KorAP: Find »[drukola/base=xilofag & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

79 matches

Corola-llms4eu/Law/265184

de aplicarea stratului de protecție anticorozivă, suprafața metalului trebuie curățată de pojghița de laminare și de alte impurități și să fie perfect uscată. (9) Lemnul utilizat în construcții civile, industriale și agrozootehnice poate fi expus acțiunii unor: (a) agenți biologici xilofagi (ciuperci, insecte); ... (b) factori de mediu (umiditate, din cauze interne sau externe, radiație solară); ... (c) agenți termici (foc); ... (d) fenomene de transfer termic sau acustic; ... (e) transfer de vapori și umiditate interstițială prin tot ansamblul constructiv. ... ... 6.2. Protecția împotriva agenților

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 (2023) [Corola-llms4eu/Law/265184]
Corola-llms4eu/Law/296878

larvă, pupă, este permanentă. Extragerea din fondul forestier a arborilor colonizați de larve în baza unor tăieri rase și a unor exploatări intensive, poate determina mortalități importante în etapele preimaginale. 7 Cerințe de habitat Specia este stenotopă, silvicolă, xilodetriticolă, lignicolă, xilofagă, saproxilică. Trăiește în complexul climatic al fagului și coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele tinere. Preferă lemnul putred și trunchiurile scorburoase de Fagus sylvatica, mai rar cele de Acer sau alte specii de foioase, dar

PLAN din 27 martie 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/296878]
Corola-website/Law/146002_a_147331

loviri cu toporul ori alte obiecte, rupturi ale trunchiului, ale coroanei, arsuri de foc ori ger etc.) se stabilesc cauza și intensitatea vătămării. Vătămările în funcție de cauză au fost grupate în următoarele categorii: vânat și animale domestice mari, insecte foliare și xilofage, ciuperci foliare și xilofage, agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) vătămări antropice (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări produse de exploatarea și colectarea lemnului), alte vătămări (incendii, poluare etc.). Identificarea acestora se face după caracteristicile proprii fiecărei vătămări. De exemplu

METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146002_a_147331]
alte obiecte, rupturi ale trunchiului, ale coroanei, arsuri de foc ori ger etc.) se stabilesc cauza și intensitatea vătămării. Vătămările în funcție de cauză au fost grupate în următoarele categorii: vânat și animale domestice mari, insecte foliare și xilofage, ciuperci foliare și xilofage, agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) vătămări antropice (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări produse de exploatarea și colectarea lemnului), alte vătămări (incendii, poluare etc.). Identificarea acestora se face după caracteristicile proprii fiecărei vătămări. De exemplu, coaja dislocata de pe arbori

METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146002_a_147331]
o lățime mai mare de 50% din circumferință. b) Insecte: Clasa 0: Aparat foliaceu neafectat sau redus cu până la 10% (pentru insecte defoliatoare - i.d.) sau trunchi și ramuri fără vătămare ori cu început de galerii de scoarță (pentru insecte xilofage - i.x.). Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi însumate nu depășesc 25% din circumferință (i.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 25-50% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale

METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146002_a_147331]
căror lățimi cumulate depășesc 50% din circumferință și galerii în lemn ale căror diametre cumulate depășesc 25% din circumferință (i.x.). c) Ciuperci Clasa 0: Aparat foliaceu afectat cu până la 10% (ciuperci foliare - c.f.) sau fără vătămarea lemnului (ciuperci xilofage - c.x.) Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (c.f.) sau vătămări mici la scoarță și lemn ale căror lățimi cumulate nu depășesc 25% din circumferință (c.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% (c.f.) sau lemn

METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146002_a_147331]
Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315

ample, interdisciplinare, care să elucideze aspectele care favorizează dezvoltarea agenților biologici și găsirea celor mai eficiente metode de prevenire și tratament. Datorită vechimii și expunerii În medii diferite cei mai Întâlniți agenți biologici la suportul de lemn, au fost insecte xilofage, În special cel din „Ordinul Colipterae”, insecte care acționează separat, dar de multe ori pe fondul unui atac de ciuperci micromicete active sau trecute. În scopul realizării tratamentelor preventive ori de stopare a acțiunii biodăunătorilor lemnului-suport al operelor de artă

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
efectuat prin pensulare și injectare la 24 de ore timp de 3 zile, pe versoul icoanelor, dar și a lemnului de la catapeteasmă, În perioada optimă de eclozare a insectelor, la Începutul lunii august. Eficiența În combaterea atacurilor active ale insectelor xilofage este bună numai o perioadă relativ scurtă după tratament (maxim 6 luni), după un an daca tratamentul nu a distrus insectele, ele se Întorc din nou În galeriile vechi, de aceea se recomandă ca după șase luni să se monteze

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
ou, apă distilată și amoniac. După efectuarea completărilor cromatice cu culori acrilice, o ultima operație a fost vernisarea picturii cu Vernice Damar concentrație 20%. În perioada optimă tratamentelor biologice, s-au efectuat tratamente de stopare a atacului activ de insecte xilofage, tratamente de dezinsecție cu xilen, prin pensulare, care s-a efectuat În două etape, vara la sfârșitul lunii iulie și iarna la sfârșitul lunii ianuarie. Restaurarea icoanei a durat o perioadă destul de lungă, aproximativ 2 ani, datorită fenomenului care a

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Corola-website/Law/151420_a_152749

galelor pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea păduchilor de gale prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice. ... 1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din arborete În păduri de foioase -------------------- 1.2.1. Insecte xilofage Articolul 14 (1) Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo se face în stadiile de larvă, pupă și adult și în funcție de caracteristicile atacului produs. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin

ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]
apariției și a înmulțirii în masă a gândacilor prevăzuți la alin. (1) este obligatorie și se asigură prin metode silviculturale. ... (3) Combaterea gândacilor prevăzuți la alin. (1) se face prin metode chimice. ... În păduri de rășinoase ---------------------- 1.2.6. Insecte xilofage Articolul 27 (1) Depistarea insectei Trypodendron lineatum - cariul lemnului de rășinoase se face după zborul adulților, prezența orificiilor de intrare și sistemul de galerii practicat în lemn de insectă. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei

ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]
Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor Cronartium spp. se face prin metode silviculturale și chimice. În păduri de foioase și rășinoase --------------------------------- 2.2.2.5. Agenți fitopatogeni care produc putrezirea lemnului Articolul 55 (1) Depistarea ciupercilor xilofage se face după prezenta corpurilor fructifere și a putregaiului de tulpină. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor xilofage se asigură prin metode silviculturale. 2.2.2.6. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale fructelor și semințelor

ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]
foioase și rășinoase --------------------------------- 2.2.2.5. Agenți fitopatogeni care produc putrezirea lemnului Articolul 55 (1) Depistarea ciupercilor xilofage se face după prezenta corpurilor fructifere și a putregaiului de tulpină. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor xilofage se asigură prin metode silviculturale. 2.2.2.6. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale fructelor și semințelor Articolul 56 (1) Depistarea "mucegaiului" sau a "putregaiului" fructelor și semințelor forestiere se face pe baza colorării sau a putrezirii fructelor și

ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]
Corola-website/Law/151446_a_152775

galelor pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea păduchilor de gale prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice. ... 1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din arborete În păduri de foioase -------------------- 1.2.1. Insecte xilofage Articolul 14 (1) Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo se face în stadiile de larvă, pupă și adult și în funcție de caracteristicile atacului produs. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin

NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151446_a_152775]
apariției și a înmulțirii în masă a gândacilor prevăzuți la alin. (1) este obligatorie și se asigură prin metode silviculturale. ... (3) Combaterea gândacilor prevăzuți la alin. (1) se face prin metode chimice. ... În păduri de rășinoase ---------------------- 1.2.6. Insecte xilofage Articolul 27 (1) Depistarea insectei Trypodendron lineatum - cariul lemnului de rășinoase se face după zborul adulților, prezența orificiilor de intrare și sistemul de galerii practicat în lemn de insectă. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei

NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151446_a_152775]
Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, respectiv combaterea ciupercilor Cronartium spp. se face prin metode silviculturale și chimice. În păduri de foioase și rășinoase --------------------------------- 2.2.2.5. Agenți fitopatogeni care produc putrezirea lemnului Articolul 55 (1) Depistarea ciupercilor xilofage se face după prezenta corpurilor fructifere și a putregaiului de tulpină. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor xilofage se asigură prin metode silviculturale. 2.2.2.6. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale fructelor și semințelor

NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151446_a_152775]
foioase și rășinoase --------------------------------- 2.2.2.5. Agenți fitopatogeni care produc putrezirea lemnului Articolul 55 (1) Depistarea ciupercilor xilofage se face după prezenta corpurilor fructifere și a putregaiului de tulpină. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercilor xilofage se asigură prin metode silviculturale. 2.2.2.6. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale fructelor și semințelor Articolul 56 (1) Depistarea "mucegaiului" sau a "putregaiului" fructelor și semințelor forestiere se face pe baza colorării sau a putrezirii fructelor și

NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151446_a_152775]
Corola-website/Law/196885_a_198214

construcții sunt definite cinci clase de risc de atac biologic (standardul de referință este SR EN 335-1, NP 005-03): - clasa de risc 1 - lemnul utilizat în interiorul construcțiilor, unde nu există pericolul de umezire care să favorizeze apariția și dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajări interioare, scări interioare, grinzi și stâlpi aparenți, parchet); - clasa de risc 2 - lemnul utilizat în interiorul construcțiilor, unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazionala, dar nepersistentă, respectiv unde sunt condiții minime de degradare

REGLEMENTĂRI TEHNICE din 21 septembrie 2006 "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/196885_a_198214]
amenajări interioare, scări interioare, grinzi și stâlpi aparenți, parchet); - clasa de risc 2 - lemnul utilizat în interiorul construcțiilor, unde umiditatea ridicată a mediului poate conduce la o umezire ocazionala, dar nepersistentă, respectiv unde sunt condiții minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperiș: căpriori, grinzi, stâlpi, astereala, șipci, pereți interiori); - clasa de risc 3 - lemnul utilizat în construcții cu risc de atac biologic de către ciupercile xilofage, în situații în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de

REGLEMENTĂRI TEHNICE din 21 septembrie 2006 "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/196885_a_198214]
respectiv unde sunt condiții minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperiș: căpriori, grinzi, stâlpi, astereala, șipci, pereți interiori); - clasa de risc 3 - lemnul utilizat în construcții cu risc de atac biologic de către ciupercile xilofage, în situații în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% și/sau alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elementele de construcție exterioare: lambriuri exterioare, traverse și montanți de pereți exteriori, pereți din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scări

REGLEMENTĂRI TEHNICE din 21 septembrie 2006 "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/196885_a_198214]
următoarele procedee principale: - aplicarea cu pensula; - aplicarea cu ruloul; - aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless). 5.7. Produsele de protecție a elementelor de construcții din lemn împotriva agenților biologici (ciuperci lignicole și insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinații de produse chimice, cu acțiune fungicida și insecticida. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protecție a lemnului se clasifică în; - produse de protecție solubile în apă; - produse de protecție

REGLEMENTĂRI TEHNICE din 21 septembrie 2006 "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/196885_a_198214]
Corola-website/Law/182651_a_183980

următorii termeni de specialitate: - agent agresiv: factor de mediu, de natură fizică, chimică sau biologică, ce acționează distructiv asupra construcției din lemn sau a diverselor sale părți componente, provocând degradarea lemnului; - ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degradă lemnul; - ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza și lignina, producând degradarea lemnului; - degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice și/sau biochimice ale lemnului sub acțiunea agenților agresivi fizici, chimici și biologici; - durabilitatea lemnului, ansamblu de proprietăți (fizice, chimice, mecanice etc.

ORDIN nr. 1.731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementării tehnice "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/182651_a_183980]
tratament de protecție; - durabilitatea sistemelor de protecție : durată de viață estimată a unui sistem de protecție aplicat pe suprafața suportului până la prima lucrare de refacere completă a protecției. Notă : Durată de viață estimată nu constituie o durată de garanție. - insecte xilofage: insecte capabile de a degradă lemnul; - mediu agresiv: mediu care conține unul sau mai mulți agenți agresivi; - prag de eficacitate mediu : valoare aritmetică medie între limitele superioară și inferioară ale pragului de eficacitate definite în standardul european de încercare biologică

ORDIN nr. 1.731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementării tehnice "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/182651_a_183980]
27. SR ENV 807:2003 - Produse de protecție a lemnului. Determinare a eficacității față de microorganisme de putregai moale și de alte microorganisme ale solului. 28. SR ENV 839:2003 - Produse de protecție a lemnului. Determinare a eficacității preventive față de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafață. 29. SR EN 927-1:2002 - Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de vopsire pentru lemn în exterior. Partea 1: Clasificare și selecție. 30. SR ENV 927-2:2002 - Vopsele și lacuri. Produse de

ORDIN nr. 1.731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementării tehnice "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/182651_a_183980]
cu suprafața mare. 53. SR ISO 4618-1: 1994 - Vopsele și lacuri. Vocabular. Termeni generali. 54. SR ISO 11503:1997 - Vopsele lacuri. Determinarea rezistenței la umiditate (condensare repetată). 55. STAS 2925 - 86 - Protecția lemnului din construcții împotriva atacului ciupercilor și insectelor xilofage. 56. STAS 9302/1-88 - Protecția lemnului. Prescripții generale de protecție chimică. 57. STAS 9302/4 - 88 - Protecția lemnului. Tratamente de suprafață. Prescripții tehnice. 58. STAS 9302/5 - 90 - Protecția lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică cu antiseptici uleioși

ORDIN nr. 1.731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementării tehnice "Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi - cerinţe şi criterii de performanţă", indicativ ST 049-06. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/182651_a_183980]