11 matches
-
cauciuc gonflabilă); îmbrăcămintea water-proof; rucsacul water-proof; numai trei persoane pe scări; joint to joint, marinărește: să apuci cu palma încheietura (nu palma) brațului celuilalt când ți se dă ajutor;cum să ne îmbarcăm/debarcăm în și din „Zodiac”; să nu zădărim pinguinii; vremea antarctică se schimbă când nu te aștepți; terenul poate fi alunecos; Antarctica miroase a fecale de pinguin; acceptă ajutorul dat de șoferului zodiacului; regula de 5 metri: nu te apropia la o distanță mai mică de 5 metri
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
mai mult cea intitulată Pițigoiul și scatiul prin varietatea ei. Păsărarul puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
date în seama lui de Prospero: „gloata / Asupra căreia ți-am dat puteri“, „slujitorii tăi“. Când acționează singur, Ariel vorbește doar în două rânduri (nu se iau în considerare, acum, cântecele sale, de fapt poezii cântate). O dată, invizibil, când îl zădărește pe Caliban, semănând vrajbă între el și cei cu care se nhăitase, pivnicerul și măscăriciul; la minciunile și lăudăroșeniile lui se aude din nevăzut glasul lui Ariel spunând din când în când: „Minți“, „Minți, minți - nu poți“, „Minți tu“, lăsându
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
date în seama lui de Prospero: „gloata / Asupra căreia ți-am dat puteri“, „slujitorii tăi“. Când acționează singur, Ariel vorbește doar în două rânduri (nu se iau în considerare, acum, cântecele sale, de fapt poezii cântate). O dată, invizibil, când îl zădărește pe Caliban, semănând vrajbă între el și cei cu care se nhăitase, pivnicerul și măscăriciul; la minciunile și lăudăroșeniile lui se aude din nevăzut glasul lui Ariel spunând din când în când: „Minți“, „Minți, minți - nu poți“, „Minți tu“, lăsându
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile cele spre împerechere, iar oamenii beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a iscat o dihonie între Slăviții Palatini, se hărtănesc ca dulăii care au apucat același ciolan: "Care dintre ei e mai mare peste Ștefan și Moldova lui?" Ce-i de colea, să ai "slugă", un "atlet al lui Hristos"? îl zădărește și Vlaicu. M-am închinat amândurora, să nu fie vreo pricină de gâlceavă. "Divide et impera", îl ghicește Țamblac. Ștefan mărturisește: Ei se păzesc unul pe celălalt, iar eu, la mijloc, domnesc neatârnat. Când am fost la Buda, am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și mai adânc în ea. Maxima, care ține fără îndoială de un gen discutabil, este totuși un exer ci țiu de pudoare, pentru că ne permite să ne smulgem din ple tora verbală și să-i vedem mai bine necuviința și zădăr nicia. Mai puțin exigent, pentru că mai puțin concen trat, portretul este cel mai adesea o maximă, diluată la unii, îmbogățită la alții; totuși, portretul poate, în mod excepțional, cum este cazul lui Saint-Simon, să ia înfățișarea unei ma xime explodate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
n-a avut și n-a dobândit vocația de-a sta aplecată în fața oamenilor; au împiedicat-o caracterul, principiile și durerile de spate. Ca fetiță, arunca câte-o păpușă pe podea, țipa dăăă-mi-o! și zgâlțâia patul până-i era dată, zădărea cu bețe câinii de prin curți, nu lingușea pe nimeni, își reclama drepturile în fața adulților de câte ori se simțea păcălită sau ignorată. A emigrat în Germania în 1978, iar când a venit în prima vizită (împreună cu fostul soț și cu iubita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se folosi de ocazie pentru a-și arăta în mod simțitor ura și supărarea sa contra latinilor, de-a căror sabie tăioasă se temea însă ca și de sabia de foc a heruvimului. La început dispus a se împăca, se zădări mai târziu, prin nesocotința trufașă a latinilor, și întoarse foaia, devenind dușman în faptă, după ce stătuse mocnit atâta vreme într-ascuns, căutând un moment favorabil pentru a izbucni în fățise fapte de silnicie. Cauza dezbinării a fost următoarea întîmplare. Cauza
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Petru Creția, pentru două zile, să-și ia manuscrisul Norilor și verdictul lui Noica. Este nevrozat de București și îmi mărturisește că trăiește într-o permanentă stare de mânie, că în sinea lui se ceartă necontenit cu toată lumea care îl zădărește și jignește (Muzeu, ediția Eminescu etc.). Aerul lui de robot nevrotic și politicos mă crispează și mă scoate, cred că pentru două zile, din atmosfera calm-robustă a Păltinișului de până acum. Nu-l pot suporta pe Petru decât în seninătate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu l-a născut pe Krog pentru Siloa. De-aia e Krog cel mai mare ucigaș. M-am așezat. De câte ori Începea Moru așa, știam că are multe de zis. Dar el, blestematul, totdeauna tăcea mâlc după aceea, așa, ca să mă zădărească. La fel mă zădărî și În ziua aceea, căci luă un fir de iarbă și se apucă să-l muște, privind În zare. Dar, până și asta era frumos. Era cald și se pornise un vânt molcom. Părul lui Moru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]