19 matches
-
mă privesc în apa albastră a ochilor tăi, să văd fericirea izvorând prin irisul lor. Am prins-o în brațe, am apropiat-o de mine, iar buzele noastre s-au prins instantaneu într-un sărut pătimaș. În zare, prin căldură zăpușitoare se vedea un țăran venind, ne-am așezat pe iarba deasă, puțin uscată, la umbra frumoșilor maci. Adăpostiți de ochi curioși, am continuat să ne jucăm și să ne declarăm jurăminti fierbinți de iubire. Am făcut o coroniță din câteva
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1469003367.html [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
două luni. Parcă nu-mi venea să cred, pentru ca acest teritoriu mi s-a părut foarte fierbinte. Abia după ce am stat acolo vreo săptămâna am inteles mai bine ce spunea. Căldură fiind uscată, se poate suporta mai ușor decât zilele zăpușitoare din Toronto, unde ești îndemnat să fugi la adăpost. Aici e soare tot timpul și te invită doar la o dulce leneveală, dar nu la stat în casă. Printre primele obiective propuse pentru vizitat a fost localitatea Sedona. În drumul
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Arizona_o_lume_ivita_in_mijlocul_desertului.html [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
a condus la ceea ce părea a fi ultimul scaun pliant liber dintr-o încăpere supradimensionată, ticsită. Port în minte o amnezie veche de treisprezece ani în tot ce privește detaliile fizice ale acelei camere. În afară de faptul că era ultraaglomerată și zăpușitoare, mai țin minte doar două lucruri: că o orgă cânta chiar în spatele meu și că doamna din dreapta mea s-a întors entuziasmată spre mine și mi-a șoptit teatral: — Eu sunt Helen Silsburn! După dispunerea scaunelor noastre, am dedus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
prin această noapte. Și știu ce-ar zice Tatle. ― Numai zeii nu regretă nimic, senor. Umbra lor nu se scurtează și nu se alungește. Acum, se mai aud doar zgomotele de pe stradă. Și, din când în când, vântul răvășind noaptea zăpușitoare. La drept vorbind, în asemenea orașe nu e niciodată destulă tăcere. Chiar dacă orașul doarme, sunetele se rostogolesc pe străzi, uneori, ca în plină zi. E de ajuns să vorbească tare cineva. Fără voie, vei auzi totul. Merida, chiar dacă ar vrea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
am simțit aproape ușurat. Dar dimineața în care urma să iau hotărârea nu a sosit niciodată sub forma în care o anticipasem eu. Pe la sase și jumătate seara, aerul dens, albastru, păru să se întunece mai mult și să devină zăpușitor, deși soarele continua să strălucească cu râvnă, pe un cer imaculat. S-ar fi spus că strălucirea soarelui răzbea printr-o ceață, dar o ceață urzită din înseși globulele albastru-închis ale cerului. Îmi aduc aminte de impresia stranie pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Noapte de noapte. Noaptea mai cu osebire! Îi hăituim, să n-aibă clipă de odihnă, răgaz de îmbucătură... Și, a doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe care il poruncește noaptea: Dumnezeu, femeia sau sufletul. Aici, in India, tovarășul e totdeauna același: sufletul. De aceea poeții și gînditorii Indiei par atît de stranii; au rămas prea mult singuri cu ei înșiși". În Calcutta, pe o căldură zăpușitoare, debilitanta, bîntuie holeră. Oameni, care s-au supus demult sorții, înfometați permanent, cerșesc cu strigate stinse pentru orez sau sare și ulei. Și cînd călătorul le dă bănuții, din sat au și venit alte cete "purtîndu-si rătăciți și triumfal bolnavii
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
neliniștit, că nu va fi scutit de asemenea priveliști la nesfîrșit. Matelotul Houston a fost promovat o dată, după care a fost retrogradat. A avut ocazia să vadă cîteva dintre marile capitale ale Asiei de Sud-Est, ieșise la plimbare în nopți zăpușitoare, în care felinarele de pe străzile lăturalnice se legănau în adierea stătută a brizei, dar nu a rămas niciodată pe uscat destul cît să uite ce înseamnă tangajul, ci doar atît cît să se simtă confuz, să vadă pe fugă fețe
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
cabinei dormea de obicei, încolăcită, Gigi, ultima reprezentantă a unei dinastii de pisici numite cu numele ăsta. Nu știu cum de suporta fierbințeala tablei, căci noi nici nu puteam pune mâna pe ea. Deschideam portiera și ne suiam în cabină, unde căldura zăpușitoare avea un damf de cauciuc încins sau de mușama fierbinte. Marcel se așeza la volan, iar eu lângă el. Când închideam ușa, lumea devenea mică, intimă, ai fi vrut să rămâi acolo pentru totdeauna. Bancheta cu pielea tăiată din care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
trecut pe listă. Va fi pus sub acuzare și condamnat. El este țapul ispășitor al departamentului - la ordinul lui Parker. Exley este cel care l-a convins să-și ia mîna de pe Dick. Proces penal și Închisoare. Încăperea deveni brusc zăpușitoare. Bud Își desfăcu cravata și Închise ochii. — Flăcău, am să-i aranjez o viață destul de ușoară la mititica. Cunosc acolo o tipă, ajutor de gardian, care poate face multe. Iar cînd iese, garantez că-i ușurez răzbunarea față de Exley. Bud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Andrei, foarte jenat, uitîndu-se în altă parte. "Și tu Siminel? ricană Mopsul. Ce faci, dormi?" Siminel răspunse sec: "Eu cred că e nevinovat" și se apropie de mine: "Domnule sculptor, nu mă așteptam la asta". După plecarea bătrânilor noaptea deveni zăpușitoare. Aveam febră, amețeli și dureri de cap. Parcă nu mai puteam nici să mă mișc și așteptam, pândind zgomotul pașilor de pe coridor. Nu se auzea nimic, eram foarte nedumerit din această cauză. Într-un târziu ușa se mai deschise o dată
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Cum s-a terminat? se răsti ea, ca și cum mi-ar fi reproșat mie acest fapt, revoltată și înfricoșată. ― Du-te și te uită, i-am zis. A rămas pironită pe bancă, îmbrăcată în trenciul care într-o noapte atât de zăpușitoare părea și mai curios, mai nepotrivit. Nu îndrăznea să se ridice. Luna scălda zidurile, linia ferată și câmpul într-o lumină albă, secetoasă. Dunga neagră a pădurii se deslușea undeva la orizont ca un început de nor, dar țârâitul liniștit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
foarte jenat, uitându-se în altă parte. „Și tu Siminel? ricană Mopsul. Ce faci, dormi?” Siminel răspunse sec: „Eu cred că e nevinovat” și se apropie de mine: „Domnule sculptor, nu mă așteptam la asta”. După plecarea bătrânilor noaptea deveni zăpușitoare. Aveam febră, amețeli și dureri de cap. Parcă nu mai puteam nici să mă mișc și așteptam, pândind zgomotul pașilor de pe coridor. Nu se auzea nimic, eram foarte nedumerit din această cauză. Într-un târziu ușa se mai deschise o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dea statuia lui Gheorghe Lazăr nădragii jos. Și-o să-și vadă Președintele Curții de Casație ceafa, bodogănește Dorina, dar nu știe ce bodogănește. Habar n-are ce bodogănește, dar, în fond, are dreptate. Vor mai veni veri umede și interminabile, zăpușitoare și fără sfârșit, în care Tereza n-o să mai prepare nici cozonaci, nici budinci. Apropiindu-se și ocolind biroul, Dorina - și acestea sânt gesturile pentru istorisirea cărora dactilografa își va rezerva, din acest moment, toată viața - Dorina nu dădu însă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tăcu, privind prin fereastra murdară salcâmii betegi din curte. Umbra lor subțire se lungea pe o hartă așternută pe un perete. Câteva muște îi bâzâiau în jurul chipiului. Sergentul schimbase piciorul din repaus. Nădușise și gâfâia. În odaie era o căldură zăpușitoare. Din stradă se auziră oltenii strigînd: "Roșii, ia roșii de bulion!" Șeful tot tăcea. Se scărpina în cap cu tocul de lemn pe care-l avea în mână. Penița de oțel scotea un sunet limpede. Pungașii îl priviră mai bine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Oró, iar Tapú Tetuanúi și prietenii lui trăiră că într-un vis, prinși de amețeala acestui vârtej nebunesc, care părea să-i conducă de-a dreptul spre hotarele universului. Nici ploile, nici curenții, nici macar perioadele de calm apăsător ale după-amiezilor zăpușitoare nu reușeau să oprească goana nebună a catamaranului, care uneori naviga ore întregi plutind pe o singură chila, si era un spectacol demn de văzut cum incredibilul Miti Matái reușea să-l mențină în echilibru mile întregi, pentru ca să-l îndrepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acel taifun nici n-o să se formeze. Și când vom ști sigur? —Mâine... răspunse Miti Matái, zâmbind. Dacă de dimineață nu se va porni briză, pe înserate o să se deschidă Cutia Vanturilor. În noaptea aceea, sub o căldură atât de zăpușitoare încât aproape că-i împiedica și să vâslească, se apropiară din nou de coastele insulei, de unde-i luară pe Roonuí-Roonuí și pe iscoadele lui, care erau atât de entuziasmați, încât nici nu reușeau să se facă înțeleși, din cauza vitezei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
găsea din nou foarte aproape de linia ecuatorului, si un curent puternic îi împingea spre est, în timp ce alizeele, atât cele din nord, cât și cele din sud, își pierduseră, încetul cu încetul, toată forța, transformându-se într-o atmosferă densă și zăpușitoare. La căderea serii se ridică o briză ușoară, care se menținu vreo oră, lăsând apoi oceanul cufundat într-o nemișcare de moarte, în care totul era tăcut; nici macar apă nu mai clipocea, nici nu le mai șoptea vorbe dulci carenelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
precauție nu trebuia considerată exagerată, însă, de această dată, se dovediră inutile, căci gărzile nu observară nici o mișcare. Miti Matái le ceru atunci oamenilor să se odihnească în timpul celor mai călduroase ore ale zilei, căci era o zi într-adevăr zăpușitoare, care îi făcea să se teamă că s-ar putea forma un alt taifun. Nu suntem în perioada taifunurilor, răspunse Navigatorul-Căpitan întrebării puse de Tapú Tetuanúi. Suntem în perioada când apar Niho-Nui, nu taifunuri. Băiatul ar fi dorit să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]