66 matches
-
trezi Fiii și Fiicele Americii Întru jertfirea de sânge Spre pururea izbândă a ființării statale Și a Libertății unei Națiuni O obsesie s-a risipit dar avea să vină alta Un oropsitor a plecat dar avea să vină altul Mai zănatec și mai necruțător Zvârcolind șerpii pe care mereu are să-i crească La sânul ei o comunitate (oricare) Pe care mereu avea să-i pună între ziduri Constructorii casei cu ceva timp în urmă... Taci! Se târăște șarpele casei Pregătind atâtea
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Requiem_pentru_fiii_si_fiicele_americii_.html [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
văratec, Plânge puiul de lalea, Fără Tine viață nu e, Lumea nu mai e a mea. Apele tot plâng și ele, Trist mai susură izvorul, Cerul s-a făcut de sânge, Cât de mare Ți-e Canonul? Numai omul cel zănatec Stă mereu nepăsător, Sufletul meschin nu-l doare, Nici cuvintele-i nu-l dor. Pentru cine rabzi, Iisuse, Pentru mine, un biet cuc, Fără Tine, Domnul Slavei, Încotro o să mă duc? Dar eu simt a Ta lumină Și o văd
ÎNCOTRO O SĂ MĂ DUC? (PRICEASNĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492103353.html [Corola-blog/BlogPost/371801_a_373130]
-
deja. Am reușit să pătrund sensul citind o proză scurtă publicată recent, nuvela intitulată “Pase în doi”, semnată de Marinel Gâlcă, apărută în revista “Baaadul literar”. Iată cum este alcătuit primul paragraf care ne poate duce ușor în eroare: “Vântul zănatec fugărea norii de leșie, storcându-i ca pe niște bureți uriași , pântecoși, de apa mărilor și oceanelor. Picurii reci cădeau vijelios, sfârâind pe asfaltul încins, iar ploaia își cernea zbaterea ei volburată, primenind orașul”. Ca un cititor care nu se
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
văratec, Plânge puiul de lalea, Fără Tine viață nu e, Lumea nu mai e a mea. Apele tot plâng și ele, Trist mai susură izvorul, Cerul s-a făcut de sânge, Cât de mare Ți-e Canonul? Numai omul cel zănatec Stă mereu nepăsător, Sufletul meschin nu-l doare, Nici cuvintele-i nu-l dor. Pentru cine rabzi, Iisuse, Pentru mine, un biet cuc, Fără Tine, Domnul Slavei, Încotro o să mă duc? Dar eu simt a Ta lumină Și o văd
PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492415856.html [Corola-blog/BlogPost/380352_a_381681]
-
zăpadă și să-mi împodobească pomi în ogradă. Să-și scuture ramuri de al norilor scrum pe Moș Crăciun, când pe sub ei își făcea drum. Așteptam Iarna cu țurțuri la streașină, să ascult vântul cum o harpă îngână, când urca zănatec, scară de solfegiu. Natura moartă să își plimbe cortegiu. În orice iarnă așteptam pe Moș Crăciun și repetam o poezie, ca să-i spun. O păpușică de mi-ar fi dat din sac plin, nu mi se mai frângea dorință în
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419688609.html [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
și optimismului cu care întâmpini orice situație, chiar de-ar fi una critică, datorită judecăților... M-ai atras datorită modului cum te doare de tot chiar pe cât într-un cot: de fițe, figuri și de orice viață construită artificial, dar zănatecă.. Mi-ai plăcut pentru că încercai să ajuți oamenii și-ți îndreptai atenția către orice suflet apropiat, mai ales aflat în suferință. Fizionomia ta mă atrăsese și ea în mod mistic.. chit că femeile prea slabe m-au atras întotdeauna, singurul
NECROLOGUL PERSONAL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417259392.html [Corola-blog/BlogPost/371989_a_373318]
-
de ea, o îngrijește, o ocrotește, însă regretă că nu i-a dat și lui Dumnezeu o femeie care să se bucure de viață ... o proastă acolo, o fufă, o curulină, o terfelină, o galinacee, o împielițată, o matracucă, o zănatecă ... orice fel de femeie, pînă la urmă ... pentru că nevasta lui n-a fost o femeie, ci o ciumă dotată cu păsărică, pe care el a iubit-o ca un masochist ... Pe păsărică?! s-a mirat CrisLi și a izbucnit în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Ger începu să urle de durere și o rupse la fugă prin pădure. Auzindu-i urletele, lupul COLȚ FIOROS, care hălăduia pe o culme, alergă să vadă ce s-a întâmplat. Când văzu ceata de voinici și luptătorii cu raze, zănatecul de lup, care se considera un viteaz de neînvins, începu să urle amarnic și prelung: -Auuu! Vă ronțăi ca pe surcele! Vă fac rumeguș, nătărăilor! Cum sta în coadă, unde începu să rânjească la ei și să urle, arătându-și
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
Și în suflet durere ne-a turnat - suntem goi. Am ajuns doi străini - cât de mult ne-am iubit! Timp nebun, numai tu soarta ne-ai urgisit Și din trupul ce-am fost - astăzi doi singurateci, Despărțiți, suferim precum caii zănateci Ce-au scăpat dintr-un țarc - al iubirii ocol, Și se-nvârt lângă dânsul făr’ să aibă potol; Libertatea e grea fără gram de iubire... Timp nebun, poți să-mi legi dreptul la fericire! Adu-mi draga-napoi, cu iubirea
TIMP NEBUN... de NELU PREDA în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nelu_preda_1487000409.html [Corola-blog/BlogPost/382880_a_384209]
-
înflorește liliacul Ciorchini de floare cu miresme fine Când de mușcate roșii-i plin cerdacul Iar fluturi albi valsează cu albine Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Visand_pe_malul_marii_primavara_poem_georgeta_resteman_1337334705.html [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
ea are veșnicia la picioarele ei și nu se grăbește. adică nu ajungem la satisfacția cerută de orgoliul nostru rănit. și nici să vedem restabilirea unei balanțe valorice după voia noastră. destinul nu poate fi provocat la duel. numai un zănatec de nu știu unde, nemulțumit cu ce primise din partea soartei și socotind că i se cuvine (mult) mai mult, l-a dat în judecată pe Dumnezeu! la care un judecător hâtru i-a răspuns: du-i dumneata citația că noi nu știm
ORIGINALITATE (CU ORICE PREŢ)? de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Originalitate_cu_orice_pret_ion_untaru_1358420774.html [Corola-blog/BlogPost/342387_a_343716]
-
lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
lungi, de două ori cât el. - Ajutooor! urla vântul din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
fug? Nu pot. Să strig? N-am cum, Deși o ultimă dorință Aș vrea soției să îi spun. Cât despre ceasul lung în care Am fost ținut la ei ostatec, Am încercat cu disperare Să nu mă port ca un zănatec. Nu pot prea limpede a spune Cam ce mi s-a făcut exact, Dar dacă mă-ntrebați pe bune, N-au acționat cu prea mult tact. Să ne vedem și peste-o lună M-au invitat din prag, zâmbind. Eu
LA DENTIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1485101194.html [Corola-blog/BlogPost/377545_a_378874]
-
Autorului Cum te descopăr, altul, zi de zi, Nu am crezut vreodat` să se întâmple, Până acum avut-am doar pustii Zile și nopți, nu te aveam sub tâmple. Când somnul liniștit tu mi-l veghezi Sau când te joci, zănatec, cu vreo buclă De păr rebel, în mine evadezi Și-alungi încet din suflet a mea pâclă. Clipele-mi sunt doar scumpe delectări, De când, brusc, ai pășit în a mea viață, Nu mai visez în van la evadări, Nici nu
TANDREȚE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1436564440.html [Corola-blog/BlogPost/377397_a_378726]
-
BRĂTESCU - CASA DIAMANT - CEREREA ÎN CĂSĂTORIE, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014. (FRAGMENT DIN ROMAN) Eva a primit un buchet de flori în cabina pe care o împărțea cu alte trei acrițe tinere și zănatece. Acestea și-au dat coate și au pufnit în râs, vorbind tare chiar în prezența ei, știind că nu înțelegea bine ebraica, deci își puteau bate joc de ea fără teamă că le-ar putea răspunde. Avea de rostit în
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
împiedice întâlnirea dintre actriță și Leo. Inevitabilul se produsese. Jaime nu concepea să-și încheie ... Citește mai mult (FRAGMENT DIN ROMAN)Eva a primit un buchet de flori în cabina pe care o împărțea cu alte trei acrițe tinere și zănatece. Acestea și-au dat coate și au pufnit în râs, vorbind tare chiar în prezența ei, știind că nu înțelegea bine ebraica, deci își puteau bate joc de ea fără teamă că le-ar putea răspunde. Avea de rostit în
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
și-n must din vie Încumințește dor și-n armonie Cu-mpletituri de slove-l arămește. Iubirile - ce dans nebun, sălbatec - În toamnă ard pe ruguri și-n amurg Licori de miere peste trupuri curg Iar gândul, rătăcind ca un zănatec Se-oprește pe un colț de foaie albă... Destramă-se, se-nșiră, se deșiră Preface-se-n pian sau poate-n liră Și în cuvinte ninse într-o salbă! Da, vinovată-i toamna ruginie De bucurii și de tristeți răzlețe
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_lirica_autumnala_2_georgeta_resteman_1354535919.html [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
CEREREA ÎN CĂSĂTORIE Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului (FRAGMENT DIN ROMAN) Eva a primit un buchet de flori în cabina pe care o împărțea cu alte trei acrițe tinere și zănatece. Acestea și-au dat coate și au pufnit în râs, vorbind tare chiar în prezența ei, știind că nu înțelegea bine ebraica, deci își puteau bate joc de ea fără teamă că le-ar putea răspunde. Avea de rostit în
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_casa_dia_magdalena_bratescu_1391513631.html [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
înflorește liliacul Ciorchini de floare cu miresme fine Când de mușcate roșii-i plin cerdacul Iar fluturi albi valsează cu albine Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_visand_pe_malul_ma_georgeta_resteman_1337334185.html [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
chip, privea cu o uriașă admirație trupele aliniate. Iar cuvintele lui, scăpate fără voie, aduseră parcă o Înseninare pe fața voievodului și a oștenilor săi. Într-adevăr, o bătălie extraordinară. Dar una care nu va fi uitată, căci un venețian zănatec se Întâmplase să fie acolo, iar aceste cuvinte vor ajunge, În scurt timp, la urechile dogelui și ale Sanctității Sale. Puterea armelor era prelungită În puterea cuvintelor. Și parcă abia atunci, după o Îndelungă șovăială, seara se hotărî să coboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
unui nou început. Necazurile care îl chinuiseră în timpul verii rămăseseră în urmă. Mi-a spus: Înțeleg că tu și Lucy mergeți la o cină simandicoasă în seara asta. Cum ai de gând să te îmbraci în frac cu claia asta zănatecă de păr? Du-te și tu la frizer. Și de fapt nu ți-ar strica să te odihnești un pic. Ce-ai făcut, ți-ai tras-o noaptea trecută? Ia mașina și du-te. Pe mine o să mă ia Unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cred că... Nu simțeam nevoia să fiu iertat că mă lăsasem înadins surprins, de parcă aș fi așteptat-o, și mă simțeam îndreptățit să zâmbesc la vorbele ei, totuși n-am făcut-o. Pe vremuri o considerasem o fată bogată cam zănatecă, interesată în primul rând de rivalitatea cu soră-sa; nu puteam însă să continui să o consider astfel, pentru că oricum ar fi început această poveste, era clar că se transformase în ceva diferit. Ceea ce la început ți se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
caut sălașul hiperborean al lui Pindar în care zeii îți hărăzesc o viață fără de lacrimi, tinerețe fără bătrânețe... Ăsta e cel mai fantezist lucru pe care l-ai scos din cap până acum. E un plan demn de mintea ta zănatecă. Mă face cumva să mă simt mândru de tine, deși sunt în același timp și îngrozit când mă gândesc la ce-o fi umblând în creierul ăla al tău când în exterior arăți așa de calm și liniștit. Dar de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe deasupra, vioi și viguros ca și o adiere rea a beznei înseși, printre firele rădăcinilor suspendate, din tavan. Asta-i Straja, Buha bătrână de la zarzărul trăznit! își coboară Bursucul vocea, sugestiv, până la foșnetul prudent al unei șoapte. Tante la Folle. Zănateca. Tanti Nebuna. Ducă-se! Eh! Mai sunt zece secunde. Sancta Maria, ora pro nobis! Una, două, trei, patru, cinci... Șase, șapte, opt, nouă, zece! completează Iepurele. Au fost întocmai douăsprezece ceasuri! Fix! Post-meridian! punctează Comandantul, pe tonul mai scăzut, dar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]