28 matches
-
terra rosa (“rendzine” roșii), caz în care potențialul stațional crește. În funcție de poziția geografică a “stațiunilor branciog” aptitudinea acestora pentru vegetația forestieră se modifică, putând să apară și alte specii GRUPA ECOLOGICĂ 83 (GE 83) Câmpie tabulară de stejărete xerofile (de stejar brumăriu) (m-s), cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri cambice, V. ed. mare Condiții staționale: Terenuri întinse, mai ales în partea interioară a silvostepei, în special în Câmpia Română de la est de Olt; substraturi de loess și materiale loessoide; soluri cernoziomuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
est de Olt; substraturi de loess și materiale loessoide; soluri cernoziomuri cambice (cernozimuri și faeozimuri cambice), uneori cernoziomuri argiloiluviale (cernoziomuri și faeozimuri argice) (conținut de argilă de până la 35-40 %), fiziologic profunde. Tipuri de stațiuni: 9320 - Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumăriu Pm/s, cernoziom puternic levigat pe loess Tipuri naturale de pădure: 8111 - Stejăret brumăriu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loesss (m) Compoziții-țel: a 1 - 6-7 St.b + 3-4 Te, Ul.c, Ju, Ar, Pă a 2 - 6-7 St.b
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
zonă forestieră, rendzinic, Pm/i 8117* Stejăret brumăriu pe rendzine- brancioguri (m-i) GE 82A pu Câmpie tabulară-piemontană de stejărete xerofile de stejar brumăriu (m-i), stejar fos (± gorun, gârniță), soluri scheletice, calcarice, V. ed. mijlociu – mic 9320 Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumariu Pm/s, cernoziom puternic levigat pe loess 8111 Stejăret brumăriu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loesss (m) GE 83 Câmpie tabulară de stejărete xerofile (de stejar brumăriu) (m-s), cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri cambice, V. ed. mare 9330*
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
soluri scheletice, calcarice, V. ed. mijlociu – mic 9320 Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumariu Pm/s, cernoziom puternic levigat pe loess 8111 Stejăret brumăriu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loesss (m) GE 83 Câmpie tabulară de stejărete xerofile (de stejar brumăriu) (m-s), cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri cambice, V. ed. mare 9330* Silvostepă mijlocie de șleauri Ps, cernoziom (slab-mediu) levigat (cambic), edafic mare 8511 Șleau de silvostepă cu stejar brumăriu (s) GE 84 Câmpie tabulară de stejăreto-șleau (s), cernoziomuri cambice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
III 359 14/9.2.1.0 Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.0 Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.1. Silvostepă externă cu stejar pufos Pi, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.2. Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante pe substrat nisipos neumezit freatic 9.2.1.3. Silvostepă externă, de cvercete mezoxerofite- xerofite Pi, cernoziom degradat, pe luturi fine 9.2.1.4. Silvostepă externă/ stepă internă, de stejărete xerofile Pi, cernozoim semicarbonatic 9.2.2.0. Silvostepă cernoziomic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
löess. 9.2.1.2. Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante pe substrat nisipos neumezit freatic 9.2.1.3. Silvostepă externă, de cvercete mezoxerofite- xerofite Pi, cernoziom degradat, pe luturi fine 9.2.1.4. Silvostepă externă/ stepă internă, de stejărete xerofile Pi, cernozoim semicarbonatic 9.2.2.0. Silvostepă cernoziomic necarbonatic, II. 357 12/9.2.2.0. Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm-i, cernoziom slab levigat pe löess. 9.2.2.0. Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm, cernoziom slab levigat
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm-i, cernoziom slab levigat pe löess. 9.2.2.0. Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm, cernoziom slab levigat pe löess. 9.3.1.2. Silvostepă, relief nisipos de dune cu cvercete xerofile Pi, psamosoluri 221 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice 9.3.1.0. Silvostepă cernoziom slab- moderat levigat, III. 358 13/9.3.1.0. Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.0. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.1. Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm, cernoziom mediu-puternic levigat, pe loess 9.3.2.2. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumăriu Pm, cernoziom puternic levigat, pe loess 9.3.2.3. Silvostepă deluroasă de cvercete, de stejar brumăriu, pufos și cer Pm, cernoziomic 9.3.2.4. Silvostepă externă, relief nisipos de dune, cu cvercete Pm, psamosoluri 9.3.2.5. Silvostepă externă din Câmpia de Vest
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și extrazonal în stepă, relief nisipos cu cvercete Pm, cernoziom foarte profound levigat pe nisipuri. 9.3.2.5. Silvostepă externă extrazonal în stepă, relief nisipos cu cvercete Pm, cernoziom foarte profound levigat pe nisipuri. Idem 9.2.1.0. 360 16/- Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante, pe substrat nisipos neumezit freatic. 9.2.1.5. Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante, pe substrat nisipos neumezit freatic. 225 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere”
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în stepă, relief nisipos cu cvercete Pm, cernoziom foarte profound levigat pe nisipuri. Idem 9.2.1.0. 360 16/- Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante, pe substrat nisipos neumezit freatic. 9.2.1.5. Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante, pe substrat nisipos neumezit freatic. 225 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice Idem 9.2.1.0. 361 s 17/- Silvostepă externă și extrazonal în tepă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Pm, aluvial moderat, humifer, anual scurt inundabil. 9.6.5.3.. Silvostepă sol aluvial mediu salinizat. 365 32/- Silvostepă- luncă joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. 9.6.5.3. Silvostepă- luncă joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. 366 34/- Stepă, depresiuni cu stejăret xerofil brumăriu Pm, puternic levigat pe löess. 9.7.2.0. Stepă, depresiuni cu stejăret xerofil brumăriu Pm, puternic levigat pe löess. 366 de 35/- Silvostepă deluroasă de cvercete stejar pufos, cer Pm-i, rendzinic și cernoziomic. 9.8.1.0. Silvostepă deluroasă de cvercete de stejar
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
salinizat. 365 32/- Silvostepă- luncă joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. 9.6.5.3. Silvostepă- luncă joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. 366 34/- Stepă, depresiuni cu stejăret xerofil brumăriu Pm, puternic levigat pe löess. 9.7.2.0. Stepă, depresiuni cu stejăret xerofil brumăriu Pm, puternic levigat pe löess. 366 de 35/- Silvostepă deluroasă de cvercete stejar pufos, cer Pm-i, rendzinic și cernoziomic. 9.8.1.0. Silvostepă deluroasă de cvercete de stejar pufos, cer Pm, rendzinic și cernoziomic. 9.8.1.1. Silvostepă deluroasă de cvercete de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Kripton Latex, Latentă, Lapon Mică, Micoză, Micron Nelu, Nenică, Neon Odă, Odrasă, Odgon Pară, Paradă, Pardon Quito, Quinellă, Quilon Ramă, Rampantă, Radon Solo, Solniță, Somon Șagă, Șăgalnic, Șablon Tonă, Tonetă, Trombon Țară, Țărână, Țonțon Unic, Unire, Unison Vacă, Vacantă, Valon Xerofil, Xenofag, Xilofon Yală, Yoghină, Yukon Wanda, Wanadiu Wonton Zimbru, Zibabwe, Zircon ------------------------------------- * Din volumul „Prune'n gură” (în curs de apariție) George ROCA 14 iulie 2013 Sydney, Australia Referință Bibliografică: George ROCA - PRUNE-N GURĂ (EXERCIȚII DE DICȚIE) / George Roca : Confluențe
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. ... – "6210 Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)" - conform Manualului de interpretare a habitatelor din România. Termenul xerofil = uscat. ... – "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (* situri importante pentru orhidee)" - conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine conservați, contrastează puternic cu versanții opuși de tip cueste, puternic degradați de procesele de eroziune - cu covor vegetal puțin consistent și cu valoare economică scăzută, mai ales în zonele cu expoziție însorită - tufărișuri, ierburi xerofile, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Râul Visa are o lungime de 44 km, o suprafață de 555 kmp și debit 0,8 mc/s, cu o vale largă, confluează cu Târnava Mare la Copșa Mică. Râul Visa străbate localitatea Șeica Mare, de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
colaboratorii, 1998, sinonim cu Stipetum stenophyllae transilvanicum Soo, 1946 apud Soo, 1947. Specii caracteristice Thymus pannonicus și Stipa stenophylla. Fitocenozele se instalează pe coame de deal sau în treimea superioară a pantelor sudice, sud-estice și sud-vestice. Este compusă din elemente xerofile și mezofile: Cenozele conțin elemente xerofile, dar și mezofile ca: Trifolium pratense, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Seseli annuum, Carex humilis, Plantago argentea, Dianthus carthusianorum, Hypochoeris maculata, Adonis vernalis, Hieracium bauhinii, Peucedanum cervaria, Potentilla arenaria, Chrysopogon gryllus, Salvia austriaca
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
transilvanicum Soo, 1946 apud Soo, 1947. Specii caracteristice Thymus pannonicus și Stipa stenophylla. Fitocenozele se instalează pe coame de deal sau în treimea superioară a pantelor sudice, sud-estice și sud-vestice. Este compusă din elemente xerofile și mezofile: Cenozele conțin elemente xerofile, dar și mezofile ca: Trifolium pratense, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Seseli annuum, Carex humilis, Plantago argentea, Dianthus carthusianorum, Hypochoeris maculata, Adonis vernalis, Hieracium bauhinii, Peucedanum cervaria, Potentilla arenaria, Chrysopogon gryllus, Salvia austriaca și altele. Indicată din Câmpia Transilvaniei
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Pulsatillo-Festucetum rupicolae Dostál, 1933 Soó, 1963 - asociație semnalată de Mititelu și Cojocaru, 1970, din rezervația "Frumoasa" Suceava, unde se instalează pe platou sau pe pante. Speciile caracteristice, Festuca rupicola și Pulsatilla pratensis, sunt însoțite de o serie de elemente stepice, xerofile, ca: Potentilla argentea, Carex humilis, Teucrium chamaedrys, Stachys officinalis, Potentilla arenaria, Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Medicago falcata, Adonis vernalis, Thymus marchalianum, Carduus hamulosus, Anchusa barrelieri, Achillea setacea, conform Sanda și colaboratorii, 2008, p. 256. • Asociația Agrostio-Festucetum valesiacae, Borisavljevič și colaboratorii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
căreia predomină speciile terofite în raport cu hemicriptofitele. Poa bulbosa și Artemisia austriaca sunt plante care rezistă pe terenurile bătătorite de animale în timpul pășunatului. În fitocenozele de Poa bulbosa și Artemisia austriaca se întâlnește un număr mare de specii xerofile, caracteristice clasei Festuco-Brometea, ceea ce scoate în evidență că această asociație reprezintă un stadiu avansat de degradare al pajiștilor, în urma folosirii lor în mod abuziv. Așa se explică și apariția a numeroase plante ruderale, nitrofile, lipsite de valoare furajeră
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate. Eliminarea acestora în totalitate contribuie la menținerea habitatului în starea de conservare favorabilă. Bogăția specifică Număr specii/25 mp 40-50 Intervalul reprezintă numărul de specii prezente în general în habitate pajiști xerofile, facies cu tufărișuri raportat la 25 mp. Înălțimea vegetației cm 70-100 (120) Înălțimea vegetației pentru o stare de conservare favorabilă este dată de înălțimea speciilor edificatoare, în acest caz Brachypodium pinnatum, Stipa stenophylla. Suprafața cosită și/sau pășunată habitatului ha Toată
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
pădure (TP) - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Suprafața tipului de habitat la nivel național: 220.000 ha Habitatul este reprezentat prin pajiști seminaturale bine închegate, care se dezvoltă pe substrat silicios și ocupă stațiuni cu caracter oligotrof, mezofil sau xerofil. Cenoze heliofile, micromezoterme adesea oligotrofe, dezvoltate pe soluri brune podzolice și humico-silicatice cu reacție puternic acidă. R3608 - Pajiști sud-est carpatice de Scorzonera rosea și Festuca nigrescens Habitat cu caracter mezofil, mezo-higrofil, acidofil, reprezentat prin pajiști secundare, dezvoltate în urma
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
montan inferior, dezvoltate pe soluri cu ușor exces de umiditate, și cuprinde pajiștile aluviale cu regim natural de inundare aparținând alianței Cnidion dubii, în condiții climatice continentale până la subcontinentale. Este un habitat de tranziție între pajiștile higrofile și cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat în considerare în procesul de selectare a siturilor. Literatura de specialitate din țara noastră nu consemnează nici o asociație din al. Cnidion dubii - în sens strict - și nici una dintre asociațiile descrise
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
CHOUTT, J., VAN DYCK, H., BAGUETTE, M., SCHTICKZELLE, N. (2010), Functional habitat area as a reliable proxy for population size: case study using two butterfly species of conservation concern. Journal of Insect Conservation 14:379-388. ... 112. ȚUCRA, I. (1973), Vegetația pajiștilor xerofile din sud-vestul Câmpiei Transilvaniei. Teză de doctorat, Inst. Agron. București. ... 113. VAN SWAAY, C., CUTTELOD, A., COLLINS, S., MAES, D., LOPEZ, M.M., SASIC, M., SETTELE, J., VEROVNIK, R., VERSTRAEL, T., WARREN, M., WIEMERS M., WYNHOFF, I. (2010), European Red List
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
mai ridicate mai ales în jumătatea sudică a sitului. Climatul în situl Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu este favorabil dezvoltării speciilor termofile și helioterme, iubitoare de lumină și căldură. Cantitățile reduse de precipitații, alături de evaporația puternică favorizează și prezența speciilor xerofile sau a celor adaptate solurilor afânate, nisipoase. Pe de altă parte, poziția în proximitatea fluviului contribuie la menținerea suprafețelor ocupate de corpuri de apă, care alături de temperaturile ridicate ale aerului și durata mare de strălucire a Soarelui asigură condiții
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
aceste caracteristici specifice luncii Dunării se suprapun pe un climat temperat-continental, cu temperaturi medii anuale foarte ridicate 12°C, precipitații foarte scăzute 547 mm/an, deficit de umiditate de peste 150 mm/an și unei amplitudini termice ridicate 24°C care favorizează dezvoltarea speciilor xerofile, termofile și heliofile. Solurile Cea mai mare parte a solurilor din sit sunt tinere, aflate în continuă schimbare, ca efect al proceselor pedogenetice dinamice. Solurile neevoluate prezintă un bilanț excedentar al apei, cu regim hidric stagnant și cu deficit de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]