65 matches
-
unguri de la unguri luăm aur. Cu agricultura pe insula mai bine spus cu grădinărit se ocupau turcii veniți din Bulgaria, care vindeau fructe sau legume la Orșova, iar turcii vei din Șerbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prapara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insula erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
minaretul ei înalt era ușor de recunoscut chiar și de pe mal .,de departe . Atenția mi-a fost atrasă de un grup de bătrâni la care am recunoscut fesul ,singurul element de port tradițional .Bătrânii erau aflați lângă o masă cu zaharicale pentru turiști ,apoi mi-a mai atras atenția un grup de fete care vorbeau turcește .. Ineditul peisajului mă făcea să observ în detaliu tot ce ma înconjoară ,imagini estompate de timp ,dar priveam cu uimire și nesaț dezordinea ordonată a
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
să deveniți parte a programului pe care vi-l propunem. Printre activitățile și surprizele pregătite amintim: plimbări cu trăsura și parada cailor, parada costumelor, degustare de vin, târg de antichități, cămară cu produse tradiționale, ateliere pentru copii și adulți, cafenea, zaharicale, muzică și teatru. Intrarea este liberă. Pe lângă cele prezentate mai sus, vă punem la dispoziție următoarele pachete: 1. Pachetul Belle Epoque (preț 200 lei) - care conține prânz cu meniu de epocă, dineu și o noapte de cazare cu mic dejun
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
viață: Interior: - târg de antichități și de bijuterii hand-made - cămară cu produse tradiționale - expoziție de fotografie și carte veche originală - atelier make up - proiecție filme documentare - atelier de creație pentru copii - atelier concurs creativ pentru adulți - tablouri vivante - atelier tesatorie - zaharicale și ceai - cafenea Exterior: - închiriere vestimentație la belle epoque - degustare de vinuri (cramă) - fotografie la minut - plimbări cu ponei și trăsuri - schițe portret - parada costumelor și statui vivante - atelier interactiv Roata olarului - limonadă, zaharicale și cafea INTRAREA LIBERĂ! Programul este
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
pentru adulți - tablouri vivante - atelier tesatorie - zaharicale și ceai - cafenea Exterior: - închiriere vestimentație la belle epoque - degustare de vinuri (cramă) - fotografie la minut - plimbări cu ponei și trăsuri - schițe portret - parada costumelor și statui vivante - atelier interactiv Roata olarului - limonadă, zaharicale și cafea INTRAREA LIBERĂ! Programul este în lucru și este posibil să intervină modificări! Cu drag, Gheorghe A. STROIA NU VEȚI REGRETA!!! Referință Bibliografică: CASTELUL MICLĂUȘENI vă invită într-o „CĂLĂTORIE LA 1900” / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1407995450.html [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
mai ales după Marea Unire, 1918. Doar câteva familii erau mai demult stabilite. Ei erau mai ales angrosiști de ceareale.Turcii proveneau de pe cunoscută insula Ada Kaleh plecați de acolo mai ales din rațiuni economice, s-au ocupat cu producerea zaharicalelor sau lucrau că muncitori în întreprinderile care se înființau treptat în noul oraș.(va urma). Referință Bibliografica: MIHAIELA PĂTRĂȘCUȚĂ/ÎNCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014. Drepturi de
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
confecții, creându-se astfel noi locuri de muncă. O parte dintre locuitorii insulei aveau și locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ), iar alții aveau îndeletniciri legate de turism, precum barcagii, cei specializați în producerea de zaharicale și băuturi răcoritoare specifice sau negustorii ambulanți. Din relatările lui Gh. Iordache, delegat ce răspundea de zona respectivă reținem, ca în perioada anilor 1956 ”Populația era orientată în a-și câștiga existența din turism. Astfel erau comercianți de amintiri de pe
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
unguri de la unguri, luam aur. Cu agricultura pe insulă, mai bine spus cu grădinăritul, se ocupau turcii veniți din Bulgaria, care vindeau fructe sau legume la Orșova , iar turcii veniți din Serbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prepara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insulă erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
este adusă la mire acasă , ea înainte de a trece pragul răstoarnă un vas cu apă, cană sau lighean, spre a invoca belșugul. De asemenea când mireasa este adusă acasă mirele pune pe capul miresei un batic din care se rostogolesc zaharicale, spre bucuria copiilor . Zestrea era depusă în sandâkul păstrat în dormitor, aranjată în boccelâkuri pe categorii de bunuri cămăși, batiste, bete, etc. Când se năștea un copil moașa venea și-l vopsea sub ochi cu surme spre a-l feri
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
obiceiurile celor din jur ( Sărbătorea măsuratului oilor ) aceasta a pierdut semnificația inițială. De asemenea, spre sfârșitul lui August insularii sărbătoreau ziua grâului, Bogdai gune , un fel de ziua recoltei .* Bucătăria "rețete culinare". (Muftak -bucătărie) Pe insulă turcii făceau și comercializau zaharicale în special dulceață de trandafiri și smochine, rahat , bragă . Dulceața de trandafiri. Există trandafiri anume de dulceață .Aceștia se culeg, se aleg petalele, se fierb în apă . Se scurg de apa în care s-au fiert întrucât este de culoare
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
de botez, pe strada Cireșoaia, la numărul 2. Ascunsă privirilor indiscrete de perdeaua grea și parfumată de flori aduse de prin Orient, care-i înfășurau gardul înalt, căsuța cochetă a bijutierului mi se părea un adevărat palat. După ce înghițeam rapid zaharicalele expuse artistic pe masa din chioșcul aidoma celui din curtea casei din Armenia a bunicilor săi - asasinați de turci -, ca să scape de întrebările mele, nașul mă lua de mână și mă ducea în casă, în camera cu gratii la ferestre
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciresoaia_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > MOȘ NICOLAE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Moșule să nu mă uiți Casa mea-i mai jos în vale Toți copii au fost cuminți Să ne aduci zaharicale, Ți-am lăsat la Primărie La gazeta de perete Pe o coală de hârtie Ce să ne lași tu în ghete, Mie, de s-ar putea Să-mi aduci o săniuță Un costum de catifea Să-i aduci apoi lui
MOŞ NICOLAE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1480743264.html [Corola-blog/BlogPost/377417_a_378746]
-
ești, Nicolae, că nu ai murit - Tot mai bântui pe planetă, pe la creditori, S-achiți țării, datoria, și apoi să mori - Nicolae, Nicolae, moș analfabet, Pe planeta de gunoaie, tu erai Poet - Și cu saci de mâna-a doua, de zaharicale, Încălțai fără zgârcenie, talpa țării tale - Nicolae, Nicolae, moș vitriolat, Ce ne mai aduci în ghete, ce decret de stat? Ce programe, și ce fapte, că ai copii mulți, Și-au rămas și fără carte, flămânzi și desculți - Nicolae, Nicolae
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Colinda_pentru_mos_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
parte din turci ( cei veniți din Bulgaria ) se ocupau cu agricultura, mai exact spus cu grădinăritul ; fructele și legumele fiind comercializate în piețele din Orșova. O altă categorie de turci, cei veniți din Șerbia practicau meserii cu specific alimentar, prepararea zaharicalelor ( rahat, braga, halva și dulcețuri de smochine și trandafiri). Alte ocupații erau dulgheritul, țesătoria, croitoria și cărăușia cu barca de pe un mal pe altul. Odată cu secolul al XX-lea Ada Kaleh devine un important obiectiv turistic, datorită aspectului oriental al
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
astfel noi locuri de muncă totuși o parte dintre locuitorii insulei erau nevoiți să-și găsească locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ). O altă parte dintre insulari erau barcagii, alții erau specializați în producerea de zaharicale. Autoritățile românești au acordat asistență de specialitate în vederea salvării și conservării unor aspecte, monumente și mărturii de cultură și civilizație ce urmau să dispară sub apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I, dar care la un moment
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
pe barcagiul care încă mai purta fes ,femei mai vârstnice, credincioase feregelei, ce le acoperea întreaga făptura și care, cu pași mărunți și repezi ,misterioase pentru trecătorul străin, traversau străzile înguste până la fostul bazar. Aici te întâmpinau tejghele încărcate cu zaharicale, unde mulți insulari vindeau vizitatorilor dulcețuri parfumate de trandafiri sau smochine ce creșteau din abundență pe insulă,te îmbiau cu baclavale siropoase, halvița, acadele și renumitul rahat cu alune “Locum”.În bazar se puteau cumpăra diferite obiecte cu marca Ada
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
10 365-369 Plante medicinale 10 389-393 Fructe proaspete 10 431 Extract de malț 10 436-437 Alcooluri și licheururi 10 439 Țuică, șlibovița și alte rachiuri nedenumite 10 443 Bere 10 445 Drojdie de bere și alcool 10 449-460 Zahăr și zaharicale 10 555-558 Frânghii și șfori 10 645 Spițe de lemn 10 651 Funduri și rezemători de scaune 10 655-659 Mobile 10 660-687 Articole și obiecte din lemn 10 ex. 714 Paie de maturi 10 716 Maturi de paie 10 834-835
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142107_a_143436]
-
unei cofetării. În schimb, în România și în alte țări, aceste produse se găsesc adesea în cofetării. În lucrarea sa "Condica limbii românești" apărută pe la 1830-1840, boierul muntean Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din miere, din care conditele se aseamănă ca și când ar avea zahăr înghețat asupra, ca și când ar fi de cristal; "zimaricale", "plăcinte", "baclavale" și "marțapale" se zic la acelea ce se
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
cu carne și cu zahăr; "pogace" se zic acelea ce se fac numai cu unt și făină, fără carne, adică plăcintă fără carne; "mezelicuri" și "mezele" se zic uscăturile, sărăturile și altele asemenea, cum ghiudem, pastramă, cașcaval, migdale, năut și zaharicale ce se pun la masă pe la sfârșitul bucatelor și "poame" cele ce se mănâncă necoapte, nefierte la foc, cum mere, pere, prune, struguri. Unele dintre categoriile și tipurile de produse de cofetărie includ următoarele: Consumul excesiv de produse de cofetărie a
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
considerat cel de Damasc . Cresonul, ridichile, spanacul, sfecla, lăptuca erau și ele întâlnite, însă rafinații evitau tot ce „colorează dinții și gingiile” . Cu mai bine de douăsprezece veacuri în urmă, Orientul era cunoscut sub numele de țara dulciurilor și a zaharicalelor, prezente în casa bogatului și săracului deopotrivă . Majoritatea erau pregătite din migdale, zahăr, ulei de susan, lapte, sirop, parfumate cu apă de trandafiri, mosc, scorțișoară . Cultivarea trestiei de zahăr se practica în tot Orientul Apropiat cu puțină vreme înainte de Hegira
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
pentru a dovedi importanța - cu rădăcini adânci, anterioară perioadei romane - a bradului în imaginarul autohton se poate cita obiceiul spovedaniei la brad. Pentru a se evita tăierea unui pom întreg obiceiul se reduce la o creangă, ce este împodobită cu zaharicale și turtițe ce se împart la pomana mortului. Bradul se folosește în cazul în care cel care moare este nenuntit, necăsătorit, iar uneori fetele nemăritate sunt îmbrăcate la moarte în rochie de mireasă, înmormântarea fiindu-le în același timp și
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
monotonă, dar și la veritabilul carnaval al obiectelor din poezia lui Dimov, de care am amintit deja. În acest bric-à-brac al obiectelor mărunte, înghesuite unele peste altele ca într-un paradis colorat al cotidianului, articole vestimentare, indicatoare de sens giratoriu, zaharicale, mobile, robinete, mape cu plicuri, lozuri necâștigătoare își prelungesc existența în spațiul purei gratuități estetice. Iată niște versuri care par scrise de Leonid Dimov: era frig îmi închipuiam satele mirosind a covrig, orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
numai parțial jucată, ce vine din credința în posibilitatea miraculosului, un fel de dexteritate de magician, prin care poetul topește laolaltă elemente dintre cele mai eteroclite. Ne trezim, citind aceste versuri, într-un soi de Wonderland sui-generis, un univers de zaharicale, în care limbajul pare să-și valorifice integral resursele carnavalești (cum se întâmpla și în Țiganiada lui Budai-Deleanu, bunăoară). Uimește, așadar, la Mircea Cărtărescu, ca și la predecesorul său, extraordinara putere de invenție lexicală; rezervele tradiționale de cuvinte se amestecă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din viziunea poetică barbiană a acestui „Orient” imaginar, dar oricât ar fi ele de puternice, sensul unei astfel de reverii e dincolo de „descripție” și de valorile plastice: Selim (din afara ciclului, dar ținând totuși de atmosfera lui), vânzătorul de bragă și „zaharicale”, rămâne nu doar o „nălucă” venind dintr-un timp dus, al copilăriei, ci și prilejul unei revărsări de materialitate, văzută cu o prospețime și o acuitate a notației senzoriale care fac din relieful și vibrația picturală a detaliilor „metafora” unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]