190 matches
-
Democrat-Republican (1799-1828), înființat de Thomas Jefferson și James Madison. Numele partidului a fost ales de fondatorii săi astfel ca să sublinieze opoziția fermă față de monarhie și caracterul lui anti-elitist. Scindat în două fracțiuni în anul 1828, partidul democrat-republican a generat aripa Whig, cu o existență scurtă și a format - prin aripa lui majoritară - Partidul Democrat American, în mare măsură modelat după conceptul lui Andrew Jackson. Democrații își fac un titlu de glorie afirmând că au fost și sunt un partid al clasei
efectele pe care le are asupra alegerii președintelui Statelor Unite by https://republica.ro/o-noua-forma-de-terorism-intern-american-efectele-pe-care-le-are-asupra-alegerii-presedintelui-statelor [Corola-blog/BlogPost/337711_a_339040]
-
reprezentată de George I, George al II-lea, George al III-lea. Epoca a fost dominată de abili politicieni și diplomați, prim-miniștri: Robert Walpole, William Pitt și fiul său William Pitt Jr. (1783-1801), de luptele politice interne între partide: whigii și thorii pentru modernizarea structurilor statale, iar pe plan extern, în expansiunea colonială și organizarea Imperiului colonial. Dobândirea Canadei și Louisianei în urma războiului cu Franța (1763) va constitui o compensație pentru pierderea celor 13 colonii engleze, situate pe țărmul Atlantic
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de la 1848 și a fugit în exil în Anglia. Prima vizită a Victoriei în Irlanda în 1849 a fost un succes public dar nu a avut nici un impact de durată sau efect asupra creșterii naționalismului irlandez. Prim-Ministrul Russell, deși Whig, nu a fost favorizat de către regină. Ea a considerat ca ofensator în special pe ministrul de externe, Lordul Palmerston, care de multe ori a acționat fără consultarea Cabinetului, a Prim-Ministrului, sau a Reginei. Victoria s-a plâns lui Russell
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
și a ales un comandor al Forțelor Navale. A mandatat un comitet de corespondență secretă cu largi puteri pentru a intra în contact cu Spania și Franța. Între timp, la Londra, în octombrie 1775, s-a deschis sesiunea parlamentului, lorzii, whigi și radicalii, ostili regelui și miniștrilor, au atacat guvernul până în primăvara 1776. A rezultat demisii în masă: Edmund Burke,Marchizul de Rockingham, Sir George Savile, Charles James Fox, John Wilkes, lordul Shelburne și lordul Camden, ducele de Grafton, ce s-
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
de autocrație și de confuzii pentru a crea o societate echilibrată și o cultură progresistă, în care libertatea convingerilor se combină cu libertatea de expresie. Acest model al progresului uman a ajuns să fie cunoscut ca ‘’interpretarea liberală a istoriei (Whig interpretation of history). Punctul de vedere al lui Macaulay a fost criticat de istoricii care au venit după el ca fiind părtinitor. Tendința sa de a vedea istoria ca pe o dramă l-a condus să prezinte ca eroi personajele
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
lui Specer este cea despre societatea militară și cea industrială. El a pus accentul pe multe probleme politice ale societății timpului său. Herbert Spencer prezintă un scurt istoric al celor două partide politice tradiționale ale Marii Britanii, conservatorii (Tory) și liberalii (Whig), marcând schimbările drastice care au intervenit în programele acestora în ultima vreme. Astfel, cele două tipuri de partide reprezentau inițial două tipuri de organizații sociale, unul fiind de tip militar, iar celălalt de tip industrial. Pornind de la sensul cel mai
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
primul partid era o dorință de a rezista și micșora puterea coercitivă a stăpânitorului asupra supusului, iar în celalalt partid, dorința de a păstra sau mări această putere coercitivă. Importante de menționat sunt și caracterele generale ale schimbărilor realizate de Whig-i (liberali); astfel, sub înrâurirea crescânda a Whig-ilor au fost abrogate legile care opreau asociațiile muncitorești precum și acelea care stânjeneau libertatea de a călători a lucrătorilor, măsura prin care disidenții religioși erau liberi să creadă ce voiau, fără teama
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
și micșora puterea coercitivă a stăpânitorului asupra supusului, iar în celalalt partid, dorința de a păstra sau mări această putere coercitivă. Importante de menționat sunt și caracterele generale ale schimbărilor realizate de Whig-i (liberali); astfel, sub înrâurirea crescânda a Whig-ilor au fost abrogate legile care opreau asociațiile muncitorești precum și acelea care stânjeneau libertatea de a călători a lucrătorilor, măsura prin care disidenții religioși erau liberi să creadă ce voiau, fără teama de pedepse civile, măsură care permitea catolicilor să
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
americanilor a fost determinat de o luptă navală, lupta de la Chesapeake. Irlanda, gata și ea să se revolte, a trebuit calmată, acordându-se parlamentului din Dublin o completă independență legislativă. Odată cu căderea Lordului North în 1782, Lordul Rockingham care era "Whig" a devenit prim-ministru pentru a doua oară, dar a murit în câteva luni. Regele l-a numit pe Lordul Shelburne să-l înlocuiască. Charles James Fox a refuzat să servească sub Shelburne și a cerut numirea Ducelui de Portland
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
numit ambasador al Statelor Unite în Marea Britanie. În 1783, guvernul lui Shelburne a fost înlocuit de către Coaliția Fox-North. Ducele de Portland a devenit prim-ministru, iar Fox și Lordul North secretari la Externe și Interne. În decembrie 1783, cu toată împotrivirea "whigi"-lor, regele l-a numit pe William Pitt cel Tânăr prim ministru. Pitt în vârstă de 24 de ani va guverna Anglia mai bine de douăzeci de ani fără întrerupere și va aduce în viața politică o nouă și prețioasă
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
acțiuni de protest. Generalul Thomas Gage, guvernatorul militar al Massachusetts-ului și comandant al celor circa 3.000 de soldați britanici din Boston, nu avea control asupra zonelor din Massachusetts din afara Bostonului, unde implementarea Legilor dusese la escaladarea tensiunilor între majoritatea Whig insurgentă și minoritatea loialistă Tory. Planul lui Gage era de evitare a conflictului prin înlăturarea proviziilor militare ale milițiilor Whig prin atacuri secrete, rapide și pe scară redusă. Această lupta pentru provizii a dus la un succes britanic și la
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
din Boston, nu avea control asupra zonelor din Massachusetts din afara Bostonului, unde implementarea Legilor dusese la escaladarea tensiunilor între majoritatea Whig insurgentă și minoritatea loialistă Tory. Planul lui Gage era de evitare a conflictului prin înlăturarea proviziilor militare ale milițiilor Whig prin atacuri secrete, rapide și pe scară redusă. Această lupta pentru provizii a dus la un succes britanic și la și apoi la mai multe succese ale insurgenților într-o serie de ciocniri nu foarte violente, denumite "Powder Alarms". Gage
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
a dus o viață de plăceri la Haga, nutrind încă speranța pentru o aderare pașnică la tron. Dar încoronarea lui Iacob al II-lea la Westminster Abbey pe 23 aprilie 1685, a pus capăt acestei speranțe. Mulți dintre membri partidului Whig care au organizat complotul (Rye House Plot) pentru a-i asasina pe Carol al II-lea și Iacob, se aflau în exil în Olanda. Printre aceștia se găseau personaje importante ca Ducele de Monmouth și Archibald Campbell, conte de Argyll
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
titlul de viconte de Castlereagh, până când a moștenit aristocrația tatălui său irlandez și a devenit al doilea marchiz Londonderry în 1821. Londonderry a fost înlocuit ca lider de George Canning, care a rămas lider al Camerei Comunelor în 1826. Partidul Whig a continuat să sufere din cauza conducerii slabe, în special în Camera Comunelor. În anul 1824 Earl Grey a renunțat la conducerea formală Whig în Lorzilor, deși el a rămas cel mai proeminent membru Whig. Grey a cerut prietenilor săi să
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1826 () [Corola-website/Science/319622_a_320951]
-
fost înlocuit ca lider de George Canning, care a rămas lider al Camerei Comunelor în 1826. Partidul Whig a continuat să sufere din cauza conducerii slabe, în special în Camera Comunelor. În anul 1824 Earl Grey a renunțat la conducerea formală Whig în Lorzilor, deși el a rămas cel mai proeminent membru Whig. Grey a cerut prietenilor săi să se uite la conducerea marchizului de Lansdowne, care efectuata funcții de lider. La momentul alegerilor generale, Grey a fost încă figura de frunte
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1826 () [Corola-website/Science/319622_a_320951]
-
al Camerei Comunelor în 1826. Partidul Whig a continuat să sufere din cauza conducerii slabe, în special în Camera Comunelor. În anul 1824 Earl Grey a renunțat la conducerea formală Whig în Lorzilor, deși el a rămas cel mai proeminent membru Whig. Grey a cerut prietenilor săi să se uite la conducerea marchizului de Lansdowne, care efectuata funcții de lider. La momentul alegerilor generale, Grey a fost încă figura de frunte printre colegii liberali. A fost ca și cum el a fost invitat să
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1826 () [Corola-website/Science/319622_a_320951]
-
fost ca și cum el a fost invitat să formeze un guvern,să aducă Liber-conservatorii la putere. Lider al opoziției în Camera Comunelor,la alegerile generale precedente,George Tierney, a declarat nerespectarea dreptului la conducere la 23 ianuarie 1821. Nici un nou lider Whig n-a apărut pe parcursul Parlamentului. Au fost evoluții semnificative în politica irlandeză de la alegerile generale din 1820. În timp ce catolicii din Irlanda, care au semnat calificarea obișnuită a bunurilor,au fost autorizați să voteze chiar înainte de Uniune, ei încă nu erau
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1826 () [Corola-website/Science/319622_a_320951]
-
Diferite sondaje de opinie, efectuate de-a lungul ultimilor doi ani, au relevat că între 20% până la 34% din americani se identifică ca fiind republicani. De-a lungul istoriei Statelor Unite au existat optsprezece președinți republicani, comparativ cu cincisprezece democrați, patru Whig și patru democrați-republicani, respectiv George Washington, neafiliat vreunei mișcări politice. Întucât ultimele două partide politice, partidul Democrat-Republican și Whig nu mai există pe scena politică americană, "competiția" dintre partidele care pot avea cei mai mulți președinți este relativ închisă. Doctrina partidului îmbină
Partidul Republican (Statele Unite ale Americii) () [Corola-website/Science/304290_a_305619]
-
americani se identifică ca fiind republicani. De-a lungul istoriei Statelor Unite au existat optsprezece președinți republicani, comparativ cu cincisprezece democrați, patru Whig și patru democrați-republicani, respectiv George Washington, neafiliat vreunei mișcări politice. Întucât ultimele două partide politice, partidul Democrat-Republican și Whig nu mai există pe scena politică americană, "competiția" dintre partidele care pot avea cei mai mulți președinți este relativ închisă. Doctrina partidului îmbină conservatorismul economic și fiscal, promovând ideea guvernelor federale reduse, susține puterea mărită a statelor constituente versus cea federală și
Partidul Republican (Statele Unite ale Americii) () [Corola-website/Science/304290_a_305619]
-
Regatului Unit ca "Guvernul tuturor talentelor" (în original, ), guvern de coaliție realizat după decesul lui William Pitt cel Tânăr din anul anterior, 1806. Grenville a fost fiul lui George Grenville, la rândul său, un fost prim-ministru, politician al Partidului Whig. Mama sa, Elizabeth a fost fiica unui om de stat , politicianul . A avut doi frați, și , fiind unchiul .
William Grenville () [Corola-website/Science/316295_a_317624]
-
în 1824 aș the party broke up into several factions. One faction, led by Andrew Jackson, would become the modern Democratic Party. Another faction, led by Adams and Clay, was known aș the Național Republicans. This group evolved into the Whig Party. Madison started the party among Congressmen în Philadelphia (the național capital) aș the "Republican party"; Historians have used statistical techniques to estimate the party breakdown în Congress. Many Congressmen were hard to classify în the first few years, but
Partidul Democrat-Republican () [Corola-website/Science/319033_a_320362]
-
parlament bicameral alcătuit din Camera Lorzilor (membri ereditari sau numiți de rege), și Camera Comunelor (membri aleși prin vot cenzitar). Se edifică un sistem al partidelor politice: Tory, care susțineau puterea regală, erau în principal reprezentanți ai marii nobilimi; și Whig, protestanți și antiabsolutiști, erau reprezentanți ai burgheziei și claselor mijlocii, fiind adepți al liberalismului.
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
din Statele Unite ale Americii. Guvernul și sistemul politic liberian a fost modelat după acelea ale Statelor Unite ale Americii. Sistemul politic liberian a fost întotdeauna democratic în structură, chiar dacă au existat momente în care democrația a lipsit ca substanță. După 1877, Partidul True Whig a monopolizat puterea politică în această țară. Guvernele liberiene din acea perioadă au fost confruntate cu o serie de probleme legate de suvernitatea țării, în contextul în care puterile coloniale vecine, Marea Britanie (pe atunci Imperiul Britanic) și Franța exercitau presiuni
Liberia () [Corola-website/Science/298117_a_299446]
-
de și alte cărți de drept. Despre metoda sa de învățare, Lincoln a afirmat: „am studiat cu nimeni”. A doua sa campanie electorală, cea din 1834, a fost reușită. A fost ales în legislativul statului; deși a candidat din partea Partidului Whig, mulți democrați îl preferau unui adversar mai puternic. Admis în barou în 1836, s-a mutat la Springfield, Illinois, și a început să practice dreptul cu , vărul lui Mary Todd. Lincoln a devenit un avocat capabil și de succes, cu
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
fost partener cu între 1841 și 1844. După aceea, Lincoln a început să practice dreptul cuWilliam Herndon, pe care Lincoln îl considera „un tânăr studios”. După o a doua campanie reușită, Lincoln a petrecut patru mandate consecutive în ca reprezentant Whig de comitatul Sangamon. În sesiunea 1835-1836, el a votat pentru extinderea dreptului de vot la toți bărbații albi, indiferent dacă erau sau nu proprietari. A fost cunoscut pentru atitudinea pentru „pământul liber”, care însemna opoziție atât față de sclavie, cât și
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]