47 matches
-
aș putea spune, rememorând multiplele evenimente sângeroase petrecute pe insulă, însă, cu certitudine, merită trăită! Cultura și religia musulmană oferă atâtea segmente de cunoaștere pe care încă mulți dintre noi n-au apucat să le pătrundă, poate de aceea prin zăbovirea mai îndelungă asupra acestora ne apropiem de tainele lor. O fântână octogonală datată de la sfârșitul aceluiași secol al XVIII-lea, tronează în fața moscheii, ca un loc de popas și revenire după ce vizitezi complexul de la Hala Sultan Tekke. Ansamblul a fost
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
pe ea fluturași și mărgeluțe și ședeau mândre să ne asculte uratul, lângă părinții lor. Dintre cele pe care le colindam își aveau câteodată drăguți în mijlocul grupului și îți dădeai seama numai că respectivul din alai dorea o mai mare zăbovire pe la casa aceea. Tot cânta și pocnea din bici și ura cu mult foc. Bucurie mare. După spusele bătrânului pregătirile colindului începeau cu una-două săptămâni înainte de sărbătoare. Atunci se puneau toate la cale. Formarea cetei de băieți, împletirea bicelor, alegerea
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
locale ca Hestia, Armina, Arhemora, Circe, Uran, Echidna, Hesperus, care alături de Zamolxe creau o stare de theosis, de îndumnezeire a locurilor și oamenilor mai cu seamă în zilele consacrate sărbătorilor când se practicau ritualurile specifice fiecarui eveniment sau anotimp. ”-Da, zăbovirea’în spirit, chiar de prinosul speră, când cu pustia spumă Pont -Euxin se ceartă, dă pietrei din altare mult venerata soartă.” Sigur nu este uitat nici Antroposul noetic, nici aletheia cu trimiteri clare la celebrul și arhicunoscutul dicton ecleziastic Vanitas
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
tratată ca un act necesar de creație, apărut la timpul potrivit. Ea a fost scrisă, după cum mi-a mărturisit autorul, „în anul 1987, în numai o singură lună”. După cinci ani (1992), a apărut la editura „North America” din Chicago, zăbovirea fiind din cauze financiare. Lucrarea este subintitulată „Un roman al convertirii la credință”. Citind-o, am descoperit, filă de filă, ca pe o carte a eliberării sufletești și a îmbunării omului prin creința în Dumnezeu, convertirea din starea de atei
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_bajenaru_1476075751.html [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
locale ca Hestia, Armina, Arhemora, Circe, Uran, Echidna, Hesperus, care alături de Zamolxe creau o stare de theosis, de îndumnezeire a locurilor și oamenilor mai cu seamă în zilele consacrate sărbătorilor când se practicau ritualurile specifice fiecarui eveniment sau anotimp. „-Da, zăbovirea'în spirit, chiar de prinosul speră,/ când cu pustia spumă Pont -Euxin se ceartă,/ dă pietrei din altare mult venerata soartă.” Sigur nu este uitat nici Antroposul noetic, nici aletheia cu trimiteri clare la celebrul și arhicunoscutul dicton ecleziastic Vanitas
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poezia_sensului_elena_armenescu_1359336116.html [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
deviat sensul lor politic. Prin aspectul stilistic, scrierile criticului contrastează izbitor cu cele maioresciene, precum și cu ale confraților de aproximativ aceeași vârstă sau mai tineri. E un stil de prelegere, digresiv, emfatic, repetitiv, plin de oralități, cu introduceri prolixe, cu zăboviri patriarhale și formulări uneori contorsionate, alteori crispate și confuze, cu termeni neologistici excesivi. Literatura secolului al XIX-lea a stimulat elanurile de cercetător și exeget ale lui C. îndeosebi prin Gh. Asachi și, în infinit mai largă măsură, prin Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
sumbrului apus al unei secvențe de fericire din paradigma vieții individuale, fiecare dintre noi ne dorim continuarea sau reluarea nesfârșită a acestei clipe ce este asemeni unui atom închis și imun la nenorocirile care pândesc din penumbra existenței. Dar această zăbovire în interiorul unei astfel de insule edenice nu poate dura la nesfârșit. Temporalitatea nu distruge o astfel de oază a unui sublim existențial coborât peste destinul individual al unor ființe umane, ci smulge brutal și nemilos aceste ființe din paradigma fericirii
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
detaliilor, a elementelor minore pentru unii dar vitale pentru inter-relaționarea sa cu mundaneitatea. Fără acest drum de suspensie și primejdioasă balansare raportul său cu lumea ar fi doar o amintire sau un vis în nostalgia căruia s-ar pierde deprimat. Zăbovirea în preajma amănuntului determină, în esență, surprinderea unei multitudini vaste de aspecte ale acestuia, aspecte ce se concentrează armonios în spațiul limitat aferent unei astfel de prezențe. Spre exemplu, un orologiu așezat pe unul dintre pereții camerei evocate condensează în structura
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ființei omenești de a se proiecta explorator dincolo de imedialitate. Acest aspect al mersului și purtării de sine prin secvențialitatea pașilor consecutivi, poate fi postulat aici drept un amănunt, un detaliu retras în insesizabil. Or, cel lipsit de putința mersului prin zăbovirea sa prelungă în efortul înaintării deține capacitatea de surprindere și aprofundare a unui asemenea detaliu. În viața noastră de zi cu zi deschidem fereastra, închidem ușa, screim sau atingem, într-un gest de salut, pe ceilalți semeni. Aceste operări în
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
al apropierii de normalitate și al imitării atitudinilor sale. Acest demers este, în esență, unul de adâncire al conștiinței în mereu noi potențe și variante ale ființării precum și ale multiplelor conexiuni ce pulsează teluric legând fragmente de existență aparent îndepărtate. Zăbovirea în preajma detaliului aduce ca efect, de multe ori neintenționat, nevizat dintru început, creșterea sensibilității conștiinței pentru meta-realitate. Cel lovit de suferința deficiențelor corporale se comportă astfel, adesea, asemeni unui artist ce descoperă o altă perspectivă, mai exact, un alt câmp
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
palpită în zona primordialităților ontice. Detaliul reprezintă aici paranteza prin care vălul de iluzii active se disipează temporar permițând, pentru o transparentă clipă, aducerea, proiecția în prim-plan a străfundurilor prime, a temeliilor ce poartă resortul și fluxul lumii. Prin zăbovirea asupra amănuntului, amănunt ce scapă cel mai adesea privirii superficialului mundan neatins de spectrele suferinței, orbul, cel lipsit de putința mersului sau de funcționalitatea primordială a mâinii, cel damnat surzeniei și neputinței de a rosti sau uneia dintre aceste tragedii
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
suferind citește din chipul și gestul celuilalt, el înaintează descoperind profunzimi ale spiritului acestuia, profunzimi pe care, cel mai adesea, cuvântul le opturează, rostirea învăluind și nu relevând aici. Prin această înaintare și cunoaștere luminatoare el apelează transcendența iar prin zăbovirea în alunecarea spre abisul ei își inaugurează asumarea transcendenței. Tot astfel, când gestul și expresia feței nu sunt citite ci utilizate pentru a exprima, pentru a fi spiritul din spatele lor citit, transcendența este asumată nu ca plan spre care se
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
vulgului mundaneității cotidiene inserate disoluțiilor materiale supuse temporalității. Melancolia întoarcerii întru paradigma atemporală a spiritualității întemeietoare ca trăire survenită pe fundalul deschis al aderării conștiinței la plutirea metafizică în depărtările marine pare a fi aici, experiența intensă oferită ego-ului întru zăbovirea reculegerii. Dar și desișul foșnitor al pădurii, vecinătatea cerului din marile piscuri montane, fluiditatea purtătoare de rod și renașteri germinale ce pulsează în șerpuitoarele fluvii sau liniaritatea copleșitoare a câmpiilor revărsate întru plan și orizontalitate, alături de alte forme ale chemării
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
e, pentru așteptare și împărtășire. Ba chiar abia acum timpul poate da sens așteptării, cât încă lumina mai aprinde sevele vegetale iar raiul solar le cuprinde pe toate. Ce se așteaptă, de data aceasta într-un potop de lumină, în zăbovirea senină într-o lume care nu e a noastră, căci "Cu linguri de lemn zăbovim lângă blide/ lungi zile pierduți și străini./ Oaspeți suntem în tinda noii lumini/ la curțile dorului. Cu cerul vecini"? Lume străină în care ne pierdem
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dorului. Cu cerul vecini"? Lume străină în care ne pierdem, și totuși lume în care putem aștepta, ne putem regăsi ca în propria noastră lume. Nu e aceasta tocmai lumea poemului, nelumea poetală 30 în care intrăm ca într-o zăbovire cu noi înșine, cu netimpul unui dor nespus? Ceva luminează dar nu suntem în lumină, abia "în tinda luminii"; suntem "cu cerul vecini" și totuși nu ne împărtășim cerului, doar "oaspeți" la curțile dorului. Ce să însemne această stare de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
religioasă poate să reziste confruntării cu creștinismul? 58. Cristos, Omul-Dumnezeu, este Evanghelia; iar Evanghelia este El Și încă nu am spus totul. Eroarea nu constă numai în detalierea învățăturii lui Cristos pentru a-i confrunta fragmentele cu alte gândiri, ci zăbovirea în lumina sintezei de nepătruns; greșită este chiar și, și mai ales, separarea învățăturii lui Cristos de faptul istoric al persoanei Sale, întrucât Persoana este aceea care dă valoare învățăturii și nicidecum învățătura Persoanei. Puneți Predica de pe Munte în gura
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
privit suficient de mult ca să citească ce scrie pe el, pentru că, dacă nu citesc, semnul poate să fie oricât de bine realizat, tot degeaba. Diferența dintre o privire neatentă și citirea în întregime a unui astfel de text poate însemna zăbovirea cu două sau trei secunde în plus. Deci vă dați seama la ce gen de provocare trebuie să răspundă cercetătorii noștri. Trebuie să se așeze discret într-un loc favorabil, poate în spatele anunțului-reclamă, și să observe cu atenție cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
că era destinată încă din aprilie să fie viitoarea împărăteasă, după anumite amînări, legate de trecerea de la protestantism la credința ortodoxă. De-a lungul șirului de săli de recepție și de budoare intime salonul denumit "Greuze" ar fi meritat o zăbovire pentru a admira pe zidurile împărțite în mici pătrate suta de portrete ale celor mai frumoase fete din provinciile Imperiului, datorate penelului maestrului cortegiul ajunse la capelă, iar binecuvîntarea nupțială fu urmată de o masă unde sclipea vesela din aur
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în două limbi aflate în desfășurare concomitentă? Un nas de femeie pe-o față de bărbat, un cerul-gurii lunguieț și verzui sau o mănușă albă sau un guler de cămașă. A ce miroase crinul acesta - a sosire și plecare, ori a zăbovire? Crinul încheiat al ambelor limbi s-a transformat prin întâlnirea a două priviri asupra lui într-un eveniment misterios în infinită desfășurare. Crinul cu dublu înțeles ți se zbuciumă necontenit în creier, și de aceea te surprinde mereu spunându-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
unui bănuț». Mâine vom celebra învierea glorioasă a lui Cristos: am să-mi amintesc de dumneavoastră la Sfânta Împărtășanie. Sunt lacrimi îndepărtate, temeri, melancolii! Natura noastră unită printr-o legătură eternă aceleiași divinități se înalță spre culmile cerești. De aceea, zăbovirea de a ne mai numi încă mizerabili ar suna nelegiuit. Dimpotrivă, omul este creatura pe care îngerii o invidiază, dacă ar putea să invidieze. Sus inimile! Poate că uneori, ar ajuta mai mult dacă ne-am aminti aceste lucruri». Apoi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
audiții muzicale, plimbări pe jos, drumeții, jacuzzi și baie turcească, meditație și relaxare: alternativă la fast live, divertismentul savurat „pe îndelete” se bucură de un larg ecou. Astfel, suntem martorii extinderii gustului pentru hoinăreală, pentru ieșirile seara la restaurant, pentru zăbovirea pe plajă sau pe terasele cafenelelor. Nu o temporalitate uniform urgentistă, ci un sistem compus din temporalități profund eterogene: timpului operațional i se opune timpul hedonist, timpului corvezilor - timpul recreativ, timpului precipitat - timpul decomprimat al jocurilor și al spectacolelor, al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
neobișnuit de lungă pentru regulile moderne trădează altceva decât dorința de a transmite un simplu mesaj. Ceea ce lasă să indice o scriitură așa cum au articulat-o bizantinii este meditația din spatele unei teme ce nu este nouă sau originală. Repetiția sau zăbovirea pe o idee este o modalitate comună în scriitura bizantină, la care se mai adaugă o aparentă lipsă de preocupare pentru coerența de ansamblu a textului. Multe din lucrările de filosofie ale umaniștilor bizantini dau impresia de eclectism din această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Approach (1978). Colaborează la reviste românești („România literară”, „Orizont” etc.) și străine. A folosit și pseudonimul Casandra. A debutat publicistic în „Orizont” (1969), și editorial cu volumul Zile și semne (1994), o carte de și despre semiotică, rod al repetatelor zăboviri la cursurile de la Urbino și al participării la numeroase congrese și întâlniri internaționale. Alternând paginile memorialistice cu interviul și cu discuțiile amicale, B. izbutește să prezinte semiotica drept o îndeletnicire nu numai la modă, ci și utilă și, mai cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
nu se întîmplă nimic în tablourile sale: nu găsim acte, ci potențe, nu aflăm gesturi, mișcări, atitudini, ci, stări, așteptări, cufundări. Lucrurile sînt lăsate în voia lor, nu sînt smucite și nici deformate, ele plutesc în tihna creației, în duhul zăbovirii ce atinge lucruri concrete. Trăsătura tipică a lui Paștina corespunde grecescului sophrosyne - amestec de sfială, cumințenie, cumpătare și bun-simț -, de aceea cînd Platon și-a scris dialogul Charmides, a cărui temă e chiar virtutea cumințeniei (sophrosyne), personajul pe care l-
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
o zi solemnă ne îngăduie. Fapt e că, și în 25 de minute, și în O zi solemnă, timpul nu ajunge. Sus-numitul Leonida încearcă să facă dintr-un minut, cât oprește în gară expresul de Berlin, o sărbătoare. La fel, zăbovirea familiei regale, deturnată spre beneficiul doar al unei părți din notabilitățile orașului, se dorește cât mai îndelungată, să ajungă la toți. Mizilul după Caragiale e un loc al precipitării, al elanului, fie el cât de ridicol. Acest timp pe fugă
Cu ochii pe ceas by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5504_a_6829]