594 matches
-
astfel apar rândunelele viu colorate cu ciocurile micuțe și ascuțite, care își construiesc cuiburile migălos și cu măiestrie, berzele cu picioarele și ciocurile lungi, albe si cu penele negre, care revin la cuiburile de pe coșurile caselor și le reconstruiesc cu vreascuri și cu paie. Se spune despre ele că aduc noroc și belșug celor care locuiesc acolo unde își fac ele cuib. Mai sunt guguștiucii cu pliscul lunguieț, care seamănă cu porumbeii, ce își construiesc prin copaci cuiburile cât mai ferite
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1398006281.html [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
un vrej uriaș, ce se înalță din mijlocul mării. Sări repede din barcă și se agață de vrej. − Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul. Și se cațără până în vârf, unde găsi o căsuță făcută din paie și vreascuri. Bătu la ușă și auzi o voce pițigăiata: − Prieten sau Dușman? − Prieten! răspunse Solaris. În prag apăru un pescăruș uriaș, cu pene albe că spumă laptelui. − Vino înăuntru! Hai să te servesc cu un ceai de iarbă de mare! − Nu
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
pan- zarea mi se curma. O să mai plouă, șuiera a jale, Vântul smăltuit se face un hoinar, Tremura lumină verde- n lumânare, Eu mă rog să plouă măcar un pătrar. Să plouă primăverile, si toamnele să plouă, Verile adoarmă- n vreascuri sfinte, Ce trimisu- le- a Iisus în era nouă, Raiul colindându- l în șoapte miruite. O să plouă, simt o libertate, Harul ploii lesne mă absoarbe, Ca pe - o frunză unică, care se zbate, Și- ar muri și ea, dar nu
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1463173418.html [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
Sufletul e un cuvânt, Voievod, temei și lege. Simplitate și bunețe, Pe un fir de vers se leagă, Ca popoarele înalte, Ce-adevărul îl dezleagă. Și-n mărturisiri se nasc, Și-n iertare, stări mocnesc, N-omenie, nu e nici un vreasc, E verdele cu frunzele, Din ram ce se ivesc. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: VERDE RAM / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1458, Anul IV, 28 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VERDE RAM de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lilia_manole_1419727965.html [Corola-blog/BlogPost/367912_a_369241]
-
Acasa > Poeme > Devotament > RUG Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mai strânge vreascuri și ridică rug Din lemn de chiparos și de măslin, De focul tău eu nu mai pot să fug Și chiar de-aș vrea, spre el întruna vin. Cu sărutări fierbinți aprinde focul, Din buze toarnă lavă și jăratic Și
RUG de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/petre_leonte_1426513807.html [Corola-blog/BlogPost/377217_a_378546]
-
Acasa > Strofe > Amintire > PROMENADA 9 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului încet de încet crengi se rup de trup e vremea să-mpădurim dulci păduri cu vreascuri desăruturi să punem stampe calde pe reci trupuri apoi să scoborâm în deal la rău evlavios de mal curată să ne fie bucuria vieții să potolim suișuri iar blândul infinitu Necreatului văzduh să ne murmure clocotind Referință Bibliografică: PROMENADA 9
PROMENADA 9 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1464060073.html [Corola-blog/BlogPost/369954_a_371283]
-
Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței”. Există o profunzime fără de margini în aceste imagini, în care poeta surprinde menirea celui care dă viață versurilor: „Cel ce porneste vântul cu-o scanteie/ Și
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
vatra stăruinței”. Există o profunzime fără de margini în aceste imagini, în care poeta surprinde menirea celui care dă viață versurilor: „Cel ce porneste vântul cu-o scanteie/ Și doar cu-o provocare face troc,/ Cel care arde pentru o idee/ Vreascuri de suflet și își face foc// În vatra stăruinței. Cel ce naște/ Iar în travaliul lui te regăsești)/ Prunci de lumină. Pentru a-l cunoaște/ Încearcă printre rânduri să citești”./ Ca ultimă idee, Aura Popa subliniază faptul că poet este
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
din ceea ce e exterior nu merge mai departe cu noi. nici noi nu rămânem în ceea ce este exterior nouă. ne îmbolnăvim inimile sufletul trupul mințile într-o luptă nu zic inutilă pentru că ea face parte din focul de tabără. sunt vreascurile care dau înălțime flăcării. noi ne regăsim în splendoarea imaginii scânteii și-n mișcarea aerului care o poartă spre înalt ce rămâne, cenușa arderilor exterioare și interioare, hrănesc mai departe pământul. noi plecăm. regretele celor ce rămân nu ne ajută
7SECUNDE ÎNTR-UN COLŢ CIOBIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/7secunde_intr_un_colt_ciobit_anne_marie_bejliu_1365318374.html [Corola-blog/BlogPost/345758_a_347087]
-
dădea la păsări grăunțe și avea grijă de paznicul casei, un cățel negricios, care nu lăsa pe nimeni să se apropie, anunțând venirea oricărui străin cu lătratul lui. Într-o zi, mama îi spuse să meargă în pădure, să strângă vreascuri pentru foc. - Să fii atentă, fata mamii, să nu te îndepărtezi prea mult, știi că sunt duhuri rele care bântuie pădurea și îți pot face rău sau, Doamne ferește, te poți rătăci. - Da, mamă, merg, nu mă îndepărtez! strigă fata. Zis
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
iar lumina zilei dispărând ușor printre ramurile copacilor, dar nici că se îndepărtase mult de poteca ce o ducea spre casă. Speriată, legă ciupercile în băsmăluța cu boboci de trandafiri și se gândi, ca în drumul de întoarcere, să adune vreascurile de care mama avea nevoie. Nu se rătăci, însă își dădu seama că e mult de mers și o va prinde noaptea. Grăbi pasul, dar în urma ei un fâșâit o făcu să întoarcă privirea. Uimirea era peste poate: o arătare
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
de umbre întuneric fiare să-mi fie frică să rostesc să scriu în taină prin durere refuz să-mi fiu hotarul strâmb și-atunci ridic din mine focul mă bucură că nu-i aprins încins cu lemne umede stinghere sau vreascuri fără de cuvânt care să definească sensuri grele **** totu-i firesc totul e alb e albul sabiei din munte lovite umbre cad topesc prin ele însele durere că este vie densă dreaptă sau stă pe muchii înclinată aproape de cădere-n zi
SE-NCHIDE-N MINE UN CUVÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1426285945.html [Corola-blog/BlogPost/377835_a_379164]
-
a salvat viața a două tinere, pe care tatăl lor a hotărât să le vândă datorită lipsurilor materiale. Ajunul Crăciunului aduce cu sine foarte multe obiceiuri și tradiții. În 23 decembrie, seara, pițărăii (copiii) ce au adunat din timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) aprind focul. Focul va fi menținut de pițărăi din seara zilei de 23 decembrie până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Focul din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului un copil, după ulucă, casă-i face la o nucă. suflă vântul, bate ploaia, i-o fi frig, că vorba aia, a căzut din rămurică și-acum zace zgribulită. din vreascuri îi face-ndat o căsuță cu cerdac la acoperiș, bălaie, fiindcă are-un clop de paie. iarna bine a trecut și-n primăvara-a văzut două frunze, și-apoi trei, nucul creștea dragii mei. acu-i mare pișicher a ajuns cu
UN COPIL, DUPĂ ULUCĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_copil_dupa_uluca.html [Corola-blog/BlogPost/355758_a_357087]
-
și locuri îndepărtate. În centrul gol al ființei se pregătea, ca într-un ring de turnir, să pășească ceva nemaivăzut, schițându-se ca întâlnirea unui fantastic cuplu de adversari. Moartea, namilă fără chip, călca apăsat de pârâiau încheieturile existenței ca vreascurile în pădure. ” (Aurel State, op. cit., p. 40) Alte 11 capitole înmănunchează partea a II-a. Să zăbovim puțin asupra capitolului 3, numit Sonnenschein-lumina soarelui. Nădejdiile grăbite de repatriere ale ostașilor sunt din nou spulberate, grație transportului polar care-i asvârle
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
apă vie tu chipul mi-ai sculptat; Mi-ai revărsat pe suflet un crez sofisticat. Am un izvor la poartă. Nu are cum să sece, Doar mi-am scăldat privirea în apa cea mai rece! De-a lungul lui sunt vreascuri, o, Doamne, câte sunt! Și-o flacără aduce tot cerul pe pământ... Referință Bibliografică: În doi, la coasă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul V, 24 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gina Zaharia : Toate
ÎN DOI, LA COASĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1422116180.html [Corola-blog/BlogPost/371578_a_372907]
-
La fel ca părțile din om - / Au inimă în rădăcină. Acel ce cade din tulpină, / Sau de se rupe de la ea, / Se smulge și din rădăcină / Și se preface în nuia. Nuia, cu care răul-vântul, / Lovește pomu-n vârful blând, / Un vreasc ce biciue cuvântul, / Să-i sfarme mugurii din gând. “ Pentru mine, poezia medicului-poet Ion Chiriac, este poezia unui vizionar, fiindcă punctual de plecare este realitatea. Poezia domniei sale, prezintă imagini cu greutate , fiindcă din câte am citit, puțini poeți au fost
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/_stiu_si_vad_de_ion_chiriac_constanta_abalasei_donosa_1340858591.html [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
defăimare. Pământul scoică-n veci trăiește în universuri paralele, prin curba beznei se trezește iubind, când trece-instantaneu prin ele. AMPRENTE ATIPICE Amprente de picioare puse pe-albe coli, unde ne duc oare, către-nalte școli? De picioare amprente lemnoase, trosnitoare vreascuri, bune-asolamente utile ca teascuri. Patru amprente clare de picioare două. sunt tămăduitoare de le treci prin rouă. PAHARE TEATRALE Cele trei pahare, cu niveluri patru, stau pe post de care, în scumpul amfiteatru. Pe margini sunt scurse negre, rupte fire
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
De frânghia de la cușcă; Cu efortul conjugat, Cei trei frați au evadat Și-au ajuns într-o pădure. Iedul s-a umflat de mure, Însă lupu-nfometat, N-a găsit niciun vânat Și l-a pus pe ied s-adune Niște vreascuri, numai bune Pentr-un foc mai răsărit. Lupul, bucătar vestit, O mâncare-a pus pe masă: Ied pe varză. Delicioasă! Morala Cred că știu chiar și profanii Despre ce vorbesc acum: Mult mai răi decât dușmanii Sunt tovarășii de drum
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408170078.html [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
În lanul ondulat. Cununa-mi fac, de spice, Pe frunte să-mi ridice; E grea, de rod bogat, E macul scuturat. Cherchez la femme Un barbat își poate permite să calce peste coastele Evelor, să le frângă că pe niște vreascuri uscate, așteptând să fie aprinse, de multe ori, de multe ori, de multe ori ... Dar o femeie adevărată cunoaște doar un Adam, un Alfa și Omega.. În cazul în care, din eroare, n-a ales tocmai pe cine trebuia, nu
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_ce_enigmatica_esti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
1759 din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului HAIKU & SENRYU Doar fluxul ștergând pașii ei de pe nisip - vitralii în bleu Cu trup de ape ceața mă îmbrățișa - fata morgana Autografe - hoții au fugit lăsând cărări în rouă Laba lupului rupând vreascul înghețat - flacăra armei O buburuză sorbind norii din roua în floarea de mac Secetă mare - numai umbrele mai cresc înspre chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1445766747.html [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > OGLINDA Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt o oglindă pentru tăcerea vreascurilor. Au ars mistuite de focul rătăcit în carnea văzduhului, în hohotul prafului. Au urlat peste vântul schimbării cu trupul sfâșiat de rana destrămărilor. Acum, spre surprinderea frunzelor, cântă în ritmul îndrăgostirii de rod. Sunt cânt. Spre surprinderea zborului, mi-au
OGLINDA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1443035982.html [Corola-blog/BlogPost/374720_a_376049]
-
joi spre vineri neavând ce să mai fure, A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure. Era început de iarnă, frig și soba lui de lut, Nu văzuse încă focul, deci, țiganul abătut, S-a decis să fure vreascuri în pădurea de pe deal. Avea el un loc anume, unul foarte special, Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac. Când, în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1438797960.html [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. -Taci din gură arapină, chiar mă crezi așa de prost? Nu copaci mânâncă puii... imediat te duc
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1438797960.html [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
ascuns. Ești așa de frumoasă, ca un psalm lipsit de sfințenie, într-un fior de rugăciune, curs. EȘTI TRESTIA CARE RÂDE Ești trestia care râde când pleoapa vântului îi rupe trupul. Lacul plânge ca un îndrăgostit, arborii se destramă în vreascuri, seara e o fereastră prin care trece luna terfelită, cu pardesiu mov și furou de paparudă. Ești trestia care râde când pantomima umbrei îi ciobește chipul. Toamna sătulă de iubit își aruncă inima în teascuri, noaptea e o fereastră prin
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]