27 matches
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Citește tot...
Revista Maxim Romania by http://www.iasi4u.ro/stire/revista-maxim-romania/ [Corola-blog/BlogPost/96508_a_97800]
-
și cățeii fug. Asta ca să nu-i amintim pe bebeluși. Să ne facă să zâmbim încearcă, în aceste zile, și pasta de dinți Signal. Există și o pagină de Facebook, unde vă puteți proba atitudinea zâmbitoare cu fotografii. Hai, la zâmbit cu noi. Uite, încep eu:
Vorba dulce mult aduce, da’ să vezi cât aduce zâmbetul! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20915_a_22240]
-
în acele clipe când Clara lipită strâns de el îl domina. - Robert deșteptarea! Se aude vocea ușor impunătoare a mamei sale. - Eu mama m-am săturat de treabă și tu încă nu te-ai trezit! Îți mai arde și de zâmbit! Nu am putut mărturisi mamei că zâmbetul era continuarea visul atât de scurt, înterupt brusc! Așa că i-am zis: - Sărut mâna mamă, bună dimineața! - În scurt timp voi pleca, am programare la medic, vezi că ți-am lăsat pregătit mamă
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Citește tot... Alexandra
Iasi 4u by http://www.iasi4u.ro/stire/femei/ [Corola-blog/BlogPost/96571_a_97863]
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Călărești? Nu mă
Fata noastra din Manila by http://www.iasi4u.ro/revista-maxim-ro-fata-noastra-din-manila/ [Corola-blog/BlogPost/96503_a_97795]
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Citește tot...
Iasi 4u by http://www.iasi4u.ro/stire/manila/ [Corola-blog/BlogPost/96509_a_97801]
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Citește tot...
Mihaela by http://www.iasi4u.ro/stire/mihaela/ [Corola-blog/BlogPost/96511_a_97803]
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Citește tot... AMINATA
Iasi 4u by http://www.iasi4u.ro/stire/sex/ [Corola-blog/BlogPost/96484_a_97776]
-
decât opt pagini de glorie. Locuiești În Filipine, în Manila. Ce faci acolo? Da, locuiesc aici de câteva luni, împreună cu iubitul meu, care are afaceri în zonă. Sunt singura blondă din regiune și am făcut febră la gură de la atâta zâmbit. Filipinezii sunt niște oameni veseli și politicoși. În plus, la cei 1.76 metri ai mei li se pare că sunt huge. Noi locuim într-un cartier rezidențial, unde am piscină, teren de golf, de călărie, polo ... Citește tot...
Filipine by http://www.iasi4u.ro/stire/filipine/ [Corola-blog/BlogPost/96510_a_97802]
-
și mi-am adus aminte de un moment. Nu vi-l povestesc, că e prea lung, ci vă invit să citiți acest text până la final, unde e punctat chiar momentul cu pricina. Vă aștept cu poveștile voastre, sunt pusă pe zâmbit larg, azi.
Moș Crăciun pentru un elev, un profesor, un medic și un bolnav by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20742_a_22067]
-
bănuții de o parte pentru... Știi tu pentru ce! - am asigurat-o eu, amintindu-mi tenișii cu care se Încălțase cu o seară Înainte, la venirea spre casă. S-a rușinat. A pus o clipă capul În pământ, apoi mia zâmbit. - Știi ce? - mi-a șoptit la ureche. - Dacă nu ar fi oamenii ăștia aici, te-aș mușca de vârful nasului și te-aș pupa odată pe ochișorul ăsta drept, acolo, sub aluniță. Să văd ce mai zici? - Nimic..., ce să
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
la patru ani, la 14 ani și în urmă cu o lună. În videoclip, adolescentul împărtășește aceste experiențe, povestind inclusiv despre lumina care i-a adus liniștea. "Nu-mi puteam lua ochii de la ea și nu mă puteam opri din zâmbit. Nu aveam nicio grijă, ca și cum nimic în lume nu ar fi contat", a scris Ben pe un cartonaș. În videoclipul postat pe 18 decembrie, Ben și-a mărturisit regretul că nu este ca toți ceilalți: Nu am avut niciodată voie
Povestea de viaţă a unui adolescent şi lupta lui cu moartea. La doar o săptămână după filmare a murit - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67646_a_68971]
-
pentru intimi) a făcut aceeași figură, pe același traseu: tenis, fursecuri, recepții. N-a mai fost cine știe ce surpriză când, în 2000, supraviețuitorul schimbării și al schimbării schimbării a devenit ditamai ministrul de Externe. Pluri- (mai precis, penta-) lingv este, de zâmbit zâmbește (crispat, dar cine se uită la nuanțe în această lume grăbită?), de umil față de șefi e umil - ce-am vrea mai mult? A operat chiar niscaiva schimbări prin minister: s-a debarasat de câțiva din vechii pitecantropi (prin pensionare
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
cum încerca să pară jovial și cum eșua lamentabil. Lipsa antrenamentului, se gândea ea. Nu se știe cum, a ajuns să stea exact lângă el, undeva la marginea evenimentelor. Bună, spuse ea emoționată. Ce faci? —Mă doare capul de la atâta zâmbit, spuse el morocănos. Urăsc chestiile astea. Apoi s-a afundat în tăcere. —Și eu fac foarte bine, spuse Ashling, absentă. Mulțumesc de întrebare. Jack făcu o figură uimită, apoi se întoarse după o chelneriță care trecea pe lângă ei. —Soră, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
parte de pe biroul său, ar fi fericit să scrie scrisoarea. Și toată lumea era de acord că articolul lui adusese o prospețime și o exuberanță pe care rockerii bătrâni nu aveau cum să le obțină. Lisa nu se putea opri din zâmbit: cel mai sincer zâmbet din lume. Cine ar fi crezut, în urmă cu patru luni, că ea ar fi putut să reușească? Și că se va simți atât de bine din cauza asta? Chiar și problema cu publicitatea se rezolvase - datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
CÎnd aveai patru ani, ai avut o pisică pe nume Tetley. A fost rîndul lui să zîmbească. Curînd după aceea, stăteam unul lîngă celălalt pe canapea și, pînă am plecat, trei ore mai tîrziu, mă dureau mușchii feței de atîta zîmbit, de la vorbit și rîs toată seara. Am ieșit Împreună, el a chemat un taxi și m-a suit În el. — Ți-aș sugera să luăm prînzul Împreună, dar știu ce s-a Întîmplat data trecută, Îmi zise, iar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
hm! Avem, avem acetilena...! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! ― Cum? ― Asta, vream să zic... N-o știu p-asta, don' profesor... dați-mi altceva! ― Ce altceva, domnule, ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organică, și-ți arde de zâmbit în bancă! Poftim la loc! "Rău". Eram sigur și eu, și clasa, că profesorul se hotărâse să mă lase corijent. Și asta n-ar fi fost nimic, deși m-ar fi mâhnit foarte mult, că nu mai rămăsesem corijent niciodată
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să câștige mai mult. Cu cât îi dureau mai mult să se atingă pe pielea crăpată sau să se întindă pe salteaua rece, scăldată în sudoare, cu atât mai luminos trebuia să-și închipuie viitorul. Fețele îi dureau de la atâta zâmbit. Îi ardea pielea înroșită de mângâieri. Cu cât maratonul dura mai mult, cu atât recompensa trebuia să crească la proporții tot mai incredibile. Apoi, în cât timp îi ia unui doctor să-ți spună că boala ta e mortală sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
râdă mult și chiar zâmbetul deschis e rar pe buzele lui, cel mult i se observă în ochi o scurtă strălucire care deodată își schimbă locul, iar uneori își încrețește buzele ca și cum ar trebui să zâmbească ca să se oprească din zâmbit. Cipriano Algor nu e un bărbat care să râdă mult, dar acum s-a văzut că-și păstrase râsul pentru astăzi. Haide atunci, spuse, eu aleg unul, tu alegi altul, până la șase, dar atenție, având mereu grijă să ne facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ochi pentru ochi luminoși, albi, strălucitori, chiar și după un zbor de unsprezece ore. Doamne, adaugă Geraldine ca pentru ea, cineva ar trebui să mă plătească pentru asta. ― Geraldine, spun eu dând din cap și neputând să mă opresc din zâmbit, ești un înger. Ce m-aș face eu fără tine? ― Ce-ai face bine să faci, Jemima, este să arăți ca oricare pasager care vrea să ajungă la la Los Angeles cu străluciri în priviri. Acum arăți ca o ajunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Ben nici n-a fost dragoste, ci doar o fază prin care am trecut. Nu că l-aș iubi pe Brad, sigur că nu, cel puțin nu încă. Dar mă simt așa de bine că nu mă pot opri din zâmbit, și sunt sigură că strălucirea mea luminează toată America. ― Ești așa de frumoasă, îmi spune Brad din nou, iar eu mă încălzesc la măreția admirației lui. Se uită la ceas și-mi spune c-ar fi timpul să mergem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
din fața școlii. Sini scria cu un băț pe zăpadă. Gata, te-ai săturat și tu? mă întrebă ea. Îs cam gata, i am răspuns încercând să schițez un zâmbet de bleg. M-a privit și mi-a întors complice acel zâmbit. La ce îți trebuie ție băutură dacă nu știi să bei? Îți place să-ți faci singur rău? N-aș mai fi bărbat, i-am răspuns clătinându-mă ușor după vânt. Păi nu ești... Mai așteaptă și tu să mai
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să mă descurc cu tatăl. A mai trecut o săptămână în care eu și bărbatul meu am învățat să ne iubim în feluri din ce în ce mai subtile, cu tandrețuri și dezmierdări. Tălpile nu mi-au atins pământul. Fața mă durea de la atâta zâmbit. Și apoi am primit și un dar de nuntă cu totul special: a venit să mă viziteze Bilha. Mătușa mea a apărut la poarta palatului și a întrebat de Dina, soția lui Shalem. A fost dusă mai întâi la Re-nefer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dintre fetițele servitoare destul de drăguță a ridicat ochii spre el și el i-a răspuns, flirtând înapoi. Am râs la gândul că băiețelul pe care îl ștergeam la fund era acum atras de o femeie. Mă durea fața de la atâta zâmbit și totuși oftaturile mele erau atât de grele că la un moment dat Re-nefer s-a întors să mă întrebe dacă nu erau cumva de durere. A fost cel mai rafinat banchet pe care l-am văzut vreodată, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
s-o târască pe grăsana de fii-sa într-o viață bună. Deci, mama - ce mai zici acuma, hm? Charlie Ș tiu că umblam arătând ca un nebun. Din clipa în care se terminase nu mă mai puteam opri din zâmbit: eram conștient de oamenii care se uitau pe furiș la mine când treceam pe lângă ei pe stradă, cărora nu le-ar plăcea să se uite prea direct sau pentru prea multă vreme la mine - poate de teamă să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]