i nimicească. Iar ca să nu lipsească vreo pildă încurajatoare și ca să trezească simpla privire a câtorva martori credincioși, ca să provoace în inimi curaj și întărire în credință și dispreț față de moarte, Dumnezeu a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că dacă noi am fi înfățișați înaintea regilor și a conducătorilor pentru numele lui Hristos, pentru a da mărturie împotriva iudeilor și a păgânilor, neam provoca bucurie și veselie pentru că plata noastră ar fi mare în ceruri (Mt. 5, 2). Vrăjmașul nu face aceasta, fie pentru că el invidiază mărirea noastră, fie pentru că Cel care pe toate le prevede și toate le cunoaște, știe dinainte că noi nu suntem în stare să suportăm martirul. Cunoaște doar Domnul pe cei ce sunt ai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cum nar fi vrednic a fi numit mucenic acest sfânt bărbat? De o mie de ori, firește. Căci prin toate acestea el se și lupta, se și încununa, prin averile pierdute, prin fii, prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrăjmași, prin casnici căci și aceștia îl defăimau în față prin foame, prin visuri, prin scârbe de tot felul, prin putoarea ce ieșea dintrînsul. Pentru aceea tocmai am spus că el ar fi vrednic nu numai de un mucenic sau doi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Unioniștii continuau să se apropie, depășind cu mult punctul de la care a-i împușca ar fi fost o plăcere. Inman ajunsese să îi urască pentru încăpățînarea lor prostească de a se lăsa omorîți. Cînd visezi o luptă, îi vezi pe vrăjmași înșiruiți în număr mare împotriva ta, duduind de forță. Iar tu ești cel slab. Or, acum dușmanii cădeau, cădeau ca nucile și erau zdrobiți. Spre seară, Unioniștii au încetat să se mai reverse și tirul s-a potolit. Cîmpul povîrnit
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
participii și adjective: „reconcilierea-propagandă făcută sieși” (users 4.cgiforme); „avem de-a face cu o părere pură, suficientă sieși, cu o părere care subzistă prin ea însăși” (sorincucerai.home.ro); „cea mai fidelă oglindă a rătăcitorului său spirit, veșnic sieși vrăjmaș” (teora.ro); „utile sieși și celorlalți” (adler-bucuresti.go.ro). În asemenea construcții, în care e puțin probabil să apară sie, forma sieși e simțită ca un echivalent mai economic și mai elegant al sintagmelor el însuși /ea însăși. Se remarcă
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
spartană cvadratură, dar și în voaluri iscate din fuziunea particulară a caracterului atavic, primitiv cu cel cult, elevat, a inspirației cu educația, fuziuni ce disimulează sau resorb asociațiile speculative și simplifică urzeala sonoră până la limita ei strict necesară, ca un vrăjmaș al tuturor prisosurilor. 7. Muzica de catifea a Romantismului, uneori moale, în-văluitoare, cathartică și catehenică, alteori tare, dezvăluitoare, catastatică și catastrofică a fost croită întru idealizarea sufletului și subiectivarea trupului, îmbrăcând, până la înfofolire, rațiunea și dezbrăcând, ca-ntr-un streep-tease
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
dizolvă într-o fantasmagorie năucitoare (p. 143-155). Extrem de interesantă este lectura Doinei lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei, motivul înstrăinării și speranța mântuirii neamului sunt de origine biblică în Doină, receptate pe filiera lui Dosoftei. Psalmii
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri ale acestora și ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei, binecunoscut fiind faptul că, atât timp cât vom fi în viață pe acest pământ, nu vom putea fi scutiți de amărăciuni și de ispite, căci acestea „nu încetează să-l necăjească chiar pe
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
noastră, iar nu ca pentru un lucru omenesc”<footnote Ibidem, pp. 159-160. footnote>. Cauza principală care provoacă cugetările rele este războirea demonilor cu cei ce se nevoiesc în virtute, și de fiecare dată când cineva primește vreun dar dumnezeiesc, imediat vrăjmașii se grăbesc să i-l ia prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am greși dacă am crede că toate ispitele care ne asaltează prin simțuri sunt manevrele diavolului; dezechilibrul creat prin păcatul originar la nivelul întreitei
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Dacă diavolul a încercat să se războiască chiar și cu Mântuitorul Hristos, firește, fără să reușească să-și atingă scopul propus, cu atât mai mult noi, simpli muritori de rând, fie și foarte buni nevoitori, suntem o Țintă permanentă pentru vrăjmaș. Dracii, care caută pururea sufletul nostru, îl caută prin cugetări pătimașe, ca să-l împingă la păcatul cu gândul sau la cel cu lucrul. Deci, când vor vedea că mintea nu-i primește, vor fi rușinați. Cel ce gândește răul, păcătuiește
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]