54 matches
-
Juglans nigra L. Nuc negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13 Larix decidua Mill. Larice european ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14 Larix x eurolepis Henry Larice eurolepis ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15 Larix kaempheri Carr. Larice japonez ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 Picea abies Karst. Molid ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17 Picea sitchensis Carr. Molid de Sitka ────────────��───────────────────────────────────────────────────────────────── 18 Pinus cembra L. Zâmbru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 Pinas nigra Arnold Pin negru ────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────── 20 Pinus sylvestris L. Pin silvestru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21 Populus spp. și hibrizii artificiali între aceste specii Plopi ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22 Prunus avium L. Cireș păsăresc ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 Pseudotsuga menziesii Mirb. Franco Duglas ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 Quercus cerris L. Cer ────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168352_a_169681]
-
amonte de lacuri; 8. de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis; 9. de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului și a zâmbrului; 10. de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervațiile științifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare; 11. de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Juglans nigra L. Nuc negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13 Larix decidua Mill. Larice european ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14 Larix x eurolepis Henry Larice eurolepis ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15 Larix kaempheri Carr. Larice japonez ────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────── 16 Picea abies Karst. Molid ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17 Picea sitchensis Carr. Molid de Sitka ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18 Pinus cembra L. Zâmbru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19 Pinas nigra Arnold Pin negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20 Pinus sylvestris L. Pin silvestru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21 Populus spp. și hibrizii artificiali între aceste specii Plopi ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22 Prunus avium L. Cireș păsăresc ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 Pseudotsuga menziesii Mirb. Franco Duglas ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 Quercus cerris L. Cer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179524_a_180853]
-
Juglans nigra L. Nuc negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13 Larix decidua Mill. Larice european ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14 Larix x eurolepis Henry Larice eurolepis ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15 Larix kaempheri Carr. Larice japonez ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 Picea abies Karst. Molid ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17 Picea sitchensis Carr. Molid de Sitka ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18 Pinus cembra L. Zâmbru ───────────────────────────────────────��────────────────────────────────────── 19 Pinas nigra Arnold Pin negru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20 Pinus sylvestris L. Pin silvestru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21 Populus spp. și hibrizii artificiali între aceste specii Plopi ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22 Prunus avium L. Cireș păsăresc ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 Pseudotsuga menziesii Mirb. Franco Duglas ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 Quercus cerris L. Cer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155450_a_156779]
-
amonte de lacuri; 8. de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis; 9. de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului și a zâmbrului; 10. de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervațiile științifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare; 11. de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
amonte de lacuri; 8. de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis; 9. de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului și a zâmbrului; 10. de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervațiile științifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare; 11. de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179547_a_180876]
-
amonte de lacuri; 8. de la 500 lei la 3.000 lei, adunarea și tăierea de material lemnos pentru foc în zonele în care acest lucru este interzis; 9. de la 1.000 lei la 3.000 lei, tăierea jneapănului și a zâmbrului; 10. de la 1.500 lei la 3.000 lei, accesul în rezervațiile științifice sau în zonele închise pentru accesul public fără acordurile necesare; 11. de la 1.500 lei la 3.000 lei, refacerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee, amplasarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
prelucrarea lemnului dulgheritul și tâmplăritul fiind bine reprezentate în zonă în limba latină se cheamă «stola» termen împrumutat vocabularului vestimentar laic din ce în ce mai mult cavaleria a investigat informațiile furnizate de băștinași aici predomină pădurea de conifere alcătuită din molid brad pin zâmbru lariță și mesteacănul păianjenii zodariidae se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc el este clonat pentru a fi creați calibanii alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare prima generație de trupe goth nu a fost deloc asociată
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
de acești doi reprezentanți ai coniferelor, în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul sudic al masivului) oferind o hrană
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
nearipate, cu miezul comestibil, apreciate în unele părți ca alunele la noi, de 10 cm lungime, și semințe de 5 mm. Lemnul său este maro-închis, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei și în sculptură. Produce lemn valoros și foarte trainic. Zâmbrul este răspândit în Europa, prin Alpi și Carpați, în zona subalpină și alpină, este rezistent la climatul de mare altitudine, cu geruri și variații termice extreme. Este pretențios față de lumină. Specie indigenă, se găsește insular, izolat sau în grupe la
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate are în componență specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Carpaților Meridionali. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
numeroase specii de animale ca: iepuri, vulpi, mistreți, urși, căprioare. În secolul al XVIII- lea este semnalată prezența pe teritoriul Rebrei a zimbrului, vestitul patruped din pădurile moldovene. Așa de pildă în hotarul satului o parte poartă denumirea de „Tăul Zâmbrului” sau „Zâmbrița” de unde se vede că și în timpul când s-au dat acest nume zimbrul era rar prin acele locuri. Populația satului la 01. I. 1972 era de 2848 locuitori din care : Populația de perspectivă a localității Rebra s-a
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
practicat după Primul Război Mondial, dar a fost readusă, în anii 1962-1967, în masivul Rodnei, unde specia a proliferat neașteptat de bine. Marmota a fost colonizată în 1973, cu rezultate bune. Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zâmbrul (Pinus cembra), floarea-de-colț și laleaua pestriță. În râurile Maramureșului trăiește încă lostrița, o specie rară de somon. În 1930 a fost creat Parcul Național Munții Rodnei, inițial ca rezervație naturală, devenită în 1979 Rezervație a Biosferei, pe o suprafață de
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi (de luncă, de pajiște sau de stâncărie). Vegetația forestieră este constituită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
gamă diversificata de floră și fauna, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
Orientalilor. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Turdus philomelos") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Floră este una diversă și are în componență specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sălbatică, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenă, tisa și zâmbrul. Pentru turiști se organizează excursii de una sau mai multe zile, făcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite. Câteva posibilități pentru excursii de o zi: Pe lângă cele două trasee turistice se pot face
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn. Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Existența localității este însă mult mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]