392 matches
-
ce pică, Se-mbracă-n lumină de-amurg ce ridică Asfințit de culoare frumos pastelat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci cum ploaia-n geam bate, Când ziua își ia vesmântul de noapte, Iar ramu-nverzit, acum vrej uscat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci al păsării zbor, Ce pleacă, plutește, e-un gând călător, Un gând ce se lasă de zbor mângâiat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, cum
ASCULTA SI TACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1443090185.html [Corola-blog/BlogPost/381853_a_383182]
-
Și cei din cetatea Ninive au auzit de Dumnezeul lui Iona și s-au îndepărtat de calea cea rea. Lioara: Și Dumnezeu s-a milostivit de ei, dar Iona nu a înțeles milostivirea lui Dumnezeu până ce viermele nu a înțepat vrejul ce-i ținea umbră. Adam: Așa ne umbrim și noi pentru orice cărămidă care ne scapă printre degete. Cum să nu se milostivească Dumnezeu de cei care au început să vadă adevărul și să înfăptuiască dreptatea? Lioara: Dar în timpul lui
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
să nu fac asta. Nu m-a făcut mama pentru un singur mascul! În ultimul timp mă simt balonată, greoaie și dimineața reîngurgitez tot ce mănânc, am gust de fasole acră în trompă și îmi vine să nu mai polenizez vrejul acela. Cred că florile sunt bătrâne, au petalele vestejite dar vor urmași și babele astea nebune... trebuie să-mi fac datoria. Ia priviți! Crede că nu-l zăresc cum intră într-un pliu ascuns cu fâța aia tânără să-și
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Gandirea_unei_zburatoare.html [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți de foc, iar apoi începu o ploaie deasa. − Acum înțeleg de ce se numeste Marea Anotimpurilor! Aici vremea se schimbă mereu. Vâsli mai departe, până ce zări un vrej uriaș, ce se înalță din mijlocul mării. Sări repede din barcă și se agață de vrej. − Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul. Și se cațără până în vârf, unde găsi o căsuță făcută din paie și vreascuri. Bătu
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
iar apoi începu o ploaie deasa. − Acum înțeleg de ce se numeste Marea Anotimpurilor! Aici vremea se schimbă mereu. Vâsli mai departe, până ce zări un vrej uriaș, ce se înalță din mijlocul mării. Sări repede din barcă și se agață de vrej. − Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul. Și se cațără până în vârf, unde găsi o căsuță făcută din paie și vreascuri. Bătu la ușă și auzi o voce pițigăiata: − Prieten sau Dușman? − Prieten! răspunse Solaris. În prag apăru
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
cu un ceai de iarbă de mare! − Nu, mulțumesc! răspunse Solaris. − Dar, unde vrei să ajungi? întreba curios pescărușul. − În Împărăția Timpului. − De vrei, te pot însoți! spuse pescărușul. Atunci, Solaris urca pe aripa pescărușului și părăsi căsuța din vârful vrejului. Nu după mult timp, pescărușul strigă cu putere: − Pământ, pământ! Cei doi, coborâră pe țărm și hotărâră să înnopteze acolo. Adormiră pe loc, osteniți de drumul lung. După o noapte rece, se treziră în zori, gata de călătorie. − Ce căutăm
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
frumos aceste versuri, deși nu credem că tăcerile, oricât ar fi de solzoase, au cum să facă schela să se prăbușească, ci poate doar să înflorească... Adică să prindă rădăcini și să urce, săgeată fulgerătoare, spre cer, precum legendarul, miraculosul vrej de fasole din poveste... Atât de suculentul, gâlgâitorul volum de 766 de pagini al lui Theodor Răpan este, vrând-nevrând, prin gustul călătoriei de neînfrânat, o hologramă(pseudo?) a capodoperei lui Cervantes: Don Quijotte de la Mancha, cel ce - în căutarea himericei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
și răspunsuri de atâta apropiere / se aprinseră / înălțînd flăcări acolo unde sfîrșesc lucrurile. Palmele ridicate întru slăvire, / ne fulguie cenușă în jur. Nespus de tîrziu / se desfășoară aripi pe trupuri / și pentru a mia oară ne înălțăm de sub noi. / În vrejul zborului, / nu mai auzeam suferința pașilor care coborau încă”. (Întrebări și răspunsuri, p. 13) Singuratic și interiorizat, totuși dornic să cunoască lumea și pe semeni, Dorel Sibii, plonjează din când în când într-un sălaș tainic găsind de cuviință să
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
într-un „zbor” existențial și metafizic, în aceeași măsură, în care „strigătul” din „umbră” dorindu-și ecou în „lumină”, pentru a întâlni „revelația”, fie și în „amurg”. Pe întreg parcursul „cadrilului” terestru, în tangajul umbrelor și luminilor, al florilor și vrejurilor, poetul se simte răsfățat adunând un bagaj plin cu amintiri, din care Îmi voi alege o amintire (p. 26): Mă voi întoarce într-o amintire, / ca altădată voi trăi în ea / veți fi alăturea de mine / purtați de mine-n
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
cu fața aspră și arsă de soare și cu privire care te dogoare... Apropo, știați ca lemnul de palmier nu folosește la nimic ? Că de fapt palmierul este o plantă, nu un arbore și că tulpina lui este un simplu vrej ?! Și totuși mi-aș dori atât de mult să-mi crească măcar unul pe lângă casă așa cum am văzut la Bethleem, la Ierusalim, în Nazaret, la Cana Galileii, pe Muntele Sionului, pe Tabor, pe Carmel... În rest, Bethleemul și așezările lui
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
Strânse de furnică. Gâsca merge la bordei C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard ține hangu'. Gâsca sare pragu' Să-nghită gândacu'. Jaguarul la manej Joi se joacă cu un vrej. Luni ajunge în garaj Cu un jder în portbagaj. Mădă-Mădălina La manej muncește, Morcovi mărunțește. Mânzu-i mulțumește. Pisu-Pisicuța Patru pești primește Paneuri prăjește, La prânz ne poftește. Rica-Rândunica Roagă pe Rodica Să dreagă portița Că i-a rupt rochița. Ciușul-Măgăruș
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_exerci_cornelia_turlea_chifu_1394218552.html [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
Mânat sub izbituri mușcând Din trupu-I carne vie, Abia suflând, abia gemând Spre locul de urgie Unde să fie răstignit Spre--a lumii izbăvire Pentru păcate ce-a greșit Abjecta omenire, Piciorul i s-a-mpiedicat Pe-un dâmb numai cocoașe De-un vrej de plantă ridicat Pe pietrele golașe. Ci semăna cu iedera, Ori poate cu sulfina, Întregul an verde era Și-și apăra colina... Iubind, cum știm, tot ce e viu Și tot ce-nsuflețit e, Al lumii Miel dus în pustiu
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
-n plete Coroană din scaieți și spini, Cununa umilinței, Sporind în sânge și în chin Veninul suferinței. Când nu părea să mai fi scos Vreun suflu sau sudoare Și îl jeleau toți cei de jos Cu lacrimi uscătoare, Al plantei vrej de El ferit În drumul spre pieire, S-a ridicat, s-a-ncolăcit Pe cruce și lungi fire Spre a lui gură a întins Mustoase frunze crude Și fiecare l-a atins Ca buzele să-i ude Și printre spini și-a
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
pus să poarte. Și cinci stamine are-n loc Drept semn de răni de moarte, Iar frunza-n colțuri câte trei E lancea ucigașă Ce a străpuns cu vârful ei Sfânt trup de sub cămașă Frânghia care l-a legat E vrejul ei anume... Și Floarea Patimilor dat Îi fu pe veci trist nume... Referință Bibliografică: Floarea patimilor (Passiflora) / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 848, Anul III, 27 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE Autor: Carmen Lăiu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vă mișcă, vă ademenesc și vă frâng - sub dulcea lor povara - declarațiile de dragoste? Pe mine mă topesc în miile de vrejuri ale emoției, pentru ca apoi să mă reconstruiască, din temelii, mereu aceeași și veșnic alta. Îmi furnizează combustibil pentru zilele lipsite de culoare, îmi trasează direcții precise în momentele mele de derivă și mă fac să parcurg dintr-o răsuflare drumul
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483209738.html [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu-mi mai călca pe vise că astea nu sunt preșuri Și scoate-ți ochelarii să vezi tu câte vrejuri Ne urcă rătăcirea în capete pe umeri Trec mastodonți pe stradă că nu mai poți să-i numeri Stinge te rog țigara, nu mai privi la lustră Și hai să-nchiriem o peșteră lacustră Se dau în vânt turiștii pe tot
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mi_mai_calca_pe_vise_.html [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
vântului din sud- est, nimeni nu știa de ce zâmbesc ... Lecția Nr.2. Ori de câte ori voi apăsa pe butonul verde, trebuie să vă prefaceți într-un rod al naturii ... unul s-a făcut frunză și s-a cocoțat pe cornișă, parcă era vrejul de fasole ... altul a îmbrăcat un costum de trestie și oferea oricărui vizitator un pumn de zahăr, un coleg, care a citit mult SF, s-a vopsit în extraterestru să ne speriem de el, fiind o arătare extrauterină ... eu m-
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastila_nu_trebuie_inghitita_.html [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
de prieten, căci ești prost *** să rămâi târâș pe cale să te-mbăloșeze melcii să te umpli tot de jale că m-ai violat sub sălcii *** din copilă-ai rupt femeie curățenia mi-ai stricat te blestem să-ți fie spinul vrej uscat și atârnat *** putrezește-n pușcărie și în lanțuri strâns legat c-ai luat viață la orbie și de sânge te-ai pătat *** îți doresc pâine și sare e blestem, să fii tu sigur și s-ajungi în ocna-n
13 BLESTEME GRELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426499574.html [Corola-blog/BlogPost/377221_a_378550]
-
Ca și cele dinaintea mea sau după mine Adormite rădăcini sub toată ființa mea Chiar și fără ploaie, rezistând senine M-au tot smuls credinței că voi rezista Celor dinaintea mea sau după mine. Pan’ la tine însetate, după tine vrej Flori de iasomie presărate-n gânduri de alean Astfel suntem toate ca într-un vârtej Peste care cade timpul vieții tale-n van Se așterne vremea, aripile frânte bat La fereastra cuibului de sâmburi de lumină Cele dinaintea mea îmi
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1464897421.html [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile pepenilor, se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
privirea-mi caută-n zadar orizontul dincolo de hotar; sărut cerul, pădurile verzi, pământului îi cer iertare, pentru neputință și pentru multele semne de întrebare. Căci ne-iubirea este în a se lua! Mă apropii de lespedea mormântului lui Ștefan, privesc vrejurile meandrice - funii ale cerului... Mă-nchin măreției lui, spun o rugăciune și-ntreb cerul: Unde ești Ștefane Mare? Unde e Moldova ta? Referință Bibliografică: La Putna / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012
LA PUTNA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/La_putna_vavila_popovici_1337198168.html [Corola-blog/BlogPost/358428_a_359757]
-
porția aburindă? Nu se mai umflă în gâtlej ciuda, invidia și răutatea. Se usucă pe picioare. Uitătura se stafidește. Curtea vecinului e goală. Nu mai e nici capra, nu mai e nici vecinul. Bate vântul prin scaieți. Țara arde. Un vrej răsucit de sărăcie se întinde peste garduri. Toată frăgezimea unui vis se dospește într-un borhot. Șiroind, timpul își pune trupul în clepsidră. Duhul ruinei bate tainic la porți. Într-un chiot al desfătării puhave, se întinde cuminte ceafa la
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
preschimbat în broască. El, afurisitul de vraci. — De ce? — De ce? Fiindcă nu i-am făcut voia. Zilnic îmi ieșea înainte pe cărarea spre râu. Se ascundea ba într-o răchită răscolită de vânt, ba într-un copac scorburos, ba într-un vrej de iederă sălbatică. Îmi sărea înainte și se tânguia: „Frumoaso, n-ai vrea să-mi fii mireasă?” „Nu, răspundeam eu. Piei din fața mea. Cu unul ca tine să mă însoțesc eu?” Și plecam mai departe, la treburile mele. „Frumoaso, se
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Și cu fire nevăzute, Tainic să fie țesute Și culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau o frunză s-o creezi? Doar o boabă eu știu bine, Nu poți face , nu-o poți prinde. Nici un vrej măcar la vie , Nu poți să îl anexezi! Poți cumva albinei să dai viață? Creierul să i-l deștepți? Poți a-i da cumva povață Munca cum să și-o împartă? Căci o școală cît de- naltă De-ai avea
ŞTII TU CINE-I CREATORUL? de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stii_tu_cine_i_creatorul_lucia_tudosa_fundureanu_1390762371.html [Corola-blog/BlogPost/347554_a_348883]