3 matches
-
pălăria cu boruri largi și de lavaliera neagră, că în el mocnește drojdia atâtor nemulțumiri. În lume, cu iscusință de povestitor, îi încânta pe cei din jur, după cum și la școală era, se pare, iubit de elevi. În scris, însă, zăcașul nu prea filtrează toxinele atâtor „parapoane”. Pizmaș dintotdeauna pe cei înstăriți și, în genere, pe privilegiații sorții, el se dedă, odată cu venirea comuniștilor la putere, unei publicistici devotate (până la mistificare) noului regim. Moare în urma unei crize cardiace. După debutul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Cenușă, Cenușotcă/ Cenușoschi și Șperlă își petrec etapa premergătoare încercărilor inițiatice în reziduurile care îi marchează la nivel onomastic. Explicațiile metatextuale din basmul cules de Tudor Pamfile revelează audienței sensul regionalismului: „cel fecior de împărat trebuie să fi fost mare zăcaș. Că ce-i șperla, decât jăraticul focului potolit și cum să se cheme cel care stă pururi în vatra focului, vânturându-i cenușa cu cleștele decât Șperlă!”. Pe primul palier al semnificației, cenușa reprezintă „din punct de vedere antropocentric cadavrul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de matcă - greaca ursuză și sanchie clocindu-și cu gura încleștată lunga dambla între hîrdaiele de neramzi și de gazii, sîrba haină și dîrjă care, pe patul morții, scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor născuți dintr-însul, acea stearpă deșteptăciune, nesănătoasă și ea poate, care
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]