5 matches
-
și boreale 4070 Tufișuri de Pinus mugo și de Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododenretum hirsuți) 4080 Crâng de Salix spp. subarctic 4090 Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozama (Genista aethnensis) 5. TUFĂRIȘURI SCLEROFILE (MATORRAL) 51. Submediteraneene și temperate 5110 Formațiuni stabile xerotermofile cu Buxus sempervirens de pe panțe stâncoase (Berberidion p.p.) 5120 Formațiuni montane de Cytissus 5130 Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pe pajiști calcaroase 5140 *Formațiuni de Cistus palhinhae pe lande maritime umede 52. Matorral arborescent mediteranean 5210 Matorral arborescent
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
din suprafața sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa, ocupată de habitate naturale. Pajiștile sitului au compoziție floristică, structură și condiții staționale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstațiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
peste 90% din suprafața sitului Natura 2000. Pajiștile variază ca și compoziție floristică, structură și condiții staționale, în funcție de poziția pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]