21 matches
-
în jos și dinapoi înainte. Pe schelet el este așezat între cele două clavicule și între primele șapte perechi de coaste. Sternul este compus din trei piese: una superioară, numită manubriu, una mijlocie, numită corp, iar alta inferioară, numită proces xifoidian. Corpul sternului este unit cu manubriul prin intermediul sincondrozei manubriosternale, iar procesul xifoidian este unit cu corpul sternului prin intermediul sincondrozei xifosternale. Sternul prezintă o față anterioară și alta posterioară, două margini laterale, o bază (aflată pe manubriu) și un vârf (format
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
două clavicule și între primele șapte perechi de coaste. Sternul este compus din trei piese: una superioară, numită manubriu, una mijlocie, numită corp, iar alta inferioară, numită proces xifoidian. Corpul sternului este unit cu manubriul prin intermediul sincondrozei manubriosternale, iar procesul xifoidian este unit cu corpul sternului prin intermediul sincondrozei xifosternale. Sternul prezintă o față anterioară și alta posterioară, două margini laterale, o bază (aflată pe manubriu) și un vârf (format de procesul xifoidian). Manubriul formează cu corpul sternului unghiul sternal. Sternul se
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
este unit cu manubriul prin intermediul sincondrozei manubriosternale, iar procesul xifoidian este unit cu corpul sternului prin intermediul sincondrozei xifosternale. Sternul prezintă o față anterioară și alta posterioară, două margini laterale, o bază (aflată pe manubriu) și un vârf (format de procesul xifoidian). Manubriul formează cu corpul sternului unghiul sternal. Sternul se articulează cu cele 2 clavicule (articulațiile sternoclaviculare), și cu cartilajele primelor 7 perechi de coaste (articulațiile sternocostale). Manubriul sternal ("Manubrium sterni") numit și mânerul sternal sau presternul ("Presternum") este segmentul cranial
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
corpul sternului. Prezintă 2 fețe: fața anterioară și fața posterioară, 4 margini: două margini laterale, marginea superioară (baza sternului) și marginea inferioară. Corpul sternului ("Corpus sterni") numit și mezostern ("Mesosternum") este segmentul mijlociu al sternului, aflat între manubriu și procesul xifoidian. Este mai lung, mai îngust și mai subțire față de manubriu și este mai lat în porțiunea inferioară. Prezintă 2 fețe: fața anterioară și fața posterioară și 4 margini: două margini laterale, marginea superioară și marginea inferioară. Corpul sternului embrionar este
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
la nivelul unghiului Louis. Plecând de la unghiul Louis și de la coasta a II-a, se pot numerota și palpa toate coastele și spațiile intercostale. Unghiul Louis indică de asemenea nivelul arcului aortei, bifurcației traheei și discului intervertebral T4/T5. Procesul xifoidian (xifoid) ("Processus xiphoideus"), numit și apendicele xifoid, metastern ("Metasternum"), xifistern ("Xiphisternum"), procesul enziform formează vârful sternului. Reprezintă segmentul inferior al sternului și se află în epigastriu. Este elementul cel mai mic și cel mai variabil al sternului, având forme și
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
mai mic și cel mai variabil al sternului, având forme și dimensiuni variate, poate fi ovalar sau triunghiular, larg sau subțire, ascuțit sau bifid (bifurcat), curbat sau deviat spre o parte; este adesea perforat la mijloc de un orificiu. Procesul xifoidian este cartilaginos la persoanele tinere și se de obicei se osifică la bătrâni. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998.
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
trebuie să fie mai mic decât cel al sângelui pacientului, - sângele din pericard este defibrinat, deci nu coagulează. Din lichidul pericardic extras se efectuează examen chimic (reacția Rivalta, dozarea de proteine, glucoză), examen citologic și bacteriologic. Pe lângă calea de abord xifoidiană se mai pot utiliza: - calea apicală (în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară, - calea parasternală stângă (în spațiul IV-V), - puncția parasternală dreaptă (spațiul intercostal IV), - puncția dorsală (posterior în special V-VIII intercostal stâng). Complicațiile pericardocentezei - Puncționarea cordului
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
cuprinzând tulburări paroxistice de ritm, palpitații, dispnee [10]. EXAMEN OBIECTIV Auscultația relevă în 80-l00% cazuri un ritm în 3 sau 4 timpi, care asociat cu cianoza orientează spre boala Ebstein. De regulă se percepe un suflu sistolic parasternal stâng sau xifoidian de intensitate medie, uneori asociat cu un suflu diastolic [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma - rareori normală în maladia Ebstein. Frecvent: ax electric deviat la dreapta, hipertrofie atrială stângă, microvoltaj QRS, BRD major sau minor, tulburări de ritm supraventriculare de obicei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al cordului - vibranța pericardică: zgomot supraadăugat protodiastolic, de intensitate adesea puternică, survine la 0,09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fi folosite următoarele repere: - C4 - vârful umărului - C5 - fața laterală a brațului (deasupra inserției deltoidului) - C6 - police - C7 - degetul mijlociu - C8 - deget mic - T1 - marginea ulnară a antebrațului - T2 - fața medială a brațului - T3 - axila - T4 - linia mamelonară - T6 - apendicele xifoidian - T10 - linia ombilicală - T12 - plica inghinală - L1 - 1/3 superioară a feței anterioare a coapsei 61 - L2 - 1/3 mijlocie a feței anterioare a coapsei - L3 - 1/3 inferioară a feței anterioare a coapsei - L4 - maleola medială - L5 - haluce - S1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
este un os lat, median, simetric, nepereche care este situat în partea anterioară a toracelui. La adult, sternul este format din trei segmente: - segmentul superior: mâner, manubrium sau prestern, - segmentul mijlociu: constituie corpul sternului sau mezosternul; - segmentul inferior: xifostern, apendicele xifoidian. Sternul are o direcție oblică în jos și înainte. La femei sternul este mai puțin lat, mai puțin lung, mai puțin oblic ca cel al bărbatului. Sternul prezintă pentru descrierea anatomică două fețe, două margini, două extremități. Fața anterioară este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
anterioară este convexă în sens vertical, Se pot descrie următoarele elemente anatomice: - liniile de sudură dintre manubrium și corp un unghi proeminent înainte - unghiul lui Louis - liniile transversale care merg de la o margine la cealaltă - foseta supraxifoidiană situată deasupra apendicelui xifoidian. Pe această față se inseră în partea: - superioară: fasciculele sternale ale sternocleidomastoidianului; - mijlocie: marele pectoral; - inferioară: marele drept abdominal. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu organele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se inseră mușchii: - sternocleidomastoidian, - sterno-tiroidian, - triunghiularul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
fără acțiune. Inervația se realizează prin nervii intercostali corespunzători. MUȘCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI (TRIUNGHIULARUL STERNULUI) Este un mușchi care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MUȘCHIUL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cavității toracice și a țesuturilor musculare și grăsoase care o acoperă. La copiii de ambele sexe, până la 9 ani, se măsoară pe linia mamară. După această vârstă măsurarea se face la băieți și bărbați sub relieful pectoralilor, în dreptul bazei apendicelui xifoidian, iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul inferior al omoplaților. Dimensiunile toracelui pot fi măsurate în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
referitoare la perimetrul toracic Perimetrul toracic reprezintă gradul de dezvoltare a cavității toracice și a țesuturilor musculare și grăsoase care o acoperă. După vârsta de 10 ani, măsurarea se face la băieți și bărbați sub relieful pectoralilor, în dreptul bazei apendicelui xifoidian, iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul inferior al omoplaților. Cele mai apropiate valori le au: grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă cu valoarea perimetrului toracic în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
din piese denumite sternebre care pe măsura evoluției se sudează între ele. La adult, sternul este format din trei seamente: - seamentul superior: mâner, manubrium (manubrium) sau prestern, - seamentul mijlociu: constituie corpul sternului (corpus sterni) sau mezosternul; - seamentul inferior: xifostern, apendicele xifoidian (procesus xiphoideus). Sternul are o direcție oblică în jos și înainte. Un plan orizontal dus prin marainea lui superioară întâlnește coloana vertebrală la nivelul celei de a doua vertebre toracală. La femei sternul este mai puțin lat, mai puțin luna
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mera de la o maraine la cealaltă și care reprezintă locul de sudură a diferitelor piese osoase care alcătuiesc sternul. Pe această față se inseră în partea: - superioară: fasciculele sternale ale sternocleidomastoidianului; - mijlocie: marele pectoral; - inferioară: marele drept abdominal. Deasupra apendicelui xifoidian se observă foseta supraxifoidiană. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu oraanele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se insera mușchii: sternocleidomastoidian, sterno- tiroidian, triunahiularul sternului, diafraamul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană un șanț profund - furculița
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
7-a merae până la baza apendicelui xifoid. Se formează astfel un plan înclinat în sus și înainte, care măsoară anteroposterior 12 cm, iar transversal 26 cm. în partea anterioară cartilajele costale formează un unahi cu vârful în sus, spre apendicele xifoidian, care are deschiderea de 70° la bărbat și 75° la femeie. La făt toracele este ascuțit înainte și șanțurile laterale sunt puțin marcate datorită dezvoltării mai tardive a aparatului cardio-vascular precum și faptului că plămânii se măresc după naștere. Pentru aprecierea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII, VII, IX, X. 6. Sincondrozele sternale (synchondrosis manubriosternale) Sincondrozele sternale se realizează între manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în articulații ale centurii scapulare care leagă membrul superior de partea superioară a trunchiului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
realizează prin nervii intercostali corespunzători. MU ȘCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI (TRIUNGHIULARUL STERNULUI) (m. transverses thoracis) Este un mușchi care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioară a ultimei coaste. Porțiunea costală se găsește pe fața medială a ultimelor șase coaste de fiecare parte. Digitațiunile formate se intersectează cu cele ale mușchiului transvers al abdomenului. Porțiunea sternală naște prin două fascicule de pe fața posterioară a procesului xifoidian. Acțiunea: - principalul mușchi inspirator prin a cărui contracție sunt mărite toate cele trei diametre ale cutiei toracice, - rol în principalele acte fiziologice, prin presa abdominală pe care o realizează: micțiune sau defecație, - împiedică refluxul conținutului gastric. Inervația: - nervii frenici, - ultimii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]