18 matches
-
răspândit în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
și Ilina, fetele Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Peste opt ani, prin hrisovul din 25 iulie 1641, rucărenii au răscumpărat și de la nepoții lui Dan Vistierul cu 800 (opt sute) de galbeni de aur. Multe documente arată înstrăinări de delnițe, zălogiri făcute „la mare păs de bani” care, până la urmă, au dus la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Apoi, din sânul populației rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un mai mare număr de știutori de carte în mediul rural, deci și la Rucăr. Despre școala din acest secol existentă la Rucăr aflăm din mai multe izvoare documentare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
concordatului va statornici drepturile fie-căruia din creditori asupra lucruriloru nemiscatore ale falitului, asigurate prin alinea 2 Art. 234 Spre acestu sfirsitu, hotărîrea asupra, adeverirei concordatului se va da în cunoscinta cui se cuvine spre a se trece în condica de zălogiri sau secuestruri; afară numai de se va fi hotaratu într'altu chipu prin concordatu. Articolul 262 Nici o pornire în judecată spre nimicirea concordatului nu se va priimi după adeverire, de catu numai pentru pricina de viclesugu descoperitu în urmă adeverirei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
racovicenii fiind obligați să presteze diferite sarcini cu caracter feudal. Din acest moment, Racovița va apărea în perioada 1453-1700 din ce în ce mai des în scrierile vremii cu peste 50 de documente cu caracter feudal, vizând donații și arendări, vânzări, cumpărări și răscumpărări, zălogiri și reambulări de hotare în care sunt implicați domni de pământ și personalități înalte ale țării cum au fost Cristofor, Sigismund și Ștefan Báthory, George Basta și alții. Racovița apare în diploma latină a regelui Ungariei, Ladislau al V-lea
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
autoadministrarea sașilor din cele „Șapte Scaune”, urmată de „Universitatea Săsească” începând din 1486 și până în anul 1876. În perioada 1453 - 1700, Racovița este menționată în peste 50 de documente cu caracter feudal, vizând donații și arendări, vânzări, cumpărări și răscumpărări, zălogiri și reambulări de hotare în care sunt implicați domni de pământ și personalități înalte ale țării cum au fost Cristofor, Sigismund și Ștefan Báthory, George Basta și alții. Așezarea ungurilor și colonizarea sașilor în regiunile din sudul Transilvaniei, au avut
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
fiind obligați să presteze diferite sarcini cu caracter feudal. Din acest moment, Racovița va apărea în perioada 1453 - 1700, din ce în ce mai des în scrierile vremii cu peste 50 de documente cu caracter feudal, vizând donații și arendări, vânzări, cumpărări și răscumpărări, zălogiri și reambulări de hotare în care sunt implicați domni de pământ și personalități înalte ale țării cum ar fi Cristofor, Sigismund și Ștefan Bathory, George Basta și alții. Ca urmare directă a trecerii Transilvaniei sub stăpânirea austriacă după anul 1688
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
pe copii, rugăciunile, cântările bisericești și mai rar scrisul sau cititul. Primii racoviceni despre care se poate spune că au cunoscut scrisul și cititul sunt semnatarii [[Istoria comunei Racovița#Sfârșitul procesului dintre racoviceni și avrigeni pentru muntele Suru|actului de zălogire]] al [[Vârful Suru, Munții Făgăraș|muntelui Suru]] către cămătarul Iacob Felekiensis din [[Avrig]], datat în anul [[1627]]. În conscripțiile secolului al XVIII-lea se menționează existența unor racoviceni care îndeplineau diferite funcții pe lângă castelanii de la [[Turnu Roșu]], pe lângă organele scăunale
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
1438 între aceste sate și părți de sate aparținătoare domeniului cetății Iară erau Also Jara, Felő Jara, Surduk, Remete, Berkes, Szind, Boldocz și Olah Banya (Băișoara). Ultima mențiune documentara cunoscută a cetății Iară (Jarawar) în favoarea membrilor familiei vorbește de o zălogire a cetății Iară în favoarea membrilor familiei Zarkad, acțiune la care s-au opus familiile Jarai, Lupsa și altele. Nu știm în ce împrejurări cetatea cu domeniul ei dispare din acte, încercările de a o identifica în teren ducând la un
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
familii nobiliare precum Jarai, Zichy, Csan, Lupsai, Zarkadi, Kende etc. De altfel documentele păstrate pentru perioada anilor 1450-1540 fac dovada celor spuse. Astfel, spre exemplu, membri ai familiei Zarkadi își pierd treptat o parte din stăpânirile obținute în Băișoara prin zălogirea acestora în schimbul unor sume de bani luate că împrumut în diferite situații în favoarea unor membri i familiei Lupșa. Tot pe calea unor împrumuturi neachitate familiei Csan își pierde o parte posesiunilor de aici în favoarea comiților sării din Turda. Interesantă este
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
biserică, singura organizație națională îngăduită poporului român. Astfel, „diecii” sau „grămăticii” învățau pe copii, rugăciunile, cântările bisericești și mai rar scrisul sau cititul. Primii racoviceni despre care se poate spune că au cunoscut scrisul și cititul sunt semnatarii actului de zălogire al muntelui Suru către cămătarul Iacob Felekiensis din Avrig, datat în anul 1627. În conscripțiile secolului al XVIII-lea se menționează existența unor racoviceni care îndeplineau diferite funcții pe lângă castelanii de la Turnu Roșu, pe lângă organele scăunale de la Tălmaciu, precum și pe lângă
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici deschizătura n-au înturnat Mercășenilor înapoi” <footnote T. V. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a dobândit acest teritoriu de la Polonia pentru un împrumut de 3000 de ruble de argint, dat lui Vladislav și nerestituit nici de el, nici de urmașii lui, pentru care există un act datat 10 februarie 1388. În ciuda existenței actului de zălogire a Pocuției, „argumentul habsburgic” după care nordul Moldovei a aparținut Pocuției a rămas în picioare până astăzi, fiind invocat de ruși și de ucrainieni pentru justificarea stăpânirii asupra nordului Bucovinei <footnote Pentru problema Pocuției, care a rămas la Moldova până în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu se poate Alta până în sfârșit. Erisa cea prea frumoasă Care norii revărsând Se ivea vremea frumoasă Ș-acum se vede - apuind. Prin lacrimile credinței Chipului tău mă închin Și spre jertfă aduc ție Ne-ncetatul meu suspin. Sufletu-mi pun zălogire Câtă vreme viu voi fi, 390 {EminescuOpVI 391} Cu jertfirea cea mai vie Numele tău voi slăvi. 7 Taci privighetoare Cu glasul cel dulce, Căci a ta cântare Durere mi-aduce. Taci și tu mierlușcă C-oi să amețesc, Ah
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dori altă viață Dacă eu cu tine-n brață Zi și noapte aș petrece - Ce plăcere - aș mai pofti? 405 {EminescuOpVI 406} Nu te-ncrezi în fericire C-ar fi vis și-nșelătoriu, Cu un glas mîngăitoriu Sufletu-mi ia-n zălogire. Vin, stăpâna mea, în brațe Să petrecem fericit, Dacă la a mea durere Poți ave milostivire. Aceasta-i durerea mea, Aceasta m-au omorât, Aceasta îmi curmă viața, Aceasta m-au otrăvit. Inima mi s-au negrit, Sufletul mi s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Țara Șipenițului, privită ca voievodat aparte, neintegrat încă Moldovei. Să precizăm că Țara Șipenițului, adică teritoriul cuprins între Prut, Nistru și Ceremuș, fusese inclusă în regatul polon odată cu Rusia Mică, iar încorporarea la Moldova s-a făcut mai târziu, după zălogirea Pocuției lui Petru Mușat (1374-1391) de către Wladislaw Iagello. Dar, apreciază V. Spinei, ideea că Ștefan și Petru ar fi rezidat în Țara Șipenițului, iar nu în Moldova, trebuie respinsă. S-a căutat atunci explicația că cei doi, Ștefan și Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]