45 matches
-
pachet pentru căței...( Încurcături cu produse străine) sau... Plisatul rex bătrân, banal,/ Plecând și părăsind orașul,/ Cică în trenul lui regal/ Ar fi călătorit cu nașul... (Austeritate peste tot), ori... Recent, pe-o planetă cu fraieri pe ea,/ Trăia o vulpiță, prințesă-sadea/ Alături de Paul cu rele deprins,/ Numit de juriști, pe drept, “Micul prins”. (Parafrază, după Antoine de Saint-Exupery) sau... Când maestrina repeta/ Din ariile preferate,/ El în balcon se arăta.../ Să vadă lumea că n-o bate. (Soprana și soțul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
cum, numai creionul știe, gratis ți-aduce de-ndată tot ce ți-ai dorit vreodată. Eu sunt Karina! Ziua mea e în sfârșit, Tortul este pregătit, Invitați, precum vedeți, Am fetițe și băieți. Mătușici, părinți, bunici Din povești șapte pitici, Vulpițe și ursuleți, Oaspeți sunt, nu mă credeți? La mulți ani îmi spun prin curte Puișori, motani, rățuște, Până și cățelul latră: -La mulți ani, drăguță fată! Ca să nu fiu singurică Barza ce-mi știe de frică, Că altfel precis o
POEZII PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valeria_iacob_tamas_1459515140.html [Corola-blog/BlogPost/375006_a_376335]
-
jumătate, soțul meu a murit. Săptămâna asta am deschis testamentul și acolo era scris că locuința rămâne în posesia mea. Banii, toți banii, îmi rămân mie. Dar în paragraful al treilea al testamentului, și aici zâmbi cu anume șiretenie de vulpiță, era trecut că el avea o iubită. Bun, mi-am zis... Trecuse chiar și adresa. Ruga să se vândă Mercedesul și să se trimită iubitei lui suma primită. Eu nu m-am necăjit pe dânsul, că de morți, numai de
MOŞTENIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1488108042.html [Corola-blog/BlogPost/384880_a_386209]
-
nr. 2339 din 27 mai 2017. Cumătra vulpe ajunse mare cucoană. Un vulpoi frumos și bogat s-a îndrăgostit de ea. Fără să mai stea pe gânduri, a luat-o de nevastă și a început să-i facă toate poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
și la simbrie. Citește mai mult Cumătra vulpe ajunse mare cucoană. Un vulpoi frumos și bogat s-a îndrăgostit de ea. Fără să mai stea pe gânduri, a luat-o de nevastă și a început să-i facă toate poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
nr. 2303 din 21 aprilie 2017. Cumătra vulpe ajunse mare cucoană. Un vulpoi frumos și bogat s-a îndrăgostit de ea. Fără să mai stea pe gânduri, a luat-o de nevastă și a început să-i facă toate poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
și la simbrie. Citește mai mult Cumătra vulpe ajunse mare cucoană. Un vulpoi frumos și bogat s-a îndrăgostit de ea. Fără să mai stea pe gânduri, a luat-o de nevastă și a început să-i facă toate poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cumătra vulpe ajunse mare cucoană. Un vulpoi frumos și bogat s-a îndrăgostit de ea. Fără să mai stea pe gânduri, a luat-o de nevastă și a început să-i facă toate poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1495905869.html [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
au perindat prin casa dumneaei, însă, la scurt timp, dădeau bir cu fugiții. Era imposibil ca vreunul să poată face față pretențiilor și ifoselor cumătrei. Bietul vulpoi era disperat, nu mai avea pe cine să angajeze, căci vestea despre răutatea vulpiței s-a răspândit repede în toată pădurea și toți se fereau de ea. Iată că, într-o zi, umblând vulpoiul abătut prin pădure, se întâlni cu ursul. Își dădură binețe politicoși, întrebându-se reciproc ce mai fac și cum o
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1495905869.html [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
de inteligență. Lecura mi-a amintit de admirația cu care privim câte un plan ingenios pus în aplicare de câte un hoț, lăsând pe planul secund discuțiile despre moralitate, dar și de faptul că privim admirativ vicleniile ingenioase ale coanei vulpițe sau ale altor animale. Persoanele înzestrate cu inteligență negativă sunt foarte diverse, dar au câteva trăsături comune: setea de putere sau de a ocupa un loc vizibil în colectivul de muncă sau de dominare în familie. Mi-amintesc de o
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1436437409.html [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
știi, Acasă eu mai am doi fii Și-o iepuroaică durdulie, Ce bune ți-ar fi toate ție! Nu are rost să mai trăiască Și singuri să se chinuiască, Mai bine hai în urma mea, Așa pe toți ne poți mânca!“. Vulpița, foarte îngâmfată, Își face planuri de îndată, Cum se va ospăta de tare Cu delicioasa ei mâncare. Iar urecheatul cel fricos Mergea-nainte, bucuros, Dar deodată se oprește, Șiretei astfel îi vorbește: „Aceasta este casa mea, Cu pui și iepuroaică
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1485513863.html [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
veți trăi de acum înainte, iar lumea în care ați trăit până acum își va aminti de voi doar când vor depăna povești”. SACRIFICIUL este acceptat, la vremea Craiului Nou (simbol clar al regenerării cosmice). Mai ales că Super-Înțeleapta BUFNIȚĂ, VULPIȚA PELTICĂ, IEPURAȘUL CODIȚĂ PUFOASĂ îi induc Copilului-Inorog, prin autoarea poveștii de față, o pledoarie irefutabilă, pentru LUMEA POVEȘTILOR, ca fiind LUMEA SACRĂ A VISULUI: „Poveștile sunt frumoase. Lumea lor e o lume a visului. Acolo poți spera, poți îndrăzni, poți
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot în țară, Se-mbracă iar natura-n primăvară, O toacă bate la o mănăstire, De Învierea
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1490793435.html [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
glamour, dar se străduiește să nu pară ieșită din context și cel mai adesea chiar reușește. Jamie Lee Curtis e amuzantă și naturală ca-ntotdeauna, bunicuța Betty White demolează zvonurile cum că bătrânii ar fi sobri, morocănoși și încuiați, iar vulpițele Kristen Bell și Odette Yustman completează cvintetul și fac în așa fel încât la You Again să mai tragă cu ochiul și câte-un bărbat. Nu că n-ar apărea niciunul în 100 de minute de film, doar fără ei
liceul şi sechelele lui by http://www.zilesinopti.ro/articole/379/tu-din-nou-liceul-si-sechelele-lui [Corola-blog/BlogPost/96879_a_98171]
-
21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Cumătra vulpe ajunse mare cucoană. Un vulpoi frumos și bogat s-a îndrăgostit de ea. Fără să mai stea pe gânduri, a luat-o de nevastă și a început să-i facă toate poftele. Vulpița, profitând de slăbiciunea soțului, nu mai avea chef să muncească. Lenevea toată ziulica, până și mâncarea o dorea la pat. Uneori, vulpoiul mai pleca la vânătoare, de aceea cumătra l-a rugat să îi aducă în casă un servitor, că
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1492776563.html [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
au perindat prin casa dumneaei, însă, la scurt timp, dădeau bir cu fugiții. Era imposibil ca vreunul să poată face față pretențiilor și ifoselor cumătrei. Bietul vulpoi era disperat, nu mai avea pe cine să angajeze, căci vestea despre răutatea vulpiței s-a răspândit repede în toată pădurea și toți se fereau de ea. Iată că, într-o zi, umblând vulpoiul abătut prin pădure, se întâlni cu ursul. Își dădură binețe politicoși, întrebându-se reciproc ce mai fac și cum o
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1492776563.html [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
preferințe sexuale are bărbățelul ei versat și iubitor. Ce era rău în bucuria cu care Gabriela, încîntată de un asemenea bărbățel, cum îi dăduse ei Dumnezeu, îi oferea acestuia nu numai păsărica ea mustindă de dorință, dar și botișorul de vulpiță însetată, care tremura de dorință să-l simtă explodînd superexcitat, sau în faptul că, asemenea unei cadîne din grădina desfătărilor, care îi făcea toate poftele stăpînului ei darnic și iubitor, îi oferea cu plăcere sporită și acea parte a trupului
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
dovedi că și lapsusul propunătoarei locvace se accentuase tot pe motiv de înfometare, căci, în clipa în care pe poartă intră o vecină ducând în brațe o tavă imensă, acoperită c-o față de masă albă ca zada, ridică precum o vulpiță nările fremătânde și izbucni: -Taman la țanc, Nicole! Hai să punem colea ce ne-aduse Măriuța! Vecina Măriuța privise printre blănile gardului cât privise, apoi îndrăznise să prezinte merindea pentru cină, văzând că vorba se domolise la Doamna Nicole. Așternu
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469337107.html [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
acolo unde posturile sunt vacante dar, eventual, si la alte ministere. Ar putea fi modificată și configurația guvernului - spre exemplu, adăugând o componentă instituțională de comunicare publică. O altă variantă ar fi - sper să nu se opteze pentru ea - atitudinea vulpiței care îi cerea Micului prinț să o domesticească. PS 1 La ministerul justiției - spun unii - ar fi nevoie ca secretarii de stat să fie dintre cei care își asumă politică acestui guvern iar funcționarii din minister să fie „tehnocrați", nu
Adrian Năstase, despre un altfel de guvern. PSD, fără o politică coerentă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102574_a_103866]
-
să se întoarcă ân orașul lui natal, Providence, pentru a căuta răspunsurile. Aici își va regăsi prietenii din copilărie și va trebui să cerceteze semnificația visului și misterele orașului, pe măsură ce diferite ciudățenii li se întâmplă tuturor locuitorilor. Katia este o vulpiță frumoasă, plină de viață și pasionată de artă, și totodată singura dintre cei trei care nu credea inițial în misterele din Providence, în ciuda faptului că și ea a fost martoră la vrăjile făcute asupra unor locuitori, sau chiar la apariția
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
faci este să cumperi IPO. Eu sînt muzician și cu banii cîștigați am cumpărat instrumente la care la mine, În Ohio, puteam doar să visez. Am două conturi de e-comerț și mă scald În bani. — Muzică mai faci? Întreabă vulpița de pe scaunul de alături, băgîndu-se În vorbă. Are un inel În nas, o țintă În limbă, tatuaje cu motive florale pe toată lungimea brațelor goale și un soare explodînd pe ceafă. Scot cam șase sute de coco pe zi din comerțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
e aici, în grădină. Pearl deschise ușa din față. O pală de aer primăvăratic, înmiresmat, impregnat de tăcere, călduț și umed, pătrunse în casă. Pearl stinse lumina din hol și rămaseră să privească în întuneric. — Vulpițo, șopti Hattie cu blândețe, vulpița cea scumpă... locuiește chiar aici, în grădina noastră? — Vrei să ieși puțin afară, drăguțo? Îți aduc pardesiul și pantofii. Ne putem plimba puțin pe pajiște. — Nu, nu, nu. Vulpițo, oh, vulpițo... Lacrimile începură să se prelingă pe obrajii lui Hattie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să privească în întuneric. — Vulpițo, șopti Hattie cu blândețe, vulpița cea scumpă... locuiește chiar aici, în grădina noastră? — Vrei să ieși puțin afară, drăguțo? Îți aduc pardesiul și pantofii. Ne putem plimba puțin pe pajiște. — Nu, nu, nu. Vulpițo, oh, vulpițo... Lacrimile începură să se prelingă pe obrajii lui Hattie și pieptul i se înălță într-un suspin. — Hattie, încetează! Nu mai ai zece ani. Du-te la culcare, bebelușă bleagă ce ești! — Da, o să mă duc. Tu rămâi. Am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
foarte scurt timp, Hattie avea să se schimbe. Fata se afla la acel prețios hotar cristalin de la capătul copilăriei, al inocenței. Chiar și ea avea acest simțământ, care se manifesta prin suferința confuză, prin lacrimile ei, prin strigătul „Vulpițo, oh, vulpițo...!“, prin dorința dureroasă ca ea și Pearl să rămână pe vecie în acea țară a lui „Niciodată - niciodată“1, a copilăriei ținute în loc, pe care timpul o mătura cu repeziciune, împingând-o spre vâltoarea schimbării absolute. Va veni vremea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
clipe singură și să se gândească la John Robert. Pearl rămase în hol, strângând încă în mână clanța ușii. Apoi ieși deodată afară în ploaie, fără o haină pe umeri, fără pălărie. Alergă printre copacii din dumbravă, acolo unde sălășluia vulpița, și își lipi fruntea de scoarța netedă și udă a unui fag tânăr. Între timp, John Robert trecuse pe lângă garaj și o luase pe poteca de lângă casă înspre poarta din față de la Belmont. Portalul avea o înfățișare mai curând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]