347 matches
-
scurta sa viață, Veronica Micle i-a fost muză inspiratoare, marea lui iubire, ei doi constituind o pereche întru veșnicie, comparată cu Paolo și Francesca din Divina Comedie a lui Dante și cu Tristan și Isolda venerați prin ritmurile paradisiace wagneriene. Cum să nu tresărim și noi la citirea versului eminescian?: „Când mă atingi, eu mă cutremur;/ Tresar la pasul tău când treci;/ De-al genei tale gingaș tremur/ Atârnă viața mea de veci...” Sau, atunci când, pentru momentele de învinuire a
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
și nu m-aud decât pe mine Apollinaire se școală din morți și vorbește prin gură lui Allen Ginsberg vorbește iată cu kaikuuri oceanice cu demente taxiuri urlătoare în albastru Cu statuile de culoare ale lui Buddha o muzică profundă wagneriana izbește cele două zăzboaie mondiale de calea lactee Făcându-le praf și pulbere și steluțe pentru adormit poeții somnambuli ai mieniului III merg și eu pe străzile din satul meu natal În fracul alb-negru al poeziei franco-americane improvizând tăceri globale
APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Apollinaire_se_plimba_prin_sa_costel_zagan_1386953851.html [Corola-blog/BlogPost/353333_a_354662]
-
ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta grandios, ponderea revenind acelora de sorginte cinematografică și poate chiar dodecafonica. Asemenea simboliștilor wagnerieni, Robert Wilson a realizat, aici, la Craiova, o operă de artă totală (Gesamtkunst), asociind în Rinocerii toate expresiile artistice valorificate din perspectiva armonizării corespondentelor dintre culori, sunete, linii și volume. Spectacolul titanului nord-american atinge, pe alocuri, efecte de transparență, conjugate
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
lăsând în urmă o carieră artistică inegalată, în care a dat strălucire unor eroi de operă cum ar fi puccinienii Cavaradossi („Tosca“), Chénier din „Andrea Chénier“ (Giordano), Calaf („Turandot“), Florestan din „Fidelio“ (Beethoven), Don José din „Carmen“ (Bizet), alte roluri wagneriene ca Siegmund („Walkiria“), Walther von Stolzing („Maeștrii cântăreți din Nürnberg“) sau Tannhäuser din opera omonimă. A interpretat, de asemenea, în „Profetul“ de Meyerbeer, „Legenda despre orașul nevăzut Kitej“ (Rimski-Korsakov), „Leonora“ (Ferdinando Paër), precum și în opere din repertoriul românesc, printre care
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442565796.html [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
mult mai jignitoarea, într-o limbă tot mai rar vorbită în zilele noastre, ridicare din umeri a dispreț și condescendenta....care doppelganger? Nu există așa ceva, e doar o inventie a scotocitorilor de minți, o acoperire a geamătului prin acorduri marțiale Wagneriene, o legendă, un mit.Așa să fie, oare? Domniile voastre nu vă puneți niciodată întrebări, nu rostogoliți o idee în minte, ca pe o minge colorată, înainte și înapoi, înainte și înapoi? Să ridice mâna cel care nu poate să adoarmă
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1454866877.html [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
pic de “agrement bahic”, însă împănată de zarvă reținută, voie bună și...băuturi răcoritoare de toate esențele și culorile lumii, de o muzică în surdină ce răspândea stereofonic giuvaerurile melodice ale “anotimpurilor” vivaldiene, ale reliefului abrupt și vulcanic al sonurilor wagneriene, ale surpușului predestinat dar și ale optimismului betowenian și multe alte provocări abisale ale diferitelor compoziții clasice (inclusiv ale unui american de-al lor, George Gershwin!)... Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California! (6) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_6_.html [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
și nu m-aud decât pe mine Apollinaire se scoală din morți și vorbește prin gura lui Allen Ginsberg vorbește iată cu kaikuuri oceanice cu demente taxiuri urlătoare în albastru Cu statuile de culoare ale lui Buddha o muzică profundă wagneriană izbește cele două zăzboaie mondiale de calea lactee Făcându-le praf și pulbere și steluțe pentru adormit poeții somnambuli ai mieniului III merg și eu pe străzile din satul meu natal În fracul alb-negru al poeziei franco-americane improvizând tăceri globale
APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454874735.html [Corola-blog/BlogPost/369966_a_371295]
-
și nu m-aud decât pe mine Apollinaire se scoală din morți și vorbește prin gura lui Allen Ginsberg vorbește iată cu kaikuuri oceanice cu demente taxiuri urlătoare în albastru Cu statuile de culoare ale lui Buddha o muzică profundă wagneriană izbește cele două războaie mondiale de calea lactee Făcându-le praf și pulbere și steluțe pentru adormit poeții somnambuli ai mieniului III merg și eu pe străzile din satul meu natal În fracul alb-negru al poeziei franco-americane improvizând tăceri globale
APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Apollinaire_se_plimba_prin_sa_costel_zagan_1364499629.html [Corola-blog/BlogPost/345430_a_346759]
-
furtunos, cu un avans sensibil față de contemporanii lui. Sosirea provindențială a acelui deus ex machina, numit Ludovic al II-lea al Bavariei, a pus capăt acestei curse permanente. Descoperind Lohengrin, tânărul suveran a cunoscut ceea ce s-a numit “epifania sa wagneriană”. Profund emoționat de povestea acestui cavaler din afara timpului și a lumii, până la a ajunge să se identifice cu el, suveranul a hotărât să devina mecena aproape exclusiv al compozitorului, decizie de care acesta din urmă va profita din plin. Jonas
Jonas Kaufman, un Lohengrin de vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105851_a_107143]
-
identifice cu el, suveranul a hotărât să devina mecena aproape exclusiv al compozitorului, decizie de care acesta din urmă va profita din plin. Jonas Kaufman, cavalerul misterios din Imperiul Graalului Este adevărat că Lohengrin este opera primei adevărate maturități muzicale wagneriene, înainte ca autorul să se cufunde în vârtejul infinit din Tristan și Isolda, compusă câțiva ani mai târziu. Operă seducătoare și dificilă în același timp, Lohengrin oferă un concentrat al esteticii wagneriene, fără lungimile și ermetismul lucrărilor următoare. Programată acum
Jonas Kaufman, un Lohengrin de vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105851_a_107143]
-
că Lohengrin este opera primei adevărate maturități muzicale wagneriene, înainte ca autorul să se cufunde în vârtejul infinit din Tristan și Isolda, compusă câțiva ani mai târziu. Operă seducătoare și dificilă în același timp, Lohengrin oferă un concentrat al esteticii wagneriene, fără lungimile și ermetismul lucrărilor următoare. Programată acum trei ani la Scala, această producție a lui Claus Guth a avut un imens succes, cu un Lohengrin de vis interpretat magistral de Jonas Kaufmann. Cu Philippe Jordan în fosă, spectacolul de la
Jonas Kaufman, un Lohengrin de vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105851_a_107143]
-
A lucrat în colaborare cu scriitori de talie mondială, precum Susan Sontag, Lou Reed, Heiner Müller, Jessye Norman, David Byrne, Tom Waits și Rufus Wainwright. Este cunoscut și apreciat pentru stilul său inconfundabil. A semnat capodopere precum Flautul fermecat, ciclul wagnerian, Madama Butterfly, Dreamplay, Peer Gynt, Opera de trei parale... Baryshnikov este îndrăgostit nu numai de dans, dar și de emoțiile în imagini. Când fotografiază, Baryshikov dansează, se apleacă, se învârte, încearcă să anticipeze mișcarea. Expoziția Dance This Way, în care
Dansul este pentru steaua baletului Baryshnikov iubire, dialogul cu spațiul și timpul by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105402_a_106694]
-
muzicale ca aflate cel mai aproape de ceea ce dorea să comunice: „Poezia lui Eminescu are în complexitatea ei caracterul unei simfonii sau al unei vaste creații pentru scena lirică în care notele cele mai disparate se unesc ca într-o operă wagneriană”. Așadar prima întâlnire a celor două genii, întâmplător (?) venite pe lume la Botoșani a fost cu certitudine un act de fascinație. A urmat apoi etapa următoare de cuminecare și aprofundare prin lectura nou apărutului volum, ediția priceps Maiorescu, a poeziilor
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_eminescu_lucia_olaru_nenati_1371304952.html [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
operelor „interbelice “datorate marilor noștri lirici, de la Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga ș. a., la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu ș. a., despre căutarea cu firească insurgență a unui drum propriu, despre încercarea de a-și contura un „teritoriu poetic “inconfundabil. Lecția simbolist-instrumentalistă (wagneriană), ori bacoviană, cu „deschideri “spre hermetismul baladesc-barbian, și-o însușise poetul încă de prin Aprilie 1955, după cum dovedesc destule texte: «Și, și șina/plânge sânge, /sânge, sânge, /sânge, sânge, /șerpi de sânge// [...] //jos la ace, /între ace, /printre ace, /trece
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
actul I, din opera lui Richard Wagner, concert-spectacol care s-a impus, cu siguranță, drept cel mai important eveniment cultural-muzical al anului 2016 în România și pentru care Christian Badea i-a invitat pe câțiva dintre cei mai importanți soliști wagnerieni ai momentului: Ștefan Vinke (Parsifal), Eric Halfvarson (Gurnemanz), Petra Lang (Kundry) și Bela Perencz (Amfortas). Alexandra Conunova Alexandra Conunova, născută în 1988 în Republica Moldova, a început studiul viorii la vârsta de șase ani. A urmat cursurile universitare în Germania, la
De la Sydney la București. Christian Badea din nou pe scena Ateneului Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105655_a_106947]
-
La antipozi față de „conaționalul” lor wagnerian, orchestranții din Amsterdam - renumita Royal Concertgebouw (prezentă pe 19 septembrie la Sala Palatului) - ilustrează fără apel genericul sub care au evoluat: „Mari orchestre ale lumii”. În 2008 prestigioasa revistă „Gramophone” îi plasa chiar pe locul 1 între simfonicii mapamondului (de unde
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
instrumentiștii, dialogând din priviri, cel mai mic gest declanșând o erupție sonoră care îți taie respirația, spre a te purta apoi către culmi, cu o dezlănțuire de energie telurică neobișnuită. Exuberantei pagini beethoveniene i-a urmat liniștea apăsătoare a discursului wagnerian din “Tristan și Isolda”, în care fluviul sonor a oscilat între crescendo-uri și decrescendo-uri orchestrale de o sensibilitate și expresivitate captivante. Aici, dirijorul a ținut să sublinieze subtilitatea și farmecul timbral al Orchestrei Radiodifuziunii bavareze, amintindu-ne de
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
stat în zar, atunci nu ar fi fost o societate patriarhala, ci matriarhala. Și cum femeia nu poate bate fierul să facă potcoave, e bine să potcovim la timp caii car-ului nărăvaș să nu privească prea departe în ZAREA wagneriana a amurgului zeilor. Trăiască Nike, nu Nietzsche! Patria romilor, Sfântă Indie Primii romi au venit cu numele Indiei în mintea și inima lor lor, ei se denumeau SINTE ROMĂ- romii indieni, căci vechiul nume al Indiei era Sind, de la râul
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
Ar face dintr-un lac o Marmara,/ Și dintr-un melc, un sfinx săpat în stâncă./ Nu-i cer nimic ... ” De câte ori nu recitam aceste versuri ... Sau de câte ori nu ar fi putut scrie bărbații: „De ce-ți sunt ochii verzi/ culoarea wagnerienelor motive/ și părul negru ca greșeala imaculatelor fecioare?...” (Celei mai aproape). Sau nu au mărturisit în gând: „Tu crezi c-a fost iubire-adevărată ... / Eu cred c-a fost o scurtă nebunie ... Dar ce anume-a fost,/ Ce-am vrut să
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1407374746.html [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
dincolo de toate ușile închise, așteaptă „resemnat să ningă cu flori dalbe de hortensie”, imaginându-și că peste „ruinele din sufletul meu”, această „fosilă” fără viață ... un dibaci „arhitect ar putea proiecta / o mică planetă.” ( Aștept) Poezia erotică, asemenea unei muzici wagneriene, revine să lumineze și să revigoreze decorul inimii prin care clipele înflăcărate încă mai bântuie . Glasurile și chemările languroase de altădată sunt amplificate de cel cu „suflet pasional” care așteaptă să renască în fiecare șoaptă, acesta străduindu-se ,parcă, în
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1444227831.html [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
astăzi trebuie să i se tragă o săpuneală zdravănă."; „Germanii sunt de alaltăieri și de poimâine. Ei n-au nici un azi."; „La germanii de astăzi domnește când imbecilitatea antifranceză, când cea antiiudaică, când cea antipoloneză, când cea cristic-romantică, când cea wagneriană, când cea teutonă, când cea prusacă."; „Definiția germanului: supus și laș."; „«Spiritul german»: de optzeci de ani o contradictio in adjecto.; „Germanii nu sunt capabili de nici un concept al măreției."; „Germanii sunt canaille."; „Germanii devin din zi în zi mai
Gabriel Liiceanu, reacție după ce Nicolae Breban a spus că el și Horia Roman Patapievici ar trebui împușcați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102009_a_103301]
-
și de a-i fi dat o puternică forță arhitectonică. Cele patru simfonii ale lui Brahms revendică un permanent angajament moral în configurația romantică, cu o deosebită austeritate a limbajului și puritate a formei, în comparație cu complicatul și densul univers armonic wagnerian. Anton Bruckner se încadrează în rigoarea arhitectonică a lui Brahms, dar folosește un limbaj armonic în care se resimte influența lui Richard Wagner. Dimensiunile simfoniilor lui Bruckner se amplifică în lungime și în complexitatea orchestrației. Temele principale din primele mișcări
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
ciclu de lied-uri. În aceste împrejurări se desparte de soția sa, Minna; mai târziu se va căsători cu Cosima, fiica lui Franz Liszt. Începând cu anul 1864 devine protejatul regelui Ludwig II al Bavariei, un pasionat admirator al muzicii wagneriene. Regele îl susține financiar, Wagner putând astfel să se consacre numai creației artistice. Cu ajutorul protectorului construiește Teatrul de la Bayreuth, special pentru punerea în scenă a operelor sale, unde - până în zilele noastre - în fiecare vară (iulie-august), au loc renumitele festivaluri muzicale
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
vechile legende nordice, cu personaje eroice, care se mișcă într-o lume supranaturală. Această artă, gravitând în jurul dramei muzicale, trebuia să dea naștere acelei opere naționale, care să fie pentru germani ceea ce tragedia clasică fusese pentru grecii antici. Drama muzicală wagneriană se opune divertismentului operei tradiționale, bazându-se pe o acțiune sacră, alegorie a dramei interioare, printr-o unitate indisolubilă cu textul, scris de Wagner însuși pentru majoritatea partiturilor sale. Wagner introduce ca inovații „melodia infinită" și „motivul conducător" ("das Leitmotiv
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
se reflectă și în capodoperele sale "Tristan und Isolde" (1859), triumf al dragostei asupra morții, "Die Meistersinger von Nürnberg" („Maeștrii cântăreți din Nürnberg", 1867), "Parsifal" (1882), în care reia legenda „Sfântului Graal", dramatică încleștare a evlaviei cu sentimentul păcatului. Creația wagneriană a avut o influență covârșitoare asupra evoluției ulterioare a muzicii. Compozitori ca Anton Bruckner, Gustav Mahler, Claude Debussy (la începutul activității sale), Arnold Schönberg, Richard Strauss s-au dezvoltat sub influența muzicii lui Richard Wagner. Opere incomplete:
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]