27 matches
-
acesta avea preocupări ocultiste. Treptat, doctorul Zerlendi începe să se intereseze de practicile oculte, renunțând la scrierea biografiei. El adoptă un stil de viață ascetic, renunțând la tutun, alcool, cafea și carne, și începe să experimenteze o serie de practici yoghinice (cum ar fi catalepsia, levitația, invizibilitatea etc.). Finalmente, Zerlendi dispare fără urmă la 10 septembrie 1910, neluându-și cu el nicio haină sau document. Nedumerită de acest eveniment straniu, soția sa a invitat câteva persoane care să afle ce s-
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
va face în casă o curățenie generală. Aproape fără să-și dea seama, naratorul ascunde caietul sub haină și se duce acasă. În aceeași seară, el citește însemnările și află că doctorul Zerlendi ajunsese să stăpânească o serie de practici yoghinice, căutând căile de a atinge țara mitică Shambala. Exercițiile de a se face invizibil îi reușesc, dar ca urmare a slăbirii voinței el nu mai poate să revină la starea anterioară. Ultima însemnare din jurnalul doctorului este următoarea: "„12 septembrie
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
fără ocol că publicase anterior o carte despre yoga, unde explicase anumite practici menționate în nuvelă. Este vorba de lucrarea științifică "Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne" (1936), în care Eliade descrisese pe scurt o serie de practici yoghinice. Nuvela romanțează unele practici yoghice, care nu puteau fi prezentate într-o lucrare științifică, prezentând treptele de inițiere ale unui yoghin: ritmarea respirației (prăṇăyăma), continuitatea conștiinței în somn, trecerea de la starea de somn cu vise la starea de somn adânc
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
putea rămâne suspendat În aer un timp considerabil (12-40 minute). Accepta să repete oriunde această performanță: not for money, but for courtesy. Același yoghin avea puterea de a rămâne mai multe ore sub apă (...) Monier-Williams (...) povestește câteva cazuri de miracole yoghinice despre care a auzit vorbindu-se sau pe care le-a văzut el Însuși. Nu putem ști ce Încredere să acordăm miracolelor yoghinice pe care L. Jacolliot pretinde că le-ar fi văzut În sudul Indiei (...). Despre «Rope Trick» există
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
yoghin avea puterea de a rămâne mai multe ore sub apă (...) Monier-Williams (...) povestește câteva cazuri de miracole yoghinice despre care a auzit vorbindu-se sau pe care le-a văzut el Însuși. Nu putem ști ce Încredere să acordăm miracolelor yoghinice pe care L. Jacolliot pretinde că le-ar fi văzut În sudul Indiei (...). Despre «Rope Trick» există o abundentă literatură (...) Levitația, incombustibilitatea corpului și alte miracole fakirice sunt de altfel cunoscute și În alte zone geografice” (cf. Leroy)3. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
intersectare concretă cu personajul camuflat În nuvelă și transformat Într-un simplu pretext, mai ales după articolul din 1962 al lui Arion Roșu1. Dar cum este posibil Însă ca, descoperindu-l pe Honigberger În India ca martor al unor experiențe yoghinice exploatate de savanții indieni, să reții numai fragmentul Îngropării lui Haridas și să revii zece ani mai târziu cu o nuvelă fantastică ce pornește de la secretul său? Că ispita exista, aveam să-mi dau seama În 1996 când, cercetând arhiva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sensul că au circulat numai printre membrii anumitor secte. (Totuși, e adevărat că aceste texte sunt aproape ininteligibile dacă nu sunt comentate oral cu un maestru 2.) Mai mult decât atât, În timp ce cu jumătate de secol În urmă cele mai multe texte yoghinice și tantrice erau considerate În Întregime un nonsens sau produse ale unor fachiri obscuri și ale unor practicanți psihopați ai magiei negre, cercetările occidentale și indiene contemporane au demonstrat din plin coerența lor teoretică și marele lor interes psihologic”, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
familiarizați cu diferitele sale episoade indiene sunt de mult convinși că șase luni este tot ce trebuia, undeva Între suficient și maxim. Ele sunt Însă, după deconstrucția lui Liviu Bordaș, numai trei și nici acelea atât de absorbite În practica yoghinică și În tehnicile de meditație. Nu aș merge Însă, asemenea lui, până la a susține că Eliade „nu era un contemplativ, ci un ambițios”, pentru că avea alternativ și complementar (când nu era confuz) aceste două trăsături și Încă vreo câteva duzini
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vedem de ce Eliade a apelat la acest reflex narativ, și În ce fel s-a arătat el profitabil pentru geometriile construcției. Probabil că majoritatea comentatorilor și cititorilor au ignorat prezența bibliotecii de Îndată ce firul narativ, În a doua parte, relatează experiențele yoghinice ale doctorului Zerlendi. Nu cred Însă că al doilea capitol e lipsit de importanță În economia nuvelei. Mai Întâi pentru că are o considerabilă valoare biografică. Când spune că „nici o bibliotecă nu mi-a furat inima ca aceea din strada S.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să apară subiectul propriu-zis al textului. Ceea ce o interesează pe dna Zerlendi este enigma soțului ei, „tainele” despre care el Îi vorbea. Naratorul face doi pași În loc de unul spunându-și că e vorba de „cazurile de «moarte aparentă», de transă yoghinică, de levitațiune, incombustibilitate sau invizibilitate”. Un autor clasic pentru enumerarea sa e Patañjali, iar pentru cititorii săi, cei care ținuseră minte (și recunoșteau acum), Însuși Eliade, cel din Folclorul ca instrument de cunoaștere: „Foarte greu de explicat cuiva care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
făcut În lipsa celor reale... Lui Eliade, Încă o dată, Îi este destul de simplu să-și amăgească cititorul fie prin ceea ce spune el, fie prin ceea ce citește inventând jurnalul lui Zerlendi: Honigberger nu poate fi redus la relatarea aproape „pozitivistă” a experiențelor yoghinice pe care i le-au transmis unii dintre prietenii săi de la Lahore sau la care a fost el Însuși martor (cum nu a fost martor la Îngroparea lui Haridas). Căci Zerlendi notează „la Începutul jurnalului său intim”: „Scrisoarea lui Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
forța somnului (nidrabala), prin care Întregul univers i se prezintă, continuu și rămânând lucid, transformat. Meditația din acea noapte fiind asupra focului 1, caracterul schimbător al materiei și obiectelor constituie fundalul unor descrieri În care totul se poate reuni, experiența yoghinică veritabilă și transa halucinatorie, extazul narcotic și manierismul literar. O vie și poetică experiență a de-limitării (cu parțial rilkeanul „răspunzând parcă dorinței mele de a le privi, lucrurile”), care deocamdată se mărginește la câteva indicii (Zerlendi vede nu prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
noteze, să transmită experiența, au intenția de a reifica aceste imagini, ele nu decurg decât din suspensia continuă a activității senzoriale Îndreptate către exterior (praty³h³ra), nefiind altceva decât niște metamorfoze (nirm³ñacitta) pe o scală a transformărilor care va implica puterile yoghinice. Nu e Însă cazul unei tangibilități (spraÌtavya), dar nici al iluziilor (vañcana) care Îl pot Înșela (vañcaka) pe yoghin. Este experiența stranie a lumii somnului profund care nu fracturează continuitatea conștiinței martor, lume cu totul deosebită de cea a treziei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la care Eliade declara În prefață că ar fi renunțat de mult. În calendarul lui Zerlendi apar apoi datele de 10, 12 și 13 ianuarie 1908, și tot acolo revine enigmaticul J.E., care săvârșise o „greșeală de moarte” pe parcursul experienței yoghinice, În urma căreia a paralizat, nemaiputând fi salvat de Honigberger: „Honigberger a izbutit, probabil, să-i reactiveze anumiți centri - Însă mai mult n-a putut” (cf. 71-72), pasaj despre care Eliade se Întreabă dacă se referă la centrii nervoși sau la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
preparatoriu 2. Dar chiar și medicina homeopatică, cel puțin În prima ei vârstă, așa cum funcționa În timpul lui Honigberger, a fost apropiată de anumite principii „oculte” ale menținerii sănătății 3. Oare toate aceste indicații tehnice sunt un comentariu literar la textele yoghinice clasice? Eliade o spune, cu dezarmantă sinceritate (dovedind și imensa libertate de care dispunea pentru a-și schița legăturile dintre opera științifică și cea literară): „Am dat unele lămuriri referitoare la asemenea practici În cartea mea despre Yoga, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
plenitudine „care te stăpânește câteodată după ce asculți multă muzică de Mozart” (59), care preia și modifică un pasaj din 1932 și 1936 din Stcherbatsky, care la rândul lui Îl cita pe indianistul O. Rosenberg, iar acesta comparase beatitudinea primelor experiențe yoghinice avute În Japonia (cf. Y I, p. 85 n. 1) cu senzația produsă de ascultarea muzicii... Înainte Însă de a vedea cum evoluează calchierea literară a itinerarului tehnicilor yoga, să ne reîntoarcem la Patañjali și la comentatorii săi, veche pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de original pe cât pare. În 1935, un savant suedez, Sigurd Lindqvist, publicase un opuscul 1 despre o problemă similară, care era tratată Într-un mod asemănător și care se sprijinea pe aceleași dovezi parapsihice, deși se interesa de tradiția puterilor yoghinice. Cartea lui Lindqvist tratează Într-adevăr problema acestor siddhi, dar e mai degrabă o combinație curioasă de date teozofice, metapsihice și spiritiste colaționate arbitrar și instrumentate În vederea unei comparații Îndoielnice. Ceea ce surprinde Însă e modul În care Eliade aproape că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
zborul» Înseamnă În limbajul simbolic și secret capacitatea omului de a transcende lumea simțurilor și, deci, de a avea acces la lumi nevăzute. Tot ce știam despre Honigberger mă Îndemna să cred că el pătrunsese În Ïambhala datorită tehnicii sale yoghinice, În care ajunsese maestru Înainte de 18581, dar că misiunea cu care fusese Încredințat, probabil, nu izbutise s-o ducă la bun sfârșit. Numai așa Îmi explic de ce s-a Întors atât de repede din India și de ce a murit puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1. Zerlendi revine, la 11mai 1910, asupra experienței invizibilității (involuntare?), iar naratorul deturnează direcția nuvelei nu fără a-i avertiza parțial pe cititori: „Îmi căzuseră până atunci sub ochi destule documente, mai mult sau mai puțin autentice, asupra miracolului acesta yoghinic, dar niciodată lucrurile nu fuseseră spuse atât de limpede și cu atâtea amănunte. Când am Început povestirea de față, șovăiam Încă, neștiind dacă va trebui sau nu să descriu tocmai pagina aceasta Înspăimântătoare. Ajungând aici, după atâtea săpătămâni de nehotărâre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Marea turnantă invizibilătc "Marea turnantă invizibilă" În gigantica și ilizibila istorie a descoperirii și explorării intimității prin literatură, poate că nuvela are o poziție absolut atipică. Faptul că Zerlendi Își continuă jurnalul și după ce a dispărut, deci când experiențele sale yoghinice sunt desăvârșite, aruncă În aer tiparele transcrierii intimității. De la introducerea mărturiei - acolo, Într-un teritoriu de o vastitate perfect silențioasă - și până la perpetuarea ei sub semnul unei stranii pedagogii (căci de aceea, În fond, Încă scrie), Zerlendi e un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
experiențele lor se diminuează), atunci travaliul naratorului e cel puțin dublu. Când diferențele dintre personaje și direcțiile lor devin mai vădite, drumul naratorul se Îngustează vizibil, și numai o excepțională artă a ambiguității Îi salvează unitatea vocii. Cu cât experiențele yoghinice devin mai puternice și mai captivante, Înțelegi rostul pasivității acelor femei care conturează secretul rudei lor dispărute: soțul, tatăl și stăpânul sunt trei ipostaze ale lui Zerlendi prin care se schițează funcția acestei masculinități religioase tradiționale. În legislația hindusă arhaică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
limitei de la care fantasticul (indian) devine sau poate deveni arbitrar. Proximitatea lui silențioasă dar imposibil de negat, ca și acumularea lui insesizabilă până la inundarea vieții naratorului, conduc - mai ales În cazul lui Zerlendi - la postularea unei legături artificiale Între experiența yoghinică și realul casnic citadin, așa cum pare el la Început, abia punctat de austeritatea unei case vechi, foarte puțin vizitată, din care până la urmă cineva dispare, iar cel care descoperă resorturile dispariției se Îndepărtează, la marginile hipnozei, pentru a se apropia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scriu aceste pagini. „Și Zerlendi, Înzestrat cu clarviziune, Își dă seama că, din nefericire, documentul extraordinar pe care Îl ascunsese, În speranța că Într-o zi cineva Îl va descifra și se va convinge astfel de realitatea unor anumite fapte yoghinice șindubitabil siddhiț, Își dădea seama deci că tocmai atunci acest document a fost descifrat de cineva care, cunoscând sanscrita și yoga, este un romancier care va fi tentat - și ceea ce bineînțeles am făcut - să povestească această Întâmplare extraordinară. Atunci, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vârful de lance a ceea ce romanul numește fără încetare, “tendința către concret” a spiritualității indiene. „Yoga, scria Eliade în 1936, prezintă vaste posibilități de experiență, care erau înăbușite în Pantanjala-Yoga, în general, în toate formele de yoga brahmică.” Toate textele yoghinice, inclusiv cel al lui Pantanjali, concordă în a recunoaște yoghinului posesia unor puteri supraumane: cunoașterea vieților sale anterioare, cunoașterea “stărilor mentale” ale celorlalți oameni, dispariții și apariții miraculoase etc. Prestigiul de care se bucură deținătorii acestor puteri asigurase „succesul yogăi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reinterpretat, este un mixaj de simboluri, imagini, sensuri mitice, este o variantă, o interpretare a mitului reîntoarcerii, reîntregirii, este suma coborârilor în Infern și a modificărilor ontologice inerente. În nuvela Secretul doctorului Honigberger, doctorul Zerlendi este un cunoscător al literaturii yoghinice, al tratatului lui Pantajali, trecuse de pranayama, obținuse trezirea din somn în termeni tehnici „trecerea de la conștiința stării de veghe la conștiința stării de somn” și, prin catalepsie, reușise să pătrundă în gândurilor oamenilor prin concentrare. Spațiul căutat Shambala Agatha
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]