14 matches
-
încât, pseudonimul e aici un joc înscris în retorica ostentației. Făcând trimitere directă la un viciu, scriitorul divulgă motivul alegerii pseudonimului. Astfel că, adoptarea lui, persiflantă fiind, n-a avut decât un rol temporar eliberator pentru autorul excedat de fenomenul xenofiliei. Că a renunțat repede la numele fals e o dovadă a conștiinței că nu este acesta un mijloc de a asigura gloria unui roman. De altfel, nimeni nu l-a mai luat în seamă. Iar pentru noi rămâne doar motivația
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
sentiment d’insécurité: pression, exposition, vulnérabilité et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă Ztc "X ă Z" Xenofilietc "Xenofilie" Φ Cosmopolitism, RASISM, XENOFOBIE Xenofobietc "Xenofobie" Din punct de vedere etimologic, teamă și, prin extensie, ostilitate față de ceea ce este străin și În special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după modul său de formare (din grecesul phobos, „teamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pe absența unuia dintre semnele maturității echilibrate, respectiv capacitatea deschiderii armonioase Înspre Celălalt, Charles Melman (in Wieviorka, coordonator, 1993, pp. 146-148) a arătat care este relația Între ceea ce el numește „arhaism psihic” și astfel de comportamente. Opusul xenofobiei ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
în țările române, deși ideea de a-i accepta pe străini drept egali cu autohtonii în fața legii își face loc cu infinită greutate. Iar ideea de ospitalitate funcționa mai ales la cei de aceeași origine din afara comunității decît față de alogen. Xenofilia, chiar cînd se manifestă, este, de fapt, o discriminare pozitivă. "În mod aparent paradoxal, subliniază autorul, atît xenofobia (ostilitatea) cît și xenofilia (ospitalitatea) acționează în situații diferite, în cadrul aceleiași comunități". În deceniile comuniste tema evreului a fost tabuizată. De fapt
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
greutate. Iar ideea de ospitalitate funcționa mai ales la cei de aceeași origine din afara comunității decît față de alogen. Xenofilia, chiar cînd se manifestă, este, de fapt, o discriminare pozitivă. "În mod aparent paradoxal, subliniază autorul, atît xenofobia (ostilitatea) cît și xenofilia (ospitalitatea) acționează în situații diferite, în cadrul aceleiași comunități". În deceniile comuniste tema evreului a fost tabuizată. De fapt, o astfel de comportare este specifică regimurilor cu trăsături naționaliste. Apoi, autorul nostru trece la examinarea tipologiilor anunțate. De pildă, demonstrează că
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
p. 115)"/>. Pe de altă parte Însă, cred că ospitalitatea excesivă nu este un semn de toleranță. Străinul, cel „diferit”, este tratat diferit. Sentimentele xenofile - ca și cele xenofobe - nu anulează „diferența culturală” dintre indigen și alogen, ci o evidențiază. Xenofilia este un sentiment de discriminare, chiar dacă una pozitivă. „Eu nu sunt xenofob. Nu sunt nici xenofil”, spune Petre Pandrea <endnote id="(771, p. 15)"/>. În mod aparent paradoxal, atât xenofobia (ostilitatea), cât și xenofilia (ospitalitatea) acționează, În situații diferite, În cadrul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
indigen și alogen, ci o evidențiază. Xenofilia este un sentiment de discriminare, chiar dacă una pozitivă. „Eu nu sunt xenofob. Nu sunt nici xenofil”, spune Petre Pandrea <endnote id="(771, p. 15)"/>. În mod aparent paradoxal, atât xenofobia (ostilitatea), cât și xenofilia (ospitalitatea) acționează, În situații diferite, În cadrul aceleiași comunități tradiționale. „Diferența culturală” este anulată abia atunci când se practică in-diferența, specifică aglomerărilor urbane, „societății neutre”, comunităților multietnice (unde apare fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce observă călătorul german
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu există om fără defecte, la fel cum nu există popor cu desăvîrșire perfect. Xenofobia are o trăsătură strictă, caracteristică, obligatorie: ostilitatea față de străini trebuie să fie sistematică, imuabilă, ascuțită ca un tăiș de ghilotină. La polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și pe verticală, xenofobia apare în toată goliciunea ei: desuetă, absurdă, antidemocratică. Și, totuși, dușmănia în raport cu cei de altă naționalitate revendică nobilul merit de a deriva, culmea
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
Putea prea bine să se fi născut somalez, australian, rus, maxican, yankeu, chinez, eschimos, român și chiar... marțian!. Cît privește națiile, cît privește rasele, diversitatea ține de Creator. Mentalitățile totalitare își doresc propria valorizare neapărat în detrimetrul altora, spre deosebire de Ceilalți, xenofilii care admiră și alte popoare. Ideea fixă îl determină pe xenofob să trăiască întruna în absența scrupulelor de vreun fel, mulțumindu-se să poarte "masca" publică pe care și-a confecționat-o cu migală, grație mass-media-ei, în primul rînd; astfel
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
de Mușina? Cu nimic. Își exercită, pur și simplu, biografia. Toate par să rămână, de la un punct încolo, ancorate într-un prezent fără sfârșit. Așa încât observațiile privitoare la structură pot glisa fără mari probleme de la un poem la altul. În Xenofilia, de pildă, zădărnicia atinge paroxismul: „Xenofilia joacă tenis de mică./ N-a câștigat nici un meci. Dar/ Continuă să joace. Mama ei/ A albit tot încurajând-o: «Xenofilia, fata mamei,/ Vei reuși, ești cea mai bună./ Haide, mai încearcă o dată»” (p.
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
pur și simplu, biografia. Toate par să rămână, de la un punct încolo, ancorate într-un prezent fără sfârșit. Așa încât observațiile privitoare la structură pot glisa fără mari probleme de la un poem la altul. În Xenofilia, de pildă, zădărnicia atinge paroxismul: „Xenofilia joacă tenis de mică./ N-a câștigat nici un meci. Dar/ Continuă să joace. Mama ei/ A albit tot încurajând-o: «Xenofilia, fata mamei,/ Vei reuși, ești cea mai bună./ Haide, mai încearcă o dată»” (p. 37). Umorul fiind o constantă (ca
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
la structură pot glisa fără mari probleme de la un poem la altul. În Xenofilia, de pildă, zădărnicia atinge paroxismul: „Xenofilia joacă tenis de mică./ N-a câștigat nici un meci. Dar/ Continuă să joace. Mama ei/ A albit tot încurajând-o: «Xenofilia, fata mamei,/ Vei reuși, ești cea mai bună./ Haide, mai încearcă o dată»” (p. 37). Umorul fiind o constantă (ca de altfel în tot scrisul lui Alexandru Mușina), trebuie spus că el nu e cultivat în registru pasabil, de anecdotă. Căci
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
fascinația fracturilor și ruperii cu orice preț, au trebuit vindecate și modulate de cumințenia stabilității și confortul statu-quoului. Lupta rădăcinilor cu aripile, a sedentarismului cu no ma dismul, a iconoduliei cu iconoclastia, a naționalismului izolaționist cu ecumenismul și cosmopolitismul, a xenofiliei cu xenofobia, tensiunea acțiune/reacțiune ș.a.m.d. reprezintă o constantă istoric-universală inutil de con testat. Și chiar de glosat. E de acceptat și administrat în funcție de contextul energiilor angajate. Ca paseist (să zic arheofil?), citez ori de câte ori am ocazia superba definiție
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
stoarce de putere, Căci corupții ne pun jugul taxelor și disperării - Parcă scopul lor în viață e desființarea țării! Hai să ne unim cu toții care țin condeiu-n mână Și să devenim o forță pentru nația română, Să eliminăm limbuții, demagogii, xenofilii, S-arătăm că România nu-i supusă convertirii! Nu ne trebuie renume, nici de lauri s-avem parte, Ci să potolim odată setea noastră de dreptate! S-arătăm că românismul este singura simțire Ce îndeplinește țării dreptul ei la fericire
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]