35 matches
-
Str. Picturii Str. Piperului Str. Podarului Int. Pomârla Str. Pomârla Str. Prinosului Str. Râul Mara Ale. Râul Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 1 - 5; 2 - 54 Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Prinosului Str. Râul Mara Ale. Râul Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 1 - 5; 2 - 54 Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 62 - 78 Str. Sg. Nițu Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 1 - 5; 2 - 54 Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 62 - 78 Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 56 - 60 Str. Sg. Nițu Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
parțial cu pădure de molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă; printre care: cupa-vacii ("Linnaea borealis"), un relict glaciar cu o deosebită importanță științifică, vulturică ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușă ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), mălaiul cucului ("Luzula
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De asemenea, unul dintre cele
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor două pâraie
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (în bazinul superior al "văii Caselor") de un deosebit interes geologic (formațiuni de blocuri de piatră carbonatice, calcaroase, marnoase, argiloase de vârstă cretacică), floristic (floarea-reginei, urechelniță, vulturică, clopoțel de munte, usturoi sălbatic), faunistic (urs, cerb, jder, râs, lup, vulpe, cocoș de munte) și peisagistic.
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]
-
Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul parcului sunt întâlnite clase de habitate de tip: păduri de molid, fag și brad; păduri dacice de fag și carpen cu colțișor ("Dentaria bulbifera"); păduri sud-est carpatice de fag și brad cu vulturica ("Hieracium rotundatum"); păduri de fag cu scradă ("Festuca drymeja"), păduri dacice de fag și carpen cu rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
carpen cu rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia" - relict glaciar) și foaie-grasă ("Pinguicula alpina"). Alte
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia nidus-avis"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Mihăilecu 1918 m.) proeminente, cu un relief glaciar ("Groapa Julii, Groapa Lupilor, Groapa Bologhii, Farcău") și pajiști. Pe suprafața pajiștilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), afin vânăt ("Vaccinium uliginosum"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), precum și rogozuri cu specii de "Carex pauciflora, Carex rostrata" și "Carex canescens". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Campanula rapunculoides, Campanula patula ssp. abietina", Campanula persicifolia, Campanula grossekii"), ciucure ("Campanula glomerata"), garofițe (cu specii de "Dianthus henteri, Dianthus carthusianorum, Dianthus superbus, Dianthus giganteus, Dianthus spiculifolius"), salbă moale ("Euonymus latifolius"), milițea roșie ("Silene armeria"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), vulturică ("Hieracium villosum, Hieracium pavichii, Hieracium bifidum, Hieracium rauzense"), iarba vulturului ("Hieracium umbellatum"), drobiță ("Genista tinctoria"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), ochiul găinii ("Primula minima"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), cristeț ("Salvia glutinosa"), salvie de câmp ("Salvia pratensis
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C3U5R5N8; Panico - Setarion, Brachyaction ciliatae, Chenopodietalia albi -Gnaphalium sylvaticum L. (Omalotheca sylvatica (L.) Schultz.-Bip. et F. W. Schultu) (Floarea patului) - H., Circ. Frecv., z.st.-e.sa.; L8TXC3U5R2N6; Atropetalia, Nardion -Hieracium pillosela L. (Vulturică) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4RXN2, Calluno Ulicetea, Nardion, Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Md. -Inula britanica L. (Șopârliță) - HT., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L8T6C5U7R8N5; Potentillo - Polygonetalia, Scorzonero - Juncion gerardii, Molinion, Me. *Inula ensifolia L. (Buruiană pentru
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]