36 matches
-
-n clipa ce trece a curs dor din EU. Am curs și în lacrimi fierbinți, înnodate, Prelinse pe cupa oftatului greu. Am vrut să ajung la apa cea mare Și perle să iau din adâncul ocean. Să duc celor dragi zăplaz în uitare Și eu să-mi hrănesc doinitul alean. La lacrimi nu vreau să pot avea rând. Nădejdea s-a dus la alții-n portiță. Secată de sevă, adânc mă scufund În umbra cea deasă, sub bolta de viță. EU
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/domnica_varzaru_1456204750.html [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
singura în lutul prea uscat, Nu- mi găsesc loc, de dor de- a împleti povești, Genunchii mei cei palizi stau în genunchi și ard. Iar sufletu-mi se roaga, să- i las o crăpătura, Să privească- ar vrea spre verdele zăplaz, Unde pasc mieii singuri, însuflețiți cu - alura Ciobanului absent, de dor de ei, și azi. Iar mai spre deal, tot verde, și iar verde, Și numai o năframa e- n culori, cu bogasiu și negru, Genunchii- mi scânteiază în podul
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
horă îndrăcită din jurul nucului? - strigă el în miezul nopții spre acea nălucă care pierise-n neant. - mai repetă el de câteva ori, rezemat de tulpina nucului și dintrodată își simți mâna dreaptă și piciorul drept moi și se-aplecă spre zăplazul gardului să nu cadă și se târî binișor spre casă, tiptil, fără să mai zică vreun cuvânt... Și se așeză pe prispă să mai doarmă, dar nu mai putu să închidă ochii, aprinsese un muc de țigară și privea pe
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
care îl caută toți nebunii? Văz că nu scoți vorbuliță pe limbă și nu-ț' bag de vină, nici nu te grăbesc cu răspuns; noaptea asta-i lungă și cleioasă-i ca mierea, dar ... drumu' ți-l văz clar, fără zăplazuri. Cealaltă femeie, cu lacrimile abia zvântate pe obrazul îngust și cu cearcăne de fard de bună calitate, zâmbi din instinct, fără control, surâse candid pentru prima dată de când, după ani de îngenunchieri de tot felul, își demonstrase că era capabilă
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
nevestei, își luă sarica în spate, pușca retezată în mână și ieși în prag să vadă despre ce este vorba, că era vreme de război și te puteai aștepta la tot ce poate fi mai rău. Merse cu greu până la zăplaz și alungă cânii ce parcă voiau să sfâșie o mogâldeață aproape ascunsă de nămeți. Omul puse arma în bandulieră și trase din troiene, peste gard, trupul unui prichindel îmbrăcat în uniformă, cu mâinile înțepenite pe o pușcă mult mai grea
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
15 - 23; Str. Turnu Măgurele (fosta Dumitru Petrescu) - nr. 29 - 59; 40 - 248 Int. Urcușului Str. Vatra Dornei - nr. 1 - 9; 2 - 6 Str. Vatra Dornei - nr. 11; 8 - 28 Cal. Văcărești - nr. 352 - 470 Str. Vestitorului Int. Vulturul Drm. Zăplazului Str. Zătreni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 19 Int. Acțiunii Str. Acțiunii Str. Almașu Mare - nr. 13; 12 - 14 (fosta Răzăchiei*(D)) Str. Almașu Mare - nr. 5 - 11A (fosta Răzăchiei *(D)) Str. Almașu Mare - nr. 2; 6 - 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cneaz Vasili al III-lea, tatăl lui Ivan. Sub pretextul că ar exista o scrisoare prin care populația ar fi dispusă să se supună Poloniei, la 2 ianuarie 1570, avangarda armatei țarului ajunge la zidurile Novgorodului. Soldații ridică în jurul orașului zăplazuri înalte pentru ca nimeni să nu poată ieși, bisericile sunt încuiate pentru ca nimeni să nu se poată refugia în ele, toți funcționarii sunt arestați, sunt uciși preoții. Locuitorii Novgorodului sunt aduși în fața Țarului și a fiului său, Ivan; sunt bătuți, torturați
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
firma Jacquin Jeune, semințe de gazon. În iunie 1869 s-a făcut recepția a 30 de felinare și stâlpi noi, după modelul celor din Iași, montajul fiind efectuat de Irimia Haimovici. În 1875 s-au solicitat fonduri pentru a repara zăplazul (gardul de uluci) furat de soldații încazarmați în Copou.Tot atunci s-au plantat pe bulevardul Copou circa 700 de tei aduși din pădurea Bârnova și au fost cumpărate 500 de ghivece pentru florile parcului și pentru grădina primăriei, plus
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
negricios. În spatele caselor se întrevăd pomi, ca și pe fundalul ghicit al grădinilor de zarzavat. Tabloul atrage prin frăgezimea coloritului plin de voiciune și vibrația atmosferei. Tenta de mișcare dată de grupul de femei, câmpul verde-gălbior, florile care apar în zăplazurile cenușii, cafenii și albicioase - având o transparență de acuarelă, se armonizează în lumina plină strălucind ca smalțul. Remarcabile sunt straiele femeilor compuse din fuste albăstrii, bluze verzi și roșii - unele de culoarea pucioasei, precum și tulpanele negre, vișinii sau portocalii. Totul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
amurgul își încearcă, pe cerul palid, paleta încărcată de aur, de galben, de purpură, de carmin, de violet... Din Păcurari, din Toma-Cozma, din diverse puncte înalte ale cetății, același tablou apare în variante superbe. Din Tătărași, spre centru, peste grădini, zăplazuri și case de aspect rustic, orașul ia o înfățișare superbă și de un colorit încântător, căci nimic din mizeriile, din urâciunile, din rănile sale nu se mai vede printre zidurile, clădirile, turnurile, cupolele, care-i fixează fizionomia proprie, frumusețea sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Țara mea, Chișinău, 1947; Cresc etajele, Chișinău, 1952; De vorbă cu cei mici, Chișinău, 1953; Opere alese, Chișinău, 1954; Orașul Răut, Chișinău, 1956; Lirică, Chișinău, 1957; Piese, Chișinău, 1960; Timpuri și oameni, Chișinău, 1961; Stele și lanțuri, Chișinău, 1962; Ultimul zăplaz, Chișinău, 1962; Povestiri despre Petrică-Rică, Chișinău, 1963; Vietnamul meu, Chișinău, 1966; Magistrala, Chișinău, 1969; Scrieri, I-V, pref. S. Cibotaru, Chișinău, 1970-1973; Pomul vieții, Chișinău, 1974; Scară fără trepte, Chișinău, 1976; Oglinda, Chișinău, 1978; Bim-Bom, Chișinău, 1981; Tinerețe în flăcări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății cu popoare de origine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La întoarcere, își găsi copii cățărați pe zăplazul casei, așteptându-l. Râdeau și strigau de bucurie, văzând cum se apropie carul cu boi. Zarva o rupse și pe nevastă din treburi și îl întâmpină în bătătură, zâmbind. Se îmbrățișară cu toții în curte, chiar sub bradul care le priveghea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la colț, alergând, nu era nicăieri de văzut. Am intrat în prăvălia cu echipamente pescărești, dar nu se găsea nici acolo. Îmi venea să urlu de exasperare. Am alergat până la capătul străzii, care se termina cu câteva căsuțe părăginite, un zăplaz din cinci bare de lemn, și un maidan imens, mărginit de copaci. Nu era posibil să fi traversat maidanul. Să fi intrat într-una din case? Am început să alerg în direcția inversă; atunci am zărit un mic pasaj care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
toate îngălbenite, decolorate și îndoite la colțuri. Majoritatea erau instantanee făcute de mine. Hartley, zâmbind sau râzând întruna, cu vântul suflându-i părul sau umflându-i fusta pe podul ce traversa canalul, sau ținându-și bicicleta, sau rezemată de un zăplaz, ori îngenunchind pe o pajiște presărată de piciorul cocoșului, ori uitându-se la mine cu o față radiind de iubire. Continuam să detectez similitudini, să încropesc legături între fața tânără și cea bătrână, între fața veche și cea nouă. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
România, copiii se făceau prin ureche, așa că "minunatul nostru tineret" n-avea voie să afle din cărți că există prezervative și anticoncepționale (cu atât mai mult cu cât devenise aproape indicator de plan procentul județean de creștere demografică). Dincolo de aceste zăplazuri certe și de neocolit, se întindea postata greu de cartografiat a interpretărilor cu caracter politic; acolo înfloreau fitilele și chiar referiri directe considerate "dușmănoase". Cenzorul din provincie nu mai acționa de unul singur, ci solicita avizul forului ideologic de partid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
agenți etc." (Irimia: 2012, 72). În contextul nuvelei a cărei lectură propunem, colț [...] painjinit exprimă nu atât vechimea, cât învechirea ca o invitație adresată lectorului de a participa la spectacolul eroziunii și al desubstanțializării. După căderea cortinei, va urma năruirea zăplazurilor. Semnul iminenței unui nou început de lume. 16 Pentru compararea ponderii cromatice a nuvelei, în opera publicată și în variantă, vezi infra, figura disponibilă în capitolul referitor la intratextualitatea transprozastică obținută prin filiație, pentru Sărmanul Dionis. Cercul de structură s-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Pășește alene. Gerul de peste noapte făcuse să înflorească pe geam, ca peste un câmp, albe flori de gheață. De trei zile cerne de sus cu fulgi mari și deși ce plutesc lin așternându-se peste acoperișuri, peste turlele bisericilor, peste zăplazuri, îngropând Suceava sub un lințoliu alb, gros, tăcut de omăt. Ștefan ia de pe pervazul ferestrei o mână de zăpadă și o face bulgăre. Privește roiul fulgilor de nea și întreabă încet, cu teamă: Câți, Șendreo? Șendrea tace, se codește, tușește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei de un stânjen și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
maghernițe amărâte unde zac atâtea familii sărace, adăpostite prost, culcate pe pământul gol și decimate de febră; când mergi pe străzile acestea întortocheate unde dai la fiecare pas peste o râpă; când te lovești de grămezi de ziduri surpate, de zăplazuri care se dărâmă și de mormane fetide din tot soiul de resturi, cloace bogate în emanații morbide: atâtea lucruri inutile și atâta sărăcie! atâta lux și atâta mizerie! cu-adevărat, sufletul e mâhnit și iluzia dispare. Singurul monument al Bucureștiului
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dar, să o recunoaștem, infernul e și el prea aproape. Vom reveni asupra acestor contraste. Vara, Bucureștiul apare sub un chip mai avantajos. Cete de arbori vânjoși cresc peste tot și ascund sub frunzișul lor verde maghernițele cele mai sărace, zăplazurile vechi. Dacă privim panorama Bucureștiului de pe vârful dealurilor care mărginesc malurile Dâmboviței sau din înaltul turnului de observație al pompierilor, orașul oriental se desfășoară ca o grădină nemăsurată, în care cupolele templelor ortodoxe ar putea fi chioșcuri cu forme diferite
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o țară în munte de piatră, vom face un cuib în ținutul înalt, din cremenea tare vom face o vatră, din peștera mută vom face un pat... În stâncă va sta România de mâine, în codrul cel verde vom pune zăplaz să nu intre-acolo al vremilor câine să nu treac-acolo al morții ucaz. Vom ține cu dinții de inima noastră, vom ține credința așa cum s-a dat, că-n ceruri e Țara ce va ține această țară a noastră din
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
cu dinții de inima noastră, vom ține credința așa cum s-a dat, că-n ceruri e Țara ce va ține această țară a noastră din muntele-nalt. În stâncă vor sta ortodocșii de mâine, în codrul cel verde vom pune zăplaz să nu intre-acolo al vremilor câine să nu treac-acolo al morții ucaz. Sfântă Vineri Sântă Vineri, din iubire, tu ne dai la toți de știre când începe sărbătoarea-ți sfântă ce urnește țara... Nopți întregi înșiruiți oameni altcândva grăbiți
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
vizibile ochiului uman. Potrivit relatărilor din presă, în zona se petrec mai multe lucruri greu de explicat. Pe lângă apariția misterioasă a OZN-urilor, fenomene ciudate întâmplate în noaptea de Sânziene și dispariții de persoane, precum în Triunghiul Bermudelor. 10. La Zăplaz, porți către altă dimensiune Urcând de la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanțuri, din Piatră Craiului, găsești spărturile în stanca și nu te poți opri să nu te întrebi "cum a fost posibil?" Aceste înălțimi, au fost cândva fund de mare
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
șină de cale ferată, ca să vină cineva să îmi deschidă și să mă apere de câinii casei, mulți și colțoși. - Dumneata pe cine cauți? Întrebarea, rostită de un glas care tărăgăna molatec cuvintele-n falset, dar bine articulate, venise de peste zăplazul din stânga. Întorcândumi privirea într-acolo, am răspuns: - Pe maestrul Tudor Arghezi. Și, poate că am mai spus și cum mă cheamă și că vin din partea Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Nu mai știu. Pe măsură ce omul glasului tărăgănat, în
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]