35 matches
-
poveste unui prieten, Țânțu, care acum, vreo 10 ani, s-a sinucis de rușine după ce îi furase o bucată de slănină unei bătrâne din sat. Culmea coincidentei, se pare că un alt prieten de-al lui Cartianu, de data asta Vulturica, s-a sinucis și el, tot după ce îi furase o bucată de șuncă unei bătrâne din sat, după cum scria jurnalistul într-un editorial publicat în 10 iunie 2005, în Evenimentul Zilei. Nu reiese din cele două editoriale dacă este vorba
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
bucată de slănină... Aș da toți porcii din lume pentru a-l readuce la viață pe bunul meu Țânțu, prietenul din copilărie. Din păcate, așa ceva nu se poate...“ conchide, cu tristețe, ziaristul. „În timp ce dădea jos zăpadă de pe șatra unei bătrîne, Vulturica s-a prăbușit prin acoperișul putred, trezindu-se în afumătorie. După ce s-a dezmeticit, a luat o bucată de slănină, a ascuns-o sub pufoaica și a fugit cu ea acasă. Apoi a revenit la treabă, ca și cum nimic nu s-
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
a fugit cu ea acasă. Apoi a revenit la treabă, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, iar seara și-a băut obișnuită litra de țuică. Trei zile mai tîrziu, bătrînă a observat absența slăninei. S-a dus valvîrtej la Vulturica, strigînd în gura mare: te dau pe mîna miliției, mă, hoțule! Dacă nu-mi dai șuncă, te bag în pușcărie! Cînd a auzit de miliție, tăietorul de lemne s-a speriat de moarte. I-ar fi dat babei slănina înapoi
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
mîncare sau băutură. Și-a răscumpărat onoarea cu trei zile de truda neplătită. După o vreme însă, bătrînă a început să-l amenințe din nou: mă, hoțule, vino de-mi taie lemnele, că te bag în pușcărie! Ani de zile, Vulturica a făcut cum zicea babă. Îi era rușine de gură satului și frica de miliție. Cînd aceasta a devenit poliție, pentru el tot miliție a rămas. La fel și pentru bătrînă cu slănina: mă, hoțule, te dau pe mîna miliției
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
de gură satului și frica de miliție. Cînd aceasta a devenit poliție, pentru el tot miliție a rămas. La fel și pentru bătrînă cu slănina: mă, hoțule, te dau pe mîna miliției!... Așa s-au scurs 15 ani. Între timp, Vulturica a îmbătrînit și el, iar bătrînă s-a cocîrjat de tot. Deși adusă de spate că o secera și cu mințile rătăcite, nu-l slăbea pe hoțul de slănină: mă, te bag în pușcărie! Să vină miliția!... Într-o dimineață
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
ani, nu a mai apărut hoțul de slănină ca să facă semne cu mîna: taci, mătușa, că-ți tăi toate lemnele fără nici un ban! Curioasă, bătrînă s-a apropiat de casă cu pridvor. Curînd, s-a întors de-a busilea, speriată: Vulturica atîrnă spînzurat de prunul din curte. Nu mai putuse suporta spaimă de a fi arestat pentru faptă săvîrșită în urmă cu 15 ani (....)“.
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
fac 2 -3 inhalații pe zi. Infuzie de frunze de rozmarin, o linguriță la o cană de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi. Se poate folosi și sub formă de inhalații, de 2 ori pe zi. Infuzie de vulturică, o linguriță la o cană de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie de frunze de frasin, 10 g la o cană de apă clocotită, care se bea În cursul unei zile. Băi cu frunze de frasin, 500
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
decoct de păducel, 2-3 linguri de frunze și ramuri la 200 ml de apă. Comprese și cataplasme cu decoct de volbură (rochița rândunicii), 2 linguri de tulpini și frunze cu 200 ml de apă. Comprese și cataplasme cu decoct de vulturică, 2 linguri din părți aeriene ale palntei la o cană. Frunze pisate de urechelniță (iarba surzilor), puse pe bătături. Comprese și cataplasme de urechelniță, 2 linguri la cană. Se folosește și ca remediu Împotriva pistruilor, coșurilor și pecinginei. Băi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o acțiune bacteriostatică pe un mare număr de germeni. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de frunze la 200 ml apă. Se poate folosi și sub formă de inhalații de două ori Hieracium pilosella (vulturică). Are o acțiune benefică pentru inflamațiile gâtului. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la cană. Folium Fraxinus (frunze de frasin). Este un remediu cu rezultate bune în reumatismul acut fiind febrifug. Infuzie cu 10
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Cosm. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C3U5R5N8; Panico - Setarion, Brachyaction ciliatae, Chenopodietalia albi -Gnaphalium sylvaticum L. (Omalotheca sylvatica (L.) Schultz.-Bip. et F. W. Schultu) (Floarea patului) - H., Circ. Frecv., z.st.-e.sa.; L8TXC3U5R2N6; Atropetalia, Nardion -Hieracium pillosela L. (Vulturică) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4RXN2, Calluno Ulicetea, Nardion, Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Md. -Inula britanica L. (Șopârliță) - HT., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L8T6C5U7R8N5; Potentillo - Polygonetalia, Scorzonero - Juncion gerardii, Molinion, Me. *Inula ensifolia L. (Buruiană pentru
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Pinus cembra) care formează cele mai reprezentative asociații din țară pentru altitudini ridicate și are împreună cu jneapănul un rol protector pentru sol. Dintre cele peste 900 de specii de plante superioare care se găsesc în cuprinsul parcului amintim câteva endemisme: vulturica (Hieracium sp.) care formează aici un adevărat centru genetic (27 de specii și 51 varietăți), firuța de munte (Poa lepusnica), flămânzica (Draba dorneri), Barbaraea lepuznica etc. Dintre animale sunt ocrotite aici: capra neagră (Rupicapra rupicapra), râsul (Lynx lynx), cocoșul de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Str. Picturii Str. Piperului Str. Podarului Int. Pomârla Str. Pomârla Str. Prinosului Str. Râul Mara Ale. Râul Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 1 - 5; 2 - 54 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Prinosului Str. Râul Mara Ale. Râul Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 1 - 5; 2 - 54 Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 62 - 78 Str. Sg. Nițu Vasile
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 2 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 1 - 3; 23 Int. Serg. Ion Brujbă Str. Sg. Gheorghe Tache Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 1 - 5; 2 - 54 Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 62 - 78 Str. Sg. Nițu Vasile - nr. 56 - 60 Str. Sg. Nițu Vasile
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De asemenea, unul dintre cele
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
Campanula rapunculoides, Campanula patula ssp. abietina", Campanula persicifolia, Campanula grossekii"), ciucure ("Campanula glomerata"), garofițe (cu specii de "Dianthus henteri, Dianthus carthusianorum, Dianthus superbus, Dianthus giganteus, Dianthus spiculifolius"), salbă moale ("Euonymus latifolius"), milițea roșie ("Silene armeria"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), vulturică ("Hieracium villosum, Hieracium pavichii, Hieracium bifidum, Hieracium rauzense"), iarba vulturului ("Hieracium umbellatum"), drobiță ("Genista tinctoria"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), ochiul găinii ("Primula minima"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), cristeț ("Salvia glutinosa"), salvie de câmp ("Salvia pratensis
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
parțial cu pădure de molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă; printre care: cupa-vacii ("Linnaea borealis"), un relict glaciar cu o deosebită importanță științifică, vulturică ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Viola dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușă ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), ghințură punctată ("Gentiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), mălaiul cucului ("Luzula
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor două pâraie
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Mihăilecu 1918 m.) proeminente, cu un relief glaciar ("Groapa Julii, Groapa Lupilor, Groapa Bologhii, Farcău") și pajiști. Pe suprafața pajiștilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), afin vânăt ("Vaccinium uliginosum"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), precum și rogozuri cu specii de "Carex pauciflora, Carex rostrata" și "Carex canescens". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]