82 matches
-
superior, intervenții pe esofag sau stomac sau pentru cura chirurgicală a herniei hiatale (Coppinger, 1960; Effler, 1965). Plăgile diafragmatice, datorită pe de o parte a absenței presiunii ridicate exercitate asupra mușchiului frenic de către viscerele toracice sau abdominale în timpul acțiunii agentului vulnerant asupra corpului, precum și datorită dimensiunilor mai mici (de cele mai multe ori) ale orificiului diafragmatic, conduc mai rar la hernii diafragmatice (21,66% din cazuri în statistica proprie). Plăgile diafragmului (traumatismele deschise) sunt produse, de regulă, prin armă albă (cuțit, baionetă, stilet
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
în primul rând a peretelui toracic sau abdominal, iar apoi a mușchiului frenic [23, 56]. Plăgile diafragmului sunt mai frecvente pe partea stângă. Astfel, plăgile diafragmului sunt parte componentă a plăgilor toraco-abdominale. Plaga toraco-abdominală reprezintă plaga produsă de un agent vulnerant, a cărui acțiune se face concomitent asupra organelor din cavitatea abdominală și cavitatea toracică, cu lezarea diafragmului. Elementul particular și obligatoriu al plăgilor toraco-abdominale îl reprezintă leziunea diafragmului. Plăgile multiple le-am semnalat în statistica proprie la 12,76% dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sunt variante rare și conduc la formarea herniilor freno-pericardice traumatice. Au publicat astfel de cazuri autori ca Moreaux (21 cazuri), Bernatz (3 cazuri), Lucido (2 cazuri) și Z. Popovici (3 cazuri) [69]. Ruptura pericardului este mai frecvent observată atunci când agentul vulnerant acționează la nivelul toracelui, pericardul plesnind în locul său cel mai slab respectiv pe fața laterală stângă și înaintea nervului frenic (mai rar în spatele acestuia) (Vergoz citat de [69]). În rupturile pericardice recente se pot pune în evidență cheaguri intrapericardice. Triada
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
fragment osos (Morel-Lavallee);- eclatarea sacului pericardic prin compresia în timpul traumatismului toracic (descris de Hunter și Crynes);- supraextensia pericardului ca urmare a unei tracțiunii anormale exercitată în timpul unui traumatism puternic (Peter);- prin acțiunea directă a cordului (după Spitzmuller), care devine agent vulnerant, ca rezultat al mișcării de translație determinată de forța traumatismului toracic închis (așa cum se întâmplă în căderile de la înălțime). Ruptura venei cave inferioare este deosebit de gravă. Ruptura esofagului este rară, fiind descoperită de Z. Popovici într-un singur caz, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hernii posttraumatice);la cazurile cu leziuni frenice fără hernie diafragmatică, ruptura pură am întâlnit-o la 7,35% din cazuri; acest aspect susține constatarea că hernia diafragmatică asociază mai rar leziuni viscerale, ca urmare a scăderii presiunii exercitate de agentul vulnerant asupra organelor abdominale atât prin expansiunea intratoracică a acestora, cât și prin excluderea, în urma ruperii mușchiului frenic, a forței ce ar fi rezultat din contracția acestuia (și care ar fi acționat la rândul ei asupra viscerelor peritoneale); deci rupturile pure
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
armă de foc sunt mai grave decât cele prin armă albă, au un traiect mai lung și imprevizibil, producând leziuni multiviscerale foarte severe. Plăgile bipolare prin arme de foc prezintă un orificiu de intrare și unul de ieșire; uneori proiectilul vulnerant este retenționat în organism. Plăgile prin arme albe se caracterizează prin lezarea cel mai ades a două organe, unul supradiafragmatic și unul subfrenic. Acestea pot fi și univiscerale, cel mai frecvent fiind interceptate plămânul, ficatul și splina. Leziunile asociate din afara
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
peritonita postoperatorie se poate dezvolta și în absența unei leziuni a tubului digestiv, ca urmare a unei toalete deficitare și a unui drenaj inadecvat al cavității peritoneale, la momentul operației, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (determinată de agentul vulnerant);abcesele postoperatorii intraperitoneale, dezvoltate printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la o indispoziție funcțională a segmentului afectat (functio laesa). Exsudatul inflamator are multiple roluri în evoluția procesului: fluidele exsudate conduc la acumularea lor în spațiul interstițial și la un efect de diluție asupra factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine sunt anticorpi, polipeptide cu rol în apărarea antiinfecțioasă specifică a organismului. La acestea se adaugă deversarea de mari cantități de fibrină în focar, important factor de coagulare, ce va conduce
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în vedere eventualele implicații medicolegale! Anamneza oferă date cu privire la: tipul traumatismului inițial, igiena tegumentelor în momentul producerii acestuia, intervalul de timp dintre producerea traumatismului și prezentarea la medic, evoluția locală (de obicei, după durerea de intensitate variabilă datorată direct agentului vulnerant, la 24 48 ore durerea tinde să se accentueze, căpătând caracter de arsură sau tensiune; concomitent apar: roșeața tegumentelor, tumefacția, căldura locală, limitarea mișcărilor clasicele „dolor, rubor, calor, tumor, functio laesa”-), tratamente efectuate, boli asociate etc. Semnele generale: Frisonul și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
răbdare, tratamentul fiind de lungă durată. Da rezultate bune cartilajul de rechin cu condiția ca persoana să nu fi avut fracturi. 56 Plaga Este leziunea produsă de factori mecanici, chimici, termici, care lezează întotdeauna tegumentele și mucoasele. Cand acțiunea factorilor vulneranți este mai superficial se numește contuzie și o întâlnim în caz de strivire sau zdrobire a țesuturilor. Plăgile se clasifică după adâncime în: superficiale și profunde. Cele profunde dacă nu ating seroasa de la nivelul cavitații naturale iar cand interesează și
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Nemuritoare însă, atât timp cât rolul de Șeherezadă este susținut. Fie prin inteligente scenarii poetice, fie prin fișe de lecturi ilustre topite în propriul recital, trăit în prelungirea vieții unor cupluri celebre, Tristan și Izolda, Phaedra și Hippolytus. Lectura realității, imprevizibile și vulnerante, prin grila miturilor livrești este un fel de consolare aproape vindicativă a eroinei, dar și simptomul justițiar al strădaniei de a salva arhetipul moral, de a recupera sublimul pierdut. Întrupat în puternicul personaj feminin Draguna-muta, o ipostază a miresii smintite
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
pe unde curge mai mult istorie decât apă, și-mi învălui gândurile de proscris în aerul tamizat și umed al munților noștri materni. Uneori mă apropii de Urruña, al cărei orologiu ne spune că toate orele rănesc și ultima ucide - vulnerant omnes, ultima necat - sau, mai departe, la San Juan de Luz, în a cărei biserică-mamă s-a căsătorit Ludovic al XIV-lea cu infanta Spaniei, zidită fiind după aceea poarta prin care s-a intrat la cununie și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
evita eforturile fizice mari și statul îndelung în picioare deoarece pot provoca dureri. 3. Tumorile maligne de testicul și penis Îngrijirea pacienților cu traumatisme renale Traumatismele renale sunt contuzii, plăgi nepenetrante sau penetrante la nivelul aparutului renal. Cauzele sunt: - Agenți vulneranți care produc leziuni prin agresiune cum ar fi : - Arme albe cuțit, șurubelniță, ace, arme de foc, de vânătoare produc plăgi prin împușcare. - Accidentele de circulație produc plăgi prin compresiunea și zdrobirea zonei lombare. - Căderea de la înălțime poate produce ruptură renală
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Umorali - IgG, fibronectina, complementul C3. Contaminarea seroasei peritoneale se poate realiza pe 3 căi: - exogenă - în urma existenței unor soluții de continuitate prezente la peretele abdominal ca urmare a unei plăgi penetrante când elementele septice pătrund din exterior antrenate de agentul vulnerant; - traumatică - prin care se realizează contuzii abdominale cu leziuni viscerale, în care infecția este de tip mixt;iatrogenă (endoscopică, colonoscopică) - prin care se produc perforații și rupturi viscerale; apar prin lipsă de experiență sau manevre brutale. Majoritatea peritonitelor secundare recunosc
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pansamentul ca fiind singura metodă de a proteja arsurile de alte tratamente empirice. În 1799 Richter face prima clasificare în patru grade a arsurilor menționând că profunzimea lor depinde atât de temperatură cât și de timpul de acțiune a agentului vulnerant. Punerea în contact a tegumentelor arse în faza acută - imediat după accident - cu gheață sau apă rece pentru efectul lor analgezic și prevenirea edemului a fost promovată de către H. Early în lucrarea să „însemnătatea micșorării efectelor focului asupra corpului uman
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
clinice și paraclinice ) și stabilire unui orientativ indice prognostic (IP) sunt obligatorii. Este necesară o anamneza riguroasă care trebuie să noteze datele de identificare, vârsta, antecedențele fiziologice și patologice ale pacientului, consumul anumitor medicamente și existența alergiilor, circumstanțele accidentului: agentul vulnerant (lichidele vor fi identificate), incendiu, explozii în spațiu închis, inhalare de fum și/sau oxid de carbon, ACAS sau alte leziuni asociate, data și ora la care s-a produs accidentul. Pentru examenul clinic pacientul trebuie complet dezbrăcat. Se efectuează
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
12.1. GENERALITĂȚI Traumatismul este definit ca totalitatea tulburărilor locale și generale determinate de acțiunea violentă asupra organismului a unor forțe externe, denumite de obicei agenți vulneranți sau contondenți. Aceștia pot fi orice cauză care este capabilă să producă un traumatism. Amploarea dezvoltării industriale, a circulației rutiere, unele catastrofe naturale și folosirea neadecvată a aparaturii mecano-electrice a determinat variate și numeroase traumatisme. În aceste condiții, agentul vulnerant
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vulneranți sau contondenți. Aceștia pot fi orice cauză care este capabilă să producă un traumatism. Amploarea dezvoltării industriale, a circulației rutiere, unele catastrofe naturale și folosirea neadecvată a aparaturii mecano-electrice a determinat variate și numeroase traumatisme. În aceste condiții, agentul vulnerant poate determina leziuni unice sau multiple în organe și țesuturi, în una sau mai multe regiuni topografice determinând leziuni concomitente, ceea ce constituie politraumatismul. Frecvența politraumatismelor face ca leziunea traumatică izolată să se întâlnească cât mai rar. Indiferent de modul de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cât și de prezența infecțiilor. Această împărțire, deși discutabilă, este posibilă din considerente didactice. 12.2. CONTUZIILE Contuziile sunt reprezentate de leziuni ale țesutului celular subcutanat și ale structurilor subiacente, la niveluri și pe întinderi variabile, produse de un agent vulnerant, cu păstrarea integrității tegumentelor. 12.2.1. CLASIFICAREA CONTUZIILOR Criteriile de clasificare ale acestor leziuni sunt multiple și dependente de: natura și forța cu care acționează traumatismul, importanța leziunilor produse. Ca urmare contuziile pot fi clasificate în funcție de: profunzimea leziunilor și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
produce leziuni total diferite de cele ale unei coloane de apă sub presiune sau de cele ale suflului unei explozii (provoacă în general leziuni difuze la nivelul organelor parenchimatoase creier, plămân, ficat etc. -); intensitatea sau forța de lovire a agentului vulnerant este direct proporțională cu masa și viteza cu care este antrenat, cu durata de acțiune și unghiul de incidența. Cu cât forța de impact și viteza este mai mare, cu atât modificările funcționale și organice vor fi mai importante. durata
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei ce va domina în final tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
subcutanat sau submucos, mai ales în regiuni cu țesut celular lax și bogat vascularizat (pleoape, scrot). Echimoza este considerată ca un hematom intradermic. La nivelul zonei traumatizate, tegumentele capătă o culoare roșie brunnegricioasă și care de obicei reproduce forma agentului vulnerant. În evoluție culoarea se modifică pe măsură ce hemoglobina se catabolizează, devenind albastră sau galben-verzuie, cu nuanțe din ce în ce mai șterse; dispare după aproximativ 20-25 zile. În raport cu momentul apariției echimoza poate fi: precoce indică superficialitatea leziunii, sau tardivă care denotă o leziune profundă. Echimoza
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
la resorbție lentă. În colecțiile mari se poate practica puncția evacuatorie, respectând condițiile stricte de asepsie. Dacă seromul se reface se va efectua incizia și toaleta focarului contuziv. 12.2.7. CONTUZIILE PROFUNDE Sunt produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se însoțesc sau nu de modificări fiziopatologice generale. Cea mai gravă contuzie profundă a fost descrisă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ETIOLOGIE SI CLASIFICARE Diversitatea factorilor etiologici, a condițiilor în care ei acționează, ca și particularitățile biologice ale țesuturilor, imprimă plăgilor aspecte variate pe care nici o clasificare nu poate să le cuprindă în totalitate. Plăgile se clasifică după: 1. Natura agentului vulnerant: agent mecanic: plăgi prin înțepare, tăiere, mușcare, zdrobire, prin arme de foc, explozie; agent termic: arsuri, degerături; agent chimic: acizi, baze, săruri; Acești factori acționează de obicei izolat, dar se pot asocia determinând apariția plăgilor complexe. 2. Regiunea interesată de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
același timp proiectile secundare (pietre, bucăți de lemn, sticle etc.) ca urmare a suflului exploziei, capabile să complice aspectul plăgii. Modalitatea de acțiune a proiectilului asupra țesuturilor ca și leziunile complexe pe care le determină a fost amplu studiată. Agentul vulnerant are o forță de penetrație direct proporțională cu viteza și masa sa (Ec=mxv²/2). Forța de distrugere a glonțului este în raport cu distanța la care întâlnește corpul omenesc: până la 500 m determină efecte explozive. S-a demonstrat că proiectilul deplasează
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]