36 matches
-
de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate, când pe Carpați se formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă xerofită. În perioadele interglaciare loessul se solifica sub acțiunea ploilor și căldurii, dând solurile fosile ce se recunosc astăzi ca niște orizonturi roșietice în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
interpune între deșert și formațiunile mediteraneene litorale, în vest cuprinde zona litorală atlantică, iat în sud ocupă spațiul din Sahel, între arealul savanelor și deșertul propriu-zis, încadrat izohietelor de 150-300 mm./an, capabile să întrețină o vegetație formată din specii xerofite provenite din savană aparținând genurilor Acacia, Commiphora, Solanum și plante suculente (Euphorbia, Aloe). Solurile caracteristice sunt seroziomurile, cu profil scurt, sărace în humus și cu fertilitate modestă, în care domină procesele pedogenetice de oxidare. Pe această zonă se suprapune,în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
seamă biologică. Dintre speciile de la noi, cităm pe Lamium amplexicaule, Draba verna, Ceratocephalus orthoceras, Veronica hederifolia ș.a. o Suportarea secetei. Are loc modularea transpirației și rezistența la o deshidratare parțială. Plantele cu astfel de adaptări, morfologice și anatomice, se numesc xerofite. Ele se caracterizează prin: - sistem radicular pivotant (până la nivelul apei freatice); de exemplu, Alhagi camelorum (un arbust leguminos cu tulpina Înaltă de 1 m și rădăcina lungă de 15 m); - sistem radicular superficial (extins lateral); de exemplu, specii de Cactaceae
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului vacuolar. Xerofitele se clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când planta este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică această situație? Apărarea excesivă a xerofitelor Împotriva transpirației ar putea stingheri
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când planta este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică această situație? Apărarea excesivă a xerofitelor Împotriva transpirației ar putea stingheri absorbția sevei brute din sol, circulația acesteia până la frunze și, implicit, procesul de fotosinteză. Așadar, transpirația xerofitelor este un „rău necesar
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când planta este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică această situație? Apărarea excesivă a xerofitelor Împotriva transpirației ar putea stingheri absorbția sevei brute din sol, circulația acesteia până la frunze și, implicit, procesul de fotosinteză. Așadar, transpirația xerofitelor este un „rău necesar” (servind la scăderea temperaturii plantelor din deșerturi). Stomatele, cum bine se știe, servesc
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică această situație? Apărarea excesivă a xerofitelor Împotriva transpirației ar putea stingheri absorbția sevei brute din sol, circulația acesteia până la frunze și, implicit, procesul de fotosinteză. Așadar, transpirația xerofitelor este un „rău necesar” (servind la scăderea temperaturii plantelor din deșerturi). Stomatele, cum bine se știe, servesc plantei și pentru transpirație (apă sub formă de vapori) și pentru respirație (oxigen) și pentru fotosinteză (dioxid de carbon). Xerofitele trebuie să se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fotosinteză. Așadar, transpirația xerofitelor este un „rău necesar” (servind la scăderea temperaturii plantelor din deșerturi). Stomatele, cum bine se știe, servesc plantei și pentru transpirație (apă sub formă de vapori) și pentru respirație (oxigen) și pentru fotosinteză (dioxid de carbon). Xerofitele trebuie să se apere de o transpirație excesivă pentru a nu se usca și, În același timp, trebuie să asigure un curent continuu de apă, ca și evaporarea ei, pentru a nu se supraîncălzi. Xerofitele trebuie să-și Închidă stomatele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pentru fotosinteză (dioxid de carbon). Xerofitele trebuie să se apere de o transpirație excesivă pentru a nu se usca și, În același timp, trebuie să asigure un curent continuu de apă, ca și evaporarea ei, pentru a nu se supraîncălzi. Xerofitele trebuie să-și Închidă stomatele pentru a reduce transpirația și, În același timp, trebuie să le țină deschise pentru ca oxigenul (pentru respirație) și dioxidul de carbon (pentru fotosinteză) să pătrundă În plantă, iar apoi oxigenul rezultat În urma fotosintezei să iasă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec. V î.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priză stației de pompare pentru irigații Sălcioara. b) Caracterizare ecologică ... Zona este importantă pentru conservarea vegetației xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum și pentru protecția dihorului pătat (Vormela perpegusna) și a șarpelui rău (Coluber jugularis) și a șarpelui de apă. Zona are și importanța arheologică, existind aici vestigii ale vechilor civilizații. 2
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
din cele de Festuca valesiaca și Festuca rupicola, ca efect al pășunatului abuziv, nerațional și al eroziunii solului, din Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podișul Dobrogei, precum și al unor enclave din Dealurile Olteniei și Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului și chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului. Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Datorită prezenței acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite și xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene și eurasiatice, cu accent pe cele xerofite și termofile, ce definesc pajiștile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis sau frăsinelul - Dictamnus albus, in galben - Linum flavum
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Datorită prezenței acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite și xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene și eurasiatice, cu accent pe cele xerofite și termofile, ce definesc pajiștile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis sau frăsinelul - Dictamnus albus, in galben - Linum flavum, ineață - Linum austriacum, iarba mare - Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante pentru calitatea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
poziția sa strategică, ca punte terestră între Africa și Asia și ca punct de trecere între Marea Mediterană și Oceanul Indian. Vezi și: Vegetația saracă este alcătuită din specii mediteraneene în nord (palmier, lotus, leandru) și specii adaptate mediului uscat din deșert (xerofite). Se remarcă oazele în care cresc curmali. Clima este subtropicală pe litoralul Mării Mediterana și în Delta Nilului, cu valori medii ale temperaturii de 16 °C iarna și 24 °C vara. Precipitațiile sunt scăzute și cad îndeosebi în timpul iernii: 322
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
ancestrale, sunt numite organe vestigiale. Aceste organe sunt funcționale în speciile de rudenie, dar acum sunt fie nefuncționale sau readaptate la o nouă funcție. Exemple sunt centurile pelviene ale balenelor, aripi ale unor păsări ce nu zboară și frunzele unor xerofite (de exemplu, cactus) și ale plantelor parazite (exemplu "Cuscuta europaea"). Cu toate acestea, structurile vestigiale pot avea funcția lor originală înlocuită cu alta. De exemplu aripile de struți sunt utilizate în ritualuri de împerechere, și în afișarea agresivității. Oscioarele urechii
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Mexico și imediat înainte de Nevada. Din cei ai statului, aproximativ 15% reprezintă proprietate privată. Restul este compus din fond forestier și parcuri, zone de recreere și rezervații de amerindieni. Arizona este cunoscut pentru peisajul său deșertic, foarte bogat în plante xerofite, cum sunt cactușii. Este cunoscut pentru clima cu veri călduroase și ierni blânde. Mai puțin cunoscută este regiunea cu păduri de conifere de pe Platoul Colorado aflat în partea central-nordică a statului, prin contrast cu regiunea deșertică Basin and Range din partea
Arizona () [Corola-website/Science/302444_a_303773]
-
de sepaloid. Se unesc la bază ca să formeze un himpant sau tub periantic. Fructele sunt rare ori uscate. Un anumit număr de specii se cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
un himpant sau tub periantic. Fructele sunt rare ori uscate. Un anumit număr de specii se cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă care creștea in insula Sicilia , posibil Cynara cardunculus
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
Cantitatea medie anuală de precipitații este insuficentă și se înregistrează ître limetele 355-405 mm, inclusiv în perioada de vegetație a culturilor - 350-400 mm. În perimetrul comunei lățimea râului variază între 30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
oceanic umed, iar de pe Marea Mediterana, aer cald și umed. O particularitate a poziției constă în faptul că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
varsă în Nil, la granița cu Etiopia. Clima este tropicală, cu precipitații bogate în zonele înalte (cca. 1.000 mm/an) și foarte sărace în depresiunea Danakil (sub 200 mm/an). Floră și faună: Vegetație tropicală; savană pe înălțimi; ierburi xerofite în zonele aride și păduri-galerii de-a lungul apelor, găzduite de parcuri și rezervații. Resurse și economie: bazate în special pe agricultură și creșterea animalelor: zebu, ovine, caprine, cămile. Se cultivă: orz, grâu, porumb, bumbac, tutun, in; citrice, bananieri, palmieri
Eritreea () [Corola-website/Science/298098_a_299427]