83 matches
-
o comedie care tratează cu mult umor și nuanțe tragi-comice eternă tema a trioului conjugal. Se joacă pe scena ArtHouse Central vineri, 11 octombrie 2013, cu începere de la ora 20:00. Prețul biletului este 25 de lei. Tânără naivă, “pițiponcică”, zăpăcita, dar determinată Oxana, îi propune Elenei Vladimirovna: o nevasta așezată, inteligență și pregătită să facă față oricărei situații o afacere indecentă: este sau nu este de vânzare soțul acesteia!? Citește tot... Muzeul “PoniCernatescu” și Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, își deschid
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
mă îmbrac și ies pe ușă cu pași grăbiți, temîndu-mă să nu pierd tramvaiul. Tramvaiul Popescu, despre Popescu, cu Popescu...Am ajuns în Piața Sf. Gheorghe, m-am învîrtit, nu-mi aminteam ce repere îmi fixase regizorul Gavril Pinte, eram zăpăcită. Știam doar că trebuie să mă urc într-un tramvai, să umblu cu el prin tot Bucureștiul urmărind un spectacol făcut după opera poetului. Am ajuns în dreptul unei bombe ordinare - să fi fost chiar întîmplător? - și am întrebat sfios despre
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
are ce să ia/ de la mine! Eu, ca și ucenicii săi, păstoresc suflete./ Eu îndrept lucrurile prin împărăție, fac totul/ ca să n-o ia lumea la vale, să nu se ducă totul de rîpă./ Păstoresc suflete: înfloresc cireșul, dau glas zăpăcitelor vrăbii./ Eu sînt în slujba Domnului! A Domnului/ pe care nu l-am văzut, pînă acum, niciodată. Da,/ după femeia în flăcări și poemele care îmi călătoresc prin vene,/ întîlnirea cu Domnul este singurul lucru ce mi-a rămas/ de
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
și nu-mi fă figuri! Uraa! Este ea, hambalista, prăjinoasa cu care se mândrea târgul nostru, grupul de studenți În vacanțe când lumea era a noastră...În mintea mea o păstrăm cu moaca de studentă mereu puse pe pozne, cam zăpăcita, cu replici care ne uluia prin conexiuni la care constatăm că nu ne gândisem. O chema Ghiuta. Americanii i-au extirpat semnele diacritice. Ghiuță era numele “nefericitului” ei soț, după noi, căci pe cât de zvârluga, de neașteptată era ea, pe
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
am plimbat, i-am privit picătura cum se legăna în vîrful nasului fără să cadă. Poate era pe jumătate înghețată. Mă perpeleam de dorul lui. Pînă cînd mi-am zis: "dar eu sînt puternică. A trecut vremea cînd eram o zăpăcită. Pe lume sînt prea multe. Și prea puține. Nu merită să rămîi un zăpăcit." " Am atîția ani. Sînt o mireasă bătrînă. înainte eram o vitrinieră printre numeroase alte vitriniere care primeau zilnic ordine de la ministrele vitrinelor, ale muncii și ale
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
Constantă lumea bună se cocea în magazine și, catre seară, pe bulevard, de-a lungul țărmului, cucoanele elegante se perindau cu fetele crispate ale unora care n-au prea reușit în viață, etalînd în îmbrăcăminte o varietate bufona. Provincia balcanică zăpăcita de jurnalele de modă pariziene da cele mai neverosimile rezultate!". Pantofii scumpi și eleganți stau pe același plan cu arta plastică: "Sufletul meu drag - pantofii îmi vin bine! Capul făcut de Militza e remarcabil!!". Lumea în care se mișcă muziciana
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
tine. Lumea în care trăiește Harry Potter e cumva un univers cu două buzunare: într-unul oamenii obișnuiți, clevetitori ca mătușa Petunia și insensibili ca unchiul Vernon, în celălalt magicienii, cu bufnițele și uriașii lor, cu șobolani somnoroși și țestoase zăpăcite. Numai că nu sînt două tărîmuri distincte, cum ne-au învățat mai toate poveștile, ci o mînă neatentă, sau doar jucăușă, le-a deșertat laolaltă. Astfel încît codașul Dudley, care merge la o școală obișnuită, și tocilara Hermione, premianta de la
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
-l în fine de victima care se țicnește... Tot în Maramureș, ținut plin de povești și de întîmplări ciudate: o căprioară urmărită de un lup este ajunsă, sfâșiată, - spinarea, - o parte din ea; căprioara urmărită, - iarna - intră într-un sat, zăpăcită, cu lupul după ea, dând buzna în sat fără să se teamă. Apoi oamenii ies, alungă lupul, prind căprioara care zace, vie încă, în zăpada roșie ca vopsită. Unui vânător i se face milă și o împușcă, fiindcă, dacă i-
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
sunt femeile, pe geloasă o ia gura pe dinainte. Detectiva, mândră, îi povestise acesteia norocul ce dăduse peste ea. Astălaltă, uită, și i-o prezintă bărbatului său în mod călduros, - și, astfel, detectiva nu mai poate să-și exercite meseria. Zăpăcită, cucoana încearcă s-o dreagă, - dar mireasa rezolvase și aici o situație...
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
să-și împartă timpul între zi și noapte, între noapte și zi. Era curtată de impresari de teatru, de televiziune, de cinema, asediată cu tot felul de proiecte și contracte care de care mai atrăgătoare. De felul ei era o zăpăcită, frumoasă, talentată, dar plutind de când o știu în nori parfumați înșelată de prieteni, de amanți, părăsită de soț. Rămasă cu un copil, o fetiță adorabilă, de la ultima aventură, era ca o corabie în derivă pe vreme de furtună, fără pânze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
scoate o monedă de 1 dolar australian și-mi spune: stai aici, când vin cu pomenile dai 1 dolar, nu mai mult, tu nu ai bani de aruncat în sacul fără fund, pleacă de parcă n-ar fi fost, mă uit zăpăcită în jur, nu îndrăznesc să mă mișc, bătrânele trec în șir indian pe lângă mine, apleacă ușor capul, au priviri curioase de parcă aș fi picat de pe lună, una îmi strânge mâna cu înfrigurare, la alta îi văd lacrimile curgându-i pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
primiri: "Tu ce faci, dragă? Te antrenezi pentru concediu? Ce-i aici, mă, azil de bătrâni sau urgență?!". O fetișcană fardată cam strident, de ai fi zis că e practicanta unei alte meserii decât aceea de asistentă medicală, se iți zăpăcită-n ușă. Întrebă candidă, în timp ce-și strecura în buzunar telefonul scump: "Îl preiau eu pe pacient pentru toaletare?". "Păi, pentru ce altceva? Vrei să-i ții un curs de Tantra sau ce? Ai grijă, tu, să nu te
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
n-a apărut, tu?", se arătă lejer nemulțumită doamna Mariana, soția unui cunoscut om de afaceri bucureștean. "Nu. Iei un digestiv înainte dă masă?" "Îhî. Iau un Cambusa Amaricante, dăși mi-e o foame dă mor. Da' până vine și zăpăcita asta, ce să fac?" Domnul Ciucurel socoti că era momentul cel mai potrivit pentru o retragere elegantă. Se ridică amabil, înclinându-se în fața amândurora: "Doamnelor, a fost o plăcere să vă întâlnesc. Din păcate, mai am unele probleme dă rezolvat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ce se mănâncă meseria asta și te-ai orientat perfect din prima clipă. Și nici nu trebuie să dai seamă nimănui pentru asta. — Pot să intru? întrebă, încercînd să strecoare plicul prin crăpătura ușii. Trebuie să semnați, e recomandată. — Ce zăpăcită mai sînt, se auzi vocea Angelinei, cum am putut să uit? zise scoțînd lănțugul de siguranță, deschizînd larg ușa. — Dormeați? V-am trezit? spuse Poștașul trecînd pragul. — Aș fi vrut eu, îi răspunse Angelina, avînd grijă să închidă repede ușa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de bordel În hrubele lor, mame cărora le-au fost asasinați copiii, „ocupându-mă“ ba de una, ba de alta. Știa, nu fără o anume mândrie, ce se vorbea prin redacția de la Londra: „Vrei ceva lacrimogen, o trimiți pe Mabel Zăpăcita“. Cât ținea lungimea Rinului, era toată provincia ei. Nu exista oraș, mic sau mare, Între Köln și Mainz unde să nu fi căutat ceva de interes, plantând fraze dramatice pe buzele unor oameni ursuzi, patos pe buzele unor femei prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
apăsarea trupului ei, ușa se deschise spre interior, și femeia se prăbuși pe spate Înăuntru, pe coridorul vagonului. Se ridică, proptindu-se de perete și având grijă de umărul care o durea, apoi se gândi cu un triumf amar: Mabel Zăpăcita a urcat la bord. Lumina dimineții se strecură printr-o fantă a jaluzelei și ajunse pe locul de vizavi. Când Coral Musker se trezi, locul acesta și o valiză de piele au fost primele lucruri pe care le-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Megève, nu prea mai puteam să dorm. Ultimele zile fuseseră un coșmar, căci Hunter era din ce În ce mai mulțumit și bucuros, În timp ce eu fierbeam de supărare În spatele afurisiților ălora de ochelari de soare pentru schi. Am fost atât de uimită și de zăpăcită de ceea ce se Întâmplase În acea zi la L’Idéal, Încât am decis să aștept până ajungem acasă la New York, ca să iau atunci o hotărâre În legătură cu ceea ce era de făcut În continuare. Zborurile către casă au fost foarte obositoare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ales pe cele care îl priveau anume pe el, îi dădea bătaie, băga cărbuni în cazane și nu-și dezlipea ochii de la ținta cuvenită. Dar asta a fost, vremea minunilor trecuse, lumea nu mai era tot atît de uimită, de zăpăcită, din pricina rapidității și îndrăznelii sale, deoarece chiar lumea însăși devenise mai rapidă și mai îndrăzneață. Chiar viața se trecea mult mai repede. Părea că în față se înalță o oglindă către care se îndreaptă cu pași din ce în ce mai mari, aproape plutind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la iveală o nuielușă. Două secunde îi trebuiră copilului să perceapă pericolul și s-o rupă la fugă. Ca într-un film cu Tom și Jerry, Luana și Bica se fugăriră până în grădină. Mai iute, fetița ajunse lângă gard și zăpăcită de desfășurarea prea rapidă a evenimentelor se chinui să-l escaladeze. Bătrâna venea din urmă gâfâind, hotărâtă și cu o privire de foc. Luana, când arunca ocheade înapoi și tremura din tot trupul de groaza ochilor aprinși, când privea gardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se opriră în spate. Ea întoarse capul după ei. Nici să nu te gândești, șuieră vocea dogită de băutură. Răpusă de spaimă, Luana nu îndrăzni să se miște. Era încolțită, lipsită de orice speranță. Cu ochii ațintiți în întuneric și zăpăcită de scurgerea minutelor până în stația unde avea să coboare, începu să se roage. Singurul ajutor nu putea veni decât de acolo, de sus, de la Cel care o crease. Încă se ruga când, fără să gândească, fără să știe cum, țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să se detașeze de activitățile zilnice. De obicei, își povesteau întâmplări din viața personală dar cum, în acel moment, nici unul nu beneficia de schimbări majore, discuția alunecă tot spre problemele de serviciu. Psihologul se lupta, de câteva luni, cu o zăpăcită, fără să reușească să-i pună ordine în idei, celălalt, nemulțumit de secretara pe care-o moștenise, o mutase, cât mai diplomatic cu putință, la un alt birou și rămăsese descoperit. Ștefan mărturisi că auzise de acest lucru și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce se mănâncă meseria asta și te-ai orientat perfect din prima clipă. Și nici nu trebuie să dai seamă nimănui pentru asta. — Pot să intru? întrebă, încercînd să strecoare plicul prin crăpătura ușii. Trebuie să semnați, e recomandată. — Ce zăpăcită mai sînt, se auzi vocea Angelinei, cum am putut să uit? zise scoțînd lănțugul de siguranță, deschizînd larg ușa. — Dormeați? V-am trezit? spuse Poștașul trecînd pragul. — Aș fi vrut eu, îi răspunse Angelina, avînd grijă să închidă repede ușa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oarece fluier, zdohnitul, - În agonie praful prinde-a-l coperi. Vara 1917 *Oraș italian din provincia Lațium. Definiția sufletului Ca un prăsad în futună să se desfrunzească, Otova - o singură frunză, nefragmentată. Ce devotată este ea - se despărți de tulpină! Zăpăcita - de uscăciune va fi sufocată! Ca prăsada coaptă, mai piezișă ca vântul. Ce fidelă e - "Pe mine nu mă v-a terfeli!". Privește, i s-a dus ireversibil frumusețea, Pâlpâi, se scutură, apoi se scrumui. Patria noastră a pârjolit-o
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
tine-n orice seară Și mă-ntorc în zori la tine iară; Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită, Și-mi ești rug, femeia mea iubită. Se revoltă-n mine legea firii Când mă dor durerile iubirii; Mintea-mi zăpăcită nu mai știe Dacă-mi ești blestem sau poezie. Și mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta orice mă doare. M-
CÂNTEC DE DRAGOSTE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384804_a_386133]
-
tine-n orice seară Și mă-ntorc în zori la tine iară; Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită, Și-mi ești rug, femeia mea iubită. Se revoltă-n mine legea firii Când mă dor durerile iubirii; Mintea-mi zăpăcită nu mai știe Dacă-mi ești blestem sau poezie. Și mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta orice mă doare. M-
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]