36 matches
-
a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec. V î.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priză stației de pompare pentru irigații Sălcioara. b) Caracterizare ecologică ... Zona este importantă pentru conservarea vegetației xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum și pentru protecția dihorului pătat (Vormela perpegusna) și a șarpelui rău (Coluber jugularis) și a șarpelui de apă. Zona are și importanța arheologică, existind aici vestigii ale vechilor civilizații. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
apa curge superficial de la ), sau chiar cu calcar , de asemenea, din cauza naturii a solului ( de multe ori mai multe șanțuri și fisuri , apa se scurge repede ) . Formele de adaptare la deficitul de apă în stare lichidă se numește Xeromorphien . Limitele xerofite astfel pe mesophytes și hygrophytes , limitele nu sunt în mod clar perceptibile . Cele Halofitele se găsesc adaptări morfologice , similare cu cele ale xerofite , deoarece prezenta NaCl ( sare de masă ) , o secetă fiziologica cauzată ( potențial de apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
se scurge repede ) . Formele de adaptare la deficitul de apă în stare lichidă se numește Xeromorphien . Limitele xerofite astfel pe mesophytes și hygrophytes , limitele nu sunt în mod clar perceptibile . Cele Halofitele se găsesc adaptări morfologice , similare cu cele ale xerofite , deoarece prezenta NaCl ( sare de masă ) , o secetă fiziologica cauzată ( potențial de apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe reducerea pierderilor de apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe lungi a apei înfabrica de la ( transpirație ) , astfel plantele sunt dependente dedeschidere a stomatelor . sunt adaptate la această problemă . O găsește xerofite în multe familii de plante , cum ar fi în rogoz ( Cyperaceae ) , familie Crassula ( Crassulaceae ) sau de familie Daisy ( Asteraceae ) . Plantă suculenta
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
varsă în Nil, la granița cu Etiopia. Clima este tropicală, cu precipitații bogate în zonele înalte (cca. 1.000 mm/an) și foarte sărace în depresiunea Danakil (sub 200 mm/an). Floră și faună: Vegetație tropicală; savană pe înălțimi; ierburi xerofite în zonele aride și păduri-galerii de-a lungul apelor, găzduite de parcuri și rezervații. Resurse și economie: bazate în special pe agricultură și creșterea animalelor: zebu, ovine, caprine, cămile. Se cultivă: orz, grâu, porumb, bumbac, tutun, in; citrice, bananieri, palmieri
Eritreea () [Corola-website/Science/298098_a_299427]
-
Cantitatea medie anuală de precipitații este insuficentă și se înregistrează ître limetele 355-405 mm, inclusiv în perioada de vegetație a culturilor - 350-400 mm. În perimetrul comunei lățimea râului variază între 30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie protejată de tip floristic)situată în partea estică a orașului pe versantul sud-vestic al dealului "Vulpea" (478 m). Aici vegetează mai multe elemente floristice xerofite de stepă ilustrate de 28 de specii specifice acesteia. Dealurile Pietricica (530 m), Cozla (679 m), Cârloman (617 m) și Cernegura (852 m) străjuiesc orașul Piatra Neamț la est, nord și respectiv sud, reprezentând - cu excepția Pietricicăi care reprezintă un deal subcarpatic
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
platouri; 31 °C și 17 °C pe câmpie. Precipitațiile: 250 mm/an la Qetta; 510 mm/an în câmpie; 1.020 mm/an în munți Păduri cca. 3%; mai ales în munții din N; vegetație stepică pe valea Indusului; vegetație xerofită în deșert. Populația este formată din pakistanezi (indo-arieni); punjabi, urdu, sindhi, pushtu, baluchi, afgani. Concentrarea populației în câmpia fertilă a fluviului Indus și în partea de E a bazinului său. Rata natalității: 37‰; a mortalității: 7,8‰. Populația urbană: 34
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
de sepaloid. Se unesc la bază ca să formeze un himpant sau tub periantic. Fructele sunt rare ori uscate. Un anumit număr de specii se cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
un himpant sau tub periantic. Fructele sunt rare ori uscate. Un anumit număr de specii se cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă care creștea in insula Sicilia , posibil Cynara cardunculus
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
ancestrale, sunt numite organe vestigiale. Aceste organe sunt funcționale în speciile de rudenie, dar acum sunt fie nefuncționale sau readaptate la o nouă funcție. Exemple sunt centurile pelviene ale balenelor, aripi ale unor păsări ce nu zboară și frunzele unor xerofite (de exemplu, cactus) și ale plantelor parazite (exemplu "Cuscuta europaea"). Cu toate acestea, structurile vestigiale pot avea funcția lor originală înlocuită cu alta. De exemplu aripile de struți sunt utilizate în ritualuri de împerechere, și în afișarea agresivității. Oscioarele urechii
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și India de Nord-Est până la pădurile de conifere din Himalaya. Între aceste extreme se află pădurile de foioase (Shorea robusta) din zonele umede din estul Indiei; pădurile de foioase (tec) din zonele uscate din centru și sud; și pădurile de xerofite dominate de arbori de gumă arabică din Deccanul central și din Câmpia Gangetică de Vest. Mai puțin de 12% din suprafața Indiei este formată din junglă deasă. Planta medicinală neem, de folosită pentru fabricarea de leacuri în zonele rurale, este
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă), submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
poate fi apt și pentru consumul uman. Genul "Ceratonia" aparține fabaceelor și este considerat un reprezentant arhaic al unei familii dispărute. Este bine adaptat climatului temperat și subtropical și tolerează umiditatea și temperaturile ridicate din zonele de coastă. Prezentând caracteristici xerofite, este un arbore bine adaptat condițiilor ecologice din regiunea Mediteranei. De altfel, preferă solurile bine drenate și prezintă intoleranță la zonele saturate în apă. Pe de altă parte, rădăcinile profunde se pot adapta unor compoziții foarte variate ale solului și
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
din nou vizitate de europeni, de data aceasta un francez, căpitanul Jacques Félix Emmanuel Hamelin fu cel care regăsi farfuria pe nisipuri și a ordonat că ea să fie pusă la locul de unde căzuse. Vegetația Insulelor este în mare parte xerofita, predominînd vegetația de talie joasă, în special graminee. Arborii au o răspîndire insulara. Fauna se caracterizează prin specii de de semideșert, în marea lor majoritate endemice. Lumea animală a apelor din jurul insulelor este bogată, Insulele Dorre, Bernier și Dirk Hartog
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate la condiții de semiariditate. Ca familii predomină gramineele, ciperaceele, fabaceele. Ierbaceele din familia linaceelor sunt reprezentate de: in galben ("Linum flavum") in linearifoliu ("Linum linearifolium"), ineață ("Linum perenne") , genul Tragopogon din asteracee - bărbiță podoleană ("Tragopogon podolicus"), bărbiță deșerticolă
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens) Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai putine de cele mezofile și sunt folosite în principal că și pășuni, porțiunile cu fânețe fiind puține. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
poziția sa strategică, ca punte terestră între Africa și Asia și ca punct de trecere între Marea Mediterană și Oceanul Indian. Vezi și: Vegetația saracă este alcătuită din specii mediteraneene în nord (palmier, lotus, leandru) și specii adaptate mediului uscat din deșert (xerofite). Se remarcă oazele în care cresc curmali. Clima este subtropicală pe litoralul Mării Mediterana și în Delta Nilului, cu valori medii ale temperaturii de 16 °C iarna și 24 °C vara. Precipitațiile sunt scăzute și cad îndeosebi în timpul iernii: 322
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
Mexico și imediat înainte de Nevada. Din cei ai statului, aproximativ 15% reprezintă proprietate privată. Restul este compus din fond forestier și parcuri, zone de recreere și rezervații de amerindieni. Arizona este cunoscut pentru peisajul său deșertic, foarte bogat în plante xerofite, cum sunt cactușii. Este cunoscut pentru clima cu veri călduroase și ierni blânde. Mai puțin cunoscută este regiunea cu păduri de conifere de pe Platoul Colorado aflat în partea central-nordică a statului, prin contrast cu regiunea deșertică Basin and Range din partea
Arizona () [Corola-website/Science/302444_a_303773]
-
oceanic umed, iar de pe Marea Mediterana, aer cald și umed. O particularitate a poziției constă în faptul că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
interpune între deșert și formațiunile mediteraneene litorale, în vest cuprinde zona litorală atlantică, iat în sud ocupă spațiul din Sahel, între arealul savanelor și deșertul propriu-zis, încadrat izohietelor de 150-300 mm./an, capabile să întrețină o vegetație formată din specii xerofite provenite din savană aparținând genurilor Acacia, Commiphora, Solanum și plante suculente (Euphorbia, Aloe). Solurile caracteristice sunt seroziomurile, cu profil scurt, sărace în humus și cu fertilitate modestă, în care domină procesele pedogenetice de oxidare. Pe această zonă se suprapune,în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
seamă biologică. Dintre speciile de la noi, cităm pe Lamium amplexicaule, Draba verna, Ceratocephalus orthoceras, Veronica hederifolia ș.a. o Suportarea secetei. Are loc modularea transpirației și rezistența la o deshidratare parțială. Plantele cu astfel de adaptări, morfologice și anatomice, se numesc xerofite. Ele se caracterizează prin: - sistem radicular pivotant (până la nivelul apei freatice); de exemplu, Alhagi camelorum (un arbust leguminos cu tulpina Înaltă de 1 m și rădăcina lungă de 15 m); - sistem radicular superficial (extins lateral); de exemplu, specii de Cactaceae
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]