15 matches
-
a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Capitolul 4 Despre împrumutul cu dobândă Articolul 1587 Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile.**) --------- *) Producte. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Capitolul 4 Despre împrumutul cu dobândă Articolul 1587 Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile.**) --------- *) Producte. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
și dobânzi de la ziua cererii prin judecată a împrumutului. (Cod civil 1088). --------- În ceea ce privește dobândă, a se vedea notă de la art. 1589. Capitolul 4 Despre împrumutul cu dobândă Articolul 1587 Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile. --------- A se vedea și Ordonanță Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Articolul 1588 Împrumutatul care a apucat de a plăti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
și dobânzi de la ziua cererii prin judecată a împrumutului. (Cod civil 1088). --------- În ceea ce privește dobândă, a se vedea notă de la art. 1589. Capitolul 4 Despre împrumutul cu dobândă Articolul 1587 Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile. --------- A se vedea și Ordonanță Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Articolul 1588 Împrumutatul care a apucat de a plăti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
și dobânzi de la ziua cererii prin judecată a împrumutului. (Cod civil 1088). --------- În ceea ce privește dobândă, a se vedea notă de la art. 1589. Capitolul 4 Despre împrumutul cu dobândă Articolul 1587 Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile. --------- A se vedea și Ordonanță Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 25 ianuarie 2000. ORDONANȚĂ nr. 9 din 21 ianuarie 2000 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
întoarce la timpul stipulat lucrurile împrumutate sau valoarea lor, trebuie să plătească și dobânzi de la ziua cererii prin judecată a împrumutului. Capitolul 4 Despre împrumutul cu dobândă Articolul 1587 Se poate stipula dobânzi pentru un împrumut de bani, de denariate*) (zaharele) sau de alte lucruri mobile. ------------------- *) Producte. Articolul 1588 Împrumutatul care a apucat de a plăti dobânzi ce nu s-au stipulat, sau mai mari decât s-au stipulat, nu mai poate a le repeți, nici a le impută asupra capitalului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
ceea ce dezlănțuie în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar. În cele din urmă, Duca îl nemulțumește pe sultanul venit în persoană pentru războiul cu polonezii de la Camenița în chestiunea Zaharelelor, fiind aproape să-și piardă chiar viața. Este înlocuit la domnie în 1672 cu Ștefan Petriceicu. După doi ani, prin mijlocirile Cantacuzineștilor din Țara Românească, Duca este numit domn în 1674, în Țara Românească. La început totul pare să fie
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
dobânzi de 2% pe lună, figurând cu asemenea dobânzi lașul cu 250 lei și dobândă de 5 lei pe o lună, Tutova cu 700 lei și dobândă de 16 lei, Vaslui 800 lei și dobândă 16 lei. Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din veniturile statului. Un sfert din această sumă o reprezentau “zaharelele trimise la Constantinopol”, urmate de haraci, bairamuri, cadouri, bani pentru cetăți etc.. în ultimul an al regimului fanariot, tributul împreună cu celelalte obligații bănești, pretinse de turci, ajungeau, pentru Țara Românească, la 2.000.000 lei, iar pentru Moldova, la 1
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deceniu de după reinstalarea domniilor pământene, tributul anual era relativ mic. Cheltuielile efectuate de domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, în primele 15 luni de domnie (până la sfârșitul anului 1823), pentru tribut, peșcheșuri, daruri la Poartă și pentru întreținerea soldaților turci, fără zaharea și prestații în muncă, se ridicau la suma de 3.089.112 piaștri, reprezentând 55 % din bugetul țării. Pentru anul 1827, aceste cheltuieli erau de 1.860.091, adică 27 % din buget. în situația Moldovei, domnitorul Ioniță Sandu Sturdza a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
erau de 1.860.091, adică 27 % din buget. în situația Moldovei, domnitorul Ioniță Sandu Sturdza a cheltuit, numai în primul an de domnie, suma de 1.441.638 lei, adică 80 % din întregul venit al țării, pentru haraci, peșcheșuri, zaharea, furnituri, beilicuri, daruri, solde. în cel de al doilea an de domnie (18231824), procentul acestor cheltuieli generale era de doar 60 %, iar în al treilea an, acestea scăzuseră la un procentaj de 44 %. Cele mai grave prejudicii au fost aduse
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de lucru. vizitiu care conduce diligența, poștalionulăcălare pe cal). instituție feudală, caracterizată prin starea de dependență a țăranului față de proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
granița Munteniei, gata să pună umărul la cruciada rușilor. Numai că un grup important de boieri munteni trece de-a dreptul în tabăra țarului; acesta îi primește cu brațele deschise. Furios, Brâncoveanu îi înapoiază lui Petru cel Mare banii, iar „zahareaua“ (aprovizionarea) o trimite turcilor. Lipsa acestei aprovizionări duce la dezastrul țarului în bătălia de pe Prut; urmează pacea rușinoasă încheiată cu Mehmet Baltazi, marele vizir, în 1711. „Iuda cel de Brâncoveanu m-a vândut de-am pățit aceasta“, ar fi zis
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
și satele aferente, deoarece, la puțin timp după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată de Gheorghe Șanoiu, că la Dimăceanca lucrau mori noi, dar și „morile cele vechi, de la acestea adunându-se doar 20 kile de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu capacitatea lor de măciniș. Satele noastre apar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]