44 matches
-
persoane ce se înfruptau din ciorba aburindă de fasole, în străchini mari de lut și din turtele calde ce alcătuiau un prânz dumnezeiesc! Câte un căpșor curios și îndrăzneț se ițea din când în când prin ferestruica strâmtă a ușii, zădărând entuziasmul și hazul copiilor, ce se străduiau să rămână cuminți pe scaunele lor, îndemnați sever de autoritarul lor bunic să-și vadă fiecare de strachina lui. Aparițiile drăgălașe ale iezilor, stârneau chicoteli înfundate și zâmbete duioase. Referință Bibliografică: În ograda
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
doi canafi. Mereu împreună, ne dam jocului fără griji. Nici în ruptul capului n-aș fi îngăduit să-l taie! Ai mei îmi spuseseră că junghiat e bun pentru vopsit ouăle. Cât despre fript, se făceau că plouă, nu mă zădărau. Îl iubeam grozav și, când se făcu vorbă să-l tăiem, simții o durere la inimă și-un leșin mă doborî printre ăi duși. Dar mă-ntorsei degrabă c-o găselniță zviduitoare pentru suferința mea. -Da! Da! Parcă-mi aduc
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462086361.html [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
duhnind a zădărnicie - trăim într-o beție sub influiența unei țigări și a puterii armei albe ... Dar ce este astăzi? Duminică. Și ieri ce fusese? O duminică de iarnă ... Lume neînchipui de ușuratică, și pietre de moară peste pieptul celor zădărâți de mumii și fantome de lup - dar mă dor cioburile ascuțite a ceea ce fusese neclintit și rece în mine ... Adunați-vă aici, cu toții, acum - astăzi ... Referință Bibliografică: Duminica de ieri ... / Livia Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/livia_tiron_1475598903.html [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
pe Ștefan nimeni dintre înaintași și nici dintre urmași «nu l-au ajuns» în vrednicie, când îl biruiau alții «nu pierdea nădejdea», căci știindu-se «căzut jos, să ridica» deasupra biruitorilor, turcii căutau prin toate mijloacele «să stropșească volnicia» tuturor, «zădărând» pe unii și pe alții.” "„«Letopisețul» lui Grigore Ureche este o «construcție epică de tip linear», evoluând pe axa timpului istoric. În aria culturii naționale scrise nu avem o tradiție modelatoare, dar el va institui un tipar narativ ce se
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
citirea scrisorii mele. Inuchiyo, am fost deosebit de atent să nu-l supăr pe Seniorul Katsuie înainte de venirea ta aici. — Ei, știi, unui om de stat mai vârstnic trebuie să i se acorde respect în orice situație. Dar știu că am zădărât din când în când coarnele Demonului Shibata. — E greu să faci ceva fără a întărâta acele coarne. Încă de pe vremea când amândoi eram tineri, coanele acelea erau straniu de înspăimântătoare - mai cu seamă pentru mine. De fapt, coarnele Demonului mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în fața lui prinseră a se scutura. — Cine e?! scăpărară de mânie ochii lui Shonyu. Inamicul? strigă el. Avea glasul atât de calm, încât luptătorul din clanul Tokugawa care se apropia se opri involuntar pe loc, șocat. Shonyu strigă din nou, zădărându-l: — Ești de-al dușmanului? Dacă da, ia-mi capul și vei săvârși o faptă de seamă. Omul care-ți vorbește acum este Ikeda Shonyu. Ghemuit în vegetația deasă, războinicul înălță capul, privindu-l pe Shonyu cum stătea așezat în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
construiască în smârcurile dintr-o zonă încă disputată cu suedezii, Cetatea Petersburgului. În același timp, Petru nu înceta să adune mercenari pentru o nouă confruntare cu regele suedez. O confruntare cu acest colos cu picioarele de lut? Suedezii îl mai zădărâseră și fugăriseră în trecut pe acest colos. De unde să fi avut Carol măcar simpla bănuială că acest năzdrăvan, bețiv și deștept care se travestise și venise cândva ca hamal în porturile Olandei cărăușa mărilor atâta vreme! era un adversar foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
politică între popoară și e redijat de oameni cari nu sânt în inima lor nici austriaci, nici germani, ci speculanți cutezători, ca și unii redactori din București, cari pentru trecerea mărfii lor tipărite sânt în stare să atingă și să zădărască simțirile cele mai sfinte pe care le are un om sau un popor. În fine e cu totul de prisos a mai discuta, căci ceea ce am zis noi e pe deplin adevărat. Divizia a patra s-au purtat escelent, au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
examinată strict anatomic, fără conotații metaforice); penisul însă, se pretează la varii disertații, interesând nu numai funcționalul fiziologic, ci și etica, morala, filosofia, religiile, ba chiar și politicul. Dovadă: reacția președintelui Johnson (1971) care, încolțit de câțiva reporteri ce-l zădărau cu întrebări privind motivele continuării războiului în Vietnam, n-a mai găsit alt argument decât descheierea prohabului și arătarea penisului gest însoțit de exclamația "uite, de-asta!" Cartea ziaristului de la "Vogue" n-are nimic comun cu deșucheatul val de producții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și el la rândul său Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de polonii biruitori. Vasile Lupu stând în război cu tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în anii 1685 și 1686. În anul din urmă se refugiase Dosoftei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poți să știi?... Aiasta, numai Bunul Dumnezeu ce le știe pe toate poate să-ți răspundă. Mihail înghite în sec. Boierii se prăpădesc de râs. Înghite-o, Coțofene! îl atinge Bodea. Crieri în tine nici cât într-o găină, îl zădărăște Luca. "Pe măgar îl recunoști după urechi; pe nătărău după vorbă", îl înțeapă Șendrea. Boierii râd, dar cel mai tare râde Mihail. S-o lăsăm baltă, propune Ștefan cu veșnicul său zâmbet mucalit. S-o lăsăm, încuviințează Mihail, parcă dezamăgit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înfundat. Să le înghită? Cum?!... "Cum?!" se întreabă singur Ștefan, neștiind ce să le răspundă, regretând că l-a luat gura pe dinainte. O muscă obraznică, ce nu știa cu cine are a face, îl tot bâzâia și-l tot zădăra... "Cum?" se întreba singur, nervos, alungând musca. "Cum?" A doua oară o plesnește, dându-și o palmă. Cum?! Foarte simplu: s-o facă rumeguș și să li se dea cu lingurița, le-o întoarce Ștefan, mulțumit că le-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
le‑am văzut?” aș fi vrut să‑l Întreb. Dar știam foarte bine că În capul lui Abe existau o sumedenie de distincții Între dărnicie și cărpănoșenie, Între mărinimie și meschinărie. Atributele omului cu suflet mare. Nu țineam să‑l zădărăsc. În dimineața asta nici el nu avea chef să fie zădărât. Cu nu foarte mult timp În urmă, acasă, În Middle West, pe când era Încă foarte strâmtorat și se văicărea În legătură cu garderoba lui sărăcăcioasă, l‑am dus la Gesualdo, croitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
foarte bine că În capul lui Abe existau o sumedenie de distincții Între dărnicie și cărpănoșenie, Între mărinimie și meschinărie. Atributele omului cu suflet mare. Nu țineam să‑l zădărăsc. În dimineața asta nici el nu avea chef să fie zădărât. Cu nu foarte mult timp În urmă, acasă, În Middle West, pe când era Încă foarte strâmtorat și se văicărea În legătură cu garderoba lui sărăcăcioasă, l‑am dus la Gesualdo, croitorul meu, ca să‑i ia măsurile pentru un costum. În atelierul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
i-ar părea rău că nu a îngropat totul în ființa sa pentru a păstra nealterate emoțiile primare.” - Deci și acesta a fost un om ca oricare dintre noi, zisei eu mai mult cu o vagă intenție de a-l zădărî. Undeva în adâncul pădurii se auzi un zgomot înfundat care se repetă de mai multe ori la intervale neregulate, îndepărtându-se. Trebuie să fi fost vreun trunchi de copac luat de ape, ce se izbea de stejarii din calea sa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
În fața lui prinseră a se scutura. — Cine e?! scăpărară de mânie ochii lui Shonyu. Inamicul? strigă el. Avea glasul atât de calm, Încât luptătorul din clanul Tokugawa care se apropia, se opri involuntar pe loc, șocat. Shonyu strigă din nou, zădărându-l: — Ești de-al dușmanului? Dacă da, ia-mi capul și vei săvârși o faptă de seamă. Omul care-ți vorbește acum este Ikeda Shonyu. Ghemuit În vegetația deasă, războinicul Înălță capul, privindu-l pe Shonyu cum stătea așezat În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
al fiecăruia. Din acest motiv ar fi slăbit autoritatea instituțiilor statului și, de aici, nevoia periodică de apeluri de tot soiul. Dar românul obișnuit e cel care se joacă cu legea în România răsucind-o așa cum îi convine? Românul obișnuit zădărăște opinia publică anunțînd-o că va lua la puricat toate privatizările, ca și cum toate ar fi fost frauduloase? Românul obișnuit sare la jugulara Justiției pentru că a dat sentințe valabile ieri, dar neconvenabile azi? Și în sfîrșit, românul obișnuit e de vină că
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
mai fi produs acel cutremur în activitatea dvs. literară. Recunoașteți că în cele trei răspunsuri v-aș fi dat de lucru pentru multă vreme. Și adăugați, citez: "De poate spune că sunteți adevăratul descoperitor al talentului meu literar. M-ați zădărât, acum vă rog să suportați consecințele. Greul a început să își arate colții. Cele trei răspunsuri mi-au sugerat temele prozelor care îmbracă miezul manuscrisului numit Invitație la ieșire din coșmar. îndrăznesc să spun că am scris un roman format
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
încă neîncercat de muritorii de rând - dar cât de promițător! Cu siguranța cu care chelnerul surd confirmă că ți-a înțeles comanda, viteazul prim bărbat ce-i înfruntă pe inchizitorii ce ne-au luat la ochi, îi asigură că, așa zădărâți cum sunt, soarta peștilor celor mari este pecetluită, țepoaie sunt ascuțite să-i străpungă, cuțite să-i spintece, se importă în cantități impresionante, cu grele sacrificii valutare, cele mai moderne unelte de dibuit, cu sonare, undițe de carbon, cu cârlige
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
te tăvăleau pînă se îndura judecătorul să-i cheme. Stelian n-a zis nimic. La anii lui era încă iute de picior. Cîteva nopți mai tîrziu cei doi alsacieni au fost împușcați cu o armă de vînătoare, după ce i-a zădărît careva prin gard. Ce pierdere pentru judecător!" a comentat Stelian: el avea pistol, cu hîrtii în bună regulă. Pușcă de vînătoare nu ținea în casă. Judecătorul și-a îngropat cîinii cu mîna lui în fundul curții. Îi avea de cînd erau
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
prin ricoșeu, de la construcția personajelor. Alături de povestitor (sau povestitori), textul integrează personaje taciturne, atente însă la discuție: "cînd povestitorii tac sau ezită să meargă pînă la capăt, el îl provoacă prin întrebări menite să-i stimuleze, și eventual, să-i zădărască punîndu-le la încercare orgoliul, etc.". în analiza consacrată nuvelei Mistreții erau blînzi, de pildă, cheia textului este găsită tocmai în distribuția și valorizarea inegală a vorbei, dimensiune esențială, în sens mai larg, a textului: "arta de prozator a lui Ștefan
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
Ilie Merce depune azi mărturie că unul ca șeful său de partid nu ar fi fost racolat, pentru că avea gura prea mare. Dar colecția Săptămînii nu e o dovadă clară cu ce se îndeletniceau Eugen Barbu și CV Tudor, care zădărau public Securitatea? Sau delațiunea pe față nu se pune? Încerc să uit că șefii SRI și SIE au fost membri PSD și că serviciile secrete, chiar și în perioada în care au avut șefi numiți de justițiarul de azi, Emil
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
de el, proțăpit în mijlocul drumului, îl aștepta zme-ul. Întreg și nevătămat, cu înfățișarea lui zveltă și nemișcată în cămașa de solzi de aur scânteietori, vădea, ca și data trecută, o frumusețe și o măreție neschimbătoare, trufașe, de neatins, care-i zădărau ochii și mintea și-i strecurau fiori reci pe șira spinării. O neînțelegere amestecată cu o bănuială scormonitoare l-au încercat, punându-l ca pe jeratic, pe Anghel Furcilă. Mai mult ca sigur că lighioana picată din nori, știuse dinainte
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Dacă-i așa, atunci te ascultăm, Pâcule - l-a îndemnat moș Dumitru. În seara asta am să vă spun o poveste cum alta nu s-o pomenit. Îi o poveste adevărată sau vreo scorneală de-a ta, Pâcule - l-a zădărât moș Dumitru. Jur pe oala ceea din brațele lui Costache - da’ plină cu vin - că-i adevărată cum vă văd și mă vedeți! Așa că desfundați-vă urechile și să nu adormiți până n-oi striga eu „stingerea”! Ca de obicei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
În timp ce spunea acestea, Pâcu cotrobăia prin chimir... Dacă umblă după hornoaică și după iarba dracului, aista-i semn bun. Poate i se mai agață de dește și o poveste colbăită, uitată prin fundul chimirului de cine știe când - l-a zădărât moș Dumitru. Măi Dumitre. Îi fi îmbătrânit tu, dar mirosul ți-o rămas încă bun. Află că aici în cotlonul ista de chimir am o poveste veche-veche... Nu știu cât îi de adevărată, dar îi tare frumoasă!... Dacă tot ai deschis vorba
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]