109 matches
-
să vină, Sfântul Unic (binecuvântat fie El) va stabili reședința cerească a celor drepți în interiorul celei a îngerilor oficianți, adică mai aproape de tronul divin”. Îngerul oficiant nefiind altceva decât un servitor; pe când omul cel drept este ființa cea mai liberă zămislită vreodată de Creator... * * * După creaturile cerești denumite elionom, urmează cele pământești, - tahtonim ... În limba modernă, - popoarele, națiunile... Surghiuniți, prigoniți în istorie, iudeii simțeau nevoia să se afirme cu tărie, să-și ia revanșa, exclamând: „Priviți cât de iubiți sunt israeliții
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
sau bronzul. Dacă în Răsărit prevalează cultul cristic sau, mai exact, natura divină și mîntuitoare a lui Iisus, în Apus accentul cade, cel puțin la fel de puternic, pe cultul marial, pe corporalitatea cristică, pe natura umană a Mîntuitorului, pe ființa lui zămislită mistic, dar născută în conformitate cu scenariul cel mai previzibil al speciei. Așa poate fi înțeles și interesul atît de puternic, unul care implică o devoțiune aproape senzorială, pentru viața Fecioarei în chip de născătoare, de mamă a lumii. De la reprezentare la
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
în virtutea principiului al doilea al termodinamicii, componenta inutilizabilă, indisponibilă a acestei energii crește în detrimentul celei utilizabile, disponibile. Prin analogie, în istoria muzicii, cantitatea totală de energie semantică și de încărcătură estetică este constantă, numai că, în timp, cu fiecare operă zămislită, cu fiecare eveniment creator consumat ori cu fiecare perioadă stilistică derulată, componenta activă, utilizabilă a acestei cantități de energie semantică și de încărcătură estetică scade, suportând un proces de degradare, de perisabilizare. Va spori, deci, componenta inutilizabilă, indisponibilă și, odată cu
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
câte glasuri se aud în vocea mea neauzită! T: Vino vineri când sunt obosit: un moșneag trântindu-se-n propria-i moarte... D: Ce viitor au postumii... N: De-aș avea buze aș rosti dimineața îngerului negru deodată cu mine zămislit de-aș avea mâinile în afară aș lumina - vreau să deschidem farmacia zăpezii. M: Stau în strană și gândul a piatră-mi miroase caut leagăn pe umărul tău pustiit aici miroase a piersică despicată a sexul naturii virgine tu dacă
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
aceluia care se naște, căci acesta din urmă are libertatea de a-și alege de părinte pe Dumnezeu Cel în Treime, pentru a se naște din El și de a se împărtăși astfel de firea și viața dumnezeiască, deoarece ființa zămislită are aceeași fire cu aceea a zămislitorului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIX, PG XLV, col. 100C. footnote>. Prin Botez, „omul devine Fiu al lui Dumnezeu unindu-se cu Hristos printr-o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta, majoritară, incalculabilă, care-i e ostilă." Cu alte cuvinte, arta nouă
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
nici n-ar putea funcționa singur, din lipsă de combustibil), iar lumea componisticii actuale pune atîtea probleme (și atît de intricate unele-ntr-altele) încît recursul la intuiția sonoră pură, la capacitatea de a dobîndi nemijlocit, fără raționamente logice preliminare, autenticitatea operei zămislite, constituie din ce în ce mai frecvent o ultimă resursă în căutarea unui sens care, inevitabil, riscă să scape printre degete. După Anatol Vieru muzica noțională "aduce conceptul la suprafața artei, făcîndu-l oarecum să plutească deasupra ei, tot așa cum emoționaliștii exaltau emoția, sau cum
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
că într-o zi, într-o noapte, Voi urca și eu pe drumul stelelor care cad... 1985 Treapta a XXVIII-a Până nu te-am iubit Până nu te-am iubit N-am înțeles, deplin, Cum din coasta lui Adam Zămislită fost-a Eva... Până nu te-am iubit N-am înțeles, deplin, Cum din jale, etern, Se-ntrupează Electra, Până nu te-am iubit N-am înțeles, deplin, Cum soarele poate răsări Fără a mai apune, Până nu te-am
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
lor, Emanuel, părinții Nicoletei, părinții lui Alex... Se străduiau să pară veseli, dar În sufletul lor se cuibărise Îndoiala că ceva rău s-a Întâmplat... Mulți ani trăiască! Mulți ani trăiască! Cine să trăiască? Cea mai minunată mămică și prințul zămislit, cel mai drăgălaș și mai minunat din câți au existat! Încercau să creeze o atmosferă de sărbătoare, dar vocile lor nu aveau acea forță a fericirii care vibrează și te umple de fiori, ori de câte ori o invoci. Au desfăcut șampania care
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aceeași traiectorie ca la mine acasă. Mă uit la discul roșiatic cum urcă printr-un fel de ceață, aburi ca la facerea lumii, fiecare dimineață este un miracol, mă bucur cu toată ființa de spectacolul naturii, jumătate întâmplat aievea, jumătate zămislit de propria mea fantezie. Lucrez la spectacolul lumii cu ochii pictorului, cu urechea muzicianului, cu sufletul fragil al creatorului, cu mintea lui schizoidă. Spectacol bucurie-suferință. De când mă știu trăiesc jumătate în vis, jumătate în realitate, fiecare extracție din una din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
adevărată, se scaldă în mirosul de mâncare, iar a doua zi, înspăimântat de gospodina din fața mea, chemam închipuirea de acasă. Care întârzia să vină, eu plictisindu-mă îngrozitor de bătrân, deprimat de toamnă și chipul ei de mașteră a copiilor deja zămisliți. Deja. Blestemam pe Dumnezeu care nu avea nicio vină că deveneam zi de zi mai diform. Odată ce închipuirea îmbrăca manechinul de gips șters și țeapăn, Any, devenea, din Libarcă, Muză. Zeificarea ei în versuri era masturbarea mea. Împopoțonarea ei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Îngerii le învață pe soțiile lor arta împodobirii, a fardării pleoapelor și a vopsirii obrajilor, iar pe bărbați, metalurgia (confecționarea armelor) și arta războiului. Răsturnarea ierarhiei, prin coborârea unor ființe cerești pe pământ, aduce cu sine un dezastru demografic: uriașii zămisliți din tați cerești și mame pământence au un apetit grozav, înfulecă toate roadele și, în ultimă instanță, ajung chiar să se devoreze între ei. Dumnezeu intervine prin arhanghelii săi fideli și pregătește pedepsirea exemplară a nelegiuiților. Iată porunca Stăpânului către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
înalt al cerurilor la care au acces muritorii. Habar n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea îndrăznețe. Lady, ce-i aia stareță? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și vei fi pe vecie nemuritor, de aceea tu nu poți să te stingi. Acolo, unde stai de veghe, sigur din neamul tău îți vei găsi pereche. Tu ești din lumea umbrelor, eu din lumea pământenilor. Tu ești din imagine zămislit, pe când eu din fructul dragostei de pe pământ. De aceea du-te, la locul tău pe când eu voi rămâne pe pământul meu. Zâna de pe pământ cu jale îi vorbea spiritului, și inima, puțin câte puțin, i se frângea. Puternic își frământa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-vă mormintele văruite, frumoase pe dinafară, dar pe dinăuntru pline de oasele morților, de necurăție și fărădelege! Lumina ne-a venit de sus! Lumina lui Christos luminează tuturor! La glasul de trăsnet al Răstignitului pentru Adevăr, trosnesc din temelii împărățiile zămislite din împilarea celor slabi și din nedreptate; se năruiesc tronurile celor ce au uitat povața Fiului lui Dumnezeu că : "Cel ce vrea să fie mai mare între voi, să fie slugă tuturor", dar se înalță maiestuos lumea nouă a credincioșilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de certă profesionalitate și atît de puține totuși, cu efective cîștiguri educative, estetice, morale pe termen lung, sînt împinse către miezul nopții, ca și cum toți am fi insomniaci. (N.B.: În ultima vreme, la telejurnalul de seară este tolerată o secvență culturală zămislită inteligent și cu suflet.). Așa se face că plecarea dintre noi, de curînd, a unor personalități remarcabile (Matilda Caragiu-Marioțeanu, Petre Stoica) a trecut neobservată în publicații onorabile, cu pagini de cultură, la mai toate posturile de televiziune; în schimb, moartea
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
și evanescent ne obligau să le observăm starea. La tine e ceva mai mult decât atât. Planul formal al poeziei tale, impulsurile deformatoare, formele grimasante par a fi corelativele obiective nu ale unei stări, ci ale unei ființe, ale ființei zămislite de aceasta. Cititorul e constrâns să vadă acolo o ființă, căci distanța dintre eul poetic și poezie s-a topit și, într-o uimitoare măsură, obiectul s-a identificat cu subiectul: „Doamne, cămașa mi s-a subțiat și a devenit
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
doream altceva decât să mă odihnesc. Nu eram decât un bărbat de vârstă medie, copleșit de prezența unei femei tinere și frumoase. Forța acelei entități supranaturale, pe care o simțisem până atunci amenințătoare undeva, în interiorul meu, mi se părea acum zămislită doar de sensibilitatea mea exacerbată. Mutsuko stătea nemișcată, cu păru-i atingându-mi bărbia, cu obrajii ascunși la pieptul meu. Umerii ei albi se ridicau ușor în ritmul respirației mele. Am mângâiat-o pe păr. Avea părul negru și strălucitor
TAICHI YAMADA N-am mai visat de mult că zbor () [Corola-journal/Journalistic/4393_a_5718]
-
Noailles - Cartea vieții mele, Marcel Proust - Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Argument, cronologie și versiune românească de Virgil Bulat, București, Univers, 1986, p. 32.). Autoarea nu poate admite că i-a „ părăsit de veacuri pentru a deveni fetiță proaspăt zămislita de l’Avenue Hoche și de o grădină din Savoia”(ibid.), ea e mereu cu gândul la „acel auster drum genealogic”(ibid.). Părinții, tatăl urmaș de domnitor, mama, crescută la Londra în cultul reginei Victoria, prețuiau marile personalități ale vremii
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
nici n-ar putea funcționa singur, din lipsă de combustibil), iar lumea componisticii actuale pune atîtea probleme (și atît de intricate unele-ntr-al-tele) încît recursul la intuiția sonoră pură, la capacitatea de a dobîndi nemijlocit, fără raționamente logice preliminare, autenticitatea operei zămislite, constituie din ce în ce mai frecvent o ultimă resursă în căutarea unui sens care, inevitabil, riscă să scape printre degete. După Anatol Vieru muzica noțională "aduce conceptul la suprafața artei, făcîndu-l oarecum să plutească deasupra ei, tot așa cum emoționaliștii exaltau emoția, sau cum
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
departe în Londra abrutizată, pentru o coroană ce sun-a gol”, cum spune Berryman, textul poeziilor era viciat de erori, motiv în plus ca autoarea, în maniera sa smerit-ironică, să deplângă, de data asta din postură maternă, condiția făpturii „strâmb” zămislite și să le reproșeze complotiștilor apariția sa în lume: „Răpitu-te-au și-n public văd te-au dus/ Fideli amici, dar nu-nțelepți îndeajuns/ Pân-la tipar, în zdrențe te-au târât/ Erori nu scad acolo, e știut.” (Autoarea către carte) În
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
umbrele și întunecimea Ai înghițit într-o sorbire de monstru Întemnițata lumină Inima-porumbiță cu aripa frântă din cursă Ai dărâmat cu o suflare zidurile de umbre Lăsând iubirea să zboare, ai trecut în zborul de fiară Zdrobind înlănțuirea dintre lumi zămislite Din temeri ce limitau orizontul Călăuzit de lumina și focul din tine Ai pătruns din mituri în lumea reală În chip de dragon plăsmuit dintr-o vrajă Dintr-un basm de iubire Născut în zori ancestrale Între dragon -o fiară
POVESTE DE IUBIRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384941_a_386270]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LA MASA TIMPULUI Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, Cu ochii minții pătrund infinitul albastru... Bucuria mă umple, simt pacea zămislită În rugi fierbinți și dorinți neîmpărtășite, Simt focul iubirii, Mistuind ce a mai rămas neatins, De Cuvintele-Ți sfinte... Mă înfior de atât de multă iubire și... În propria-mi tăcere, aud răspunsuri La întrebările-mi nerostite... Ecouri, cuvinte, silabe
LA MASA TIMPULUI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384385_a_385714]
-
Articolele Autorului AM DREPTUL LA VIAȚĂ Mă macină grijurile, unele sunt negre pline de catran, altele sunt grele aducând în ele plumbul vremii. Mă macină grijurile, gândurile-mi sunt răvășite e un frig artic, mă strâng oasele din încheieturi stau zămislit și răpus. Mă macină grijurile, sper încă la viață, tânjesc după-o vară fierbinte și lan de grâu copt, întind mâinile spre cerul albastru îmi caut soarele, vreau să-l prind, vreau să-l cuprind. Mă macină grijurile, trăiesc în
AM DREPTUL LA VIAȚĂ de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383262_a_384591]