13 matches
-
credem aeronave desuete cu inimi și cu plămâni de fier extraterești blestemați cu sentimente de vânzare femeile au țâțe de agată și ochi ciclopici meduze cu o mie de membre care ard caloriile dragostei prin sipeturi de safire așteptate-n zaimf de mirese cu lăutari și chimbale orientale cu mandoline și gogomani într-o ciumă bubonică dansând haotic și trăgând praful de heroină pe nas de-atâta lehamite lumea s-a retras în sine a fugit a ei regină din stuparul
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_s_a_retras_in_sine_ion_ionescu_bucovu_1383292371.html [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
gemeni în pântece, - nu-i una stearpă Iubito, buzele-ți asemeni cu-o panglică sau o eșarpă de purpur îs; iar glasu-ți mândru mă farmecă precum o harpă. O rodie dată-n două ți-este obrazu-ți, când se-ascunde întru zaimf; grumazu-ți - turnul este al rigăi David, învăscut în colți de lănci și solzi de scut. Iubito, sânii ți-s asemeni cu puii unei ciute, gemeni, când, printre crini, aceasta paște... Până ce-o nouă zi se naște, o iau spre dealul
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
cu-o panglică sau o eșarpă de roșul celei mai vii purpuri; iar glasu-ți, și duios, și mândru, cu care, glăsuind, mă tulburi, mă farmecă precum o harpă. O rodie dată-n două ți-este obrazu-ți, când se-ascunde întru zaimf... Îs șaizeci de regine, optzeci de țiitoare îs și o mulțime de femei și fete, - însă nu ca tine prin care cerul mi-a surâs; niciuna ție nu ți-e peste, columba mea, minunea mea; ea-i singură la maica
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
Că are visele pe care le are e deja rar. Că-și găsește cuvintele, ca să le descrie, asta-i înmărmuritor. Și e rar ca un scriitor cu atâta imaginație să fie atât de inteligent. Ciudățenie. Scrie o pagină superbă despre „zaimful străveziu al acestor amintiri dintr-o viață interioară (din care) e făcut Orbitor” pentru ca imediat după aceea să nu-și dea seama că în Amintirile unui cafegiu sunt numai vorbe despre o lume, fără acea lume. Nu e literatură deloc
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
de-acum... Dumnezeu cu mila. De la musique... Că muștele n-ar trebui excomunicate o dovedește această amiază de început de vară la țară unde prestația lor nu e un bâzâit domestic ci o pânză - o execuție rafinată pentru auz un zaimf muzical pentru orchestră de coarde... Dar, Iisuse Christoase, dacă-ți aduci mata bine aminte încă de pe vremea lui Avraam fost-au muștele muzicale și amoroase, dar, Iisuse Christoase...
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
tot îmbia din buzele-i groase, cu piersici dulci, mustoase, cu zaharicale, migdale, curmale. Domnițele, cu pleoape cuvios plecate, dar cam prea decoltate, (opinie personală, se pare c-aici se exagera moda orientală) svelte și subțiri ca niște crini, numai zaimfuri și lumini Ah, aceste Hůrii, în acompaniament de tamburii au cîntat o tînguitoare maneŕ Slugărimea "prostimea" se holba peste porți, printre ostrețe, la preamăritele fețe, la beizadelele bete și la zaifetul din palat. Mă simțeam ca un sac îndesat de
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
în Marea Pipeadă, următoarele: „Medii noi răsar în care/ Întrupez cuvântul rar:/ Lohilovis ca o boare./ Într-un zbor zvâncnind agale/ Spre Harald valsă cu jind/ O falfală, iz de mare,/ Abur din palatul tiz./ În eter pluteau voalde/ Sub zaimful colosal/ Croșetat ca fald-visare/ Din lumină de smarald./ Dar în transparent, neclare,/ Puncte fine de pigment/ Lasă formele să zboare,/ Plămădind aluat rebel.” (p. 42) Puțin după jumătatea Marii Pipeade, un alt artificiu de modă veche ne întâmpină. Suntem rugați
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
vernacular, aplecat spre limba obștei, și nu un visceral, înclinat spre cenestopatii insolite. Atracția față de limbă îi depășește interesul pentru psihologii, cuvintele părîndu-i-se mai vii decît oamenii. E copios în pofta cu care vorbește de termeni, precum „coincidență“, „exaporiți“, „parimie“, „zaimf“, „mătăuz“ sau cutare asonanță poetică. Și e milostiv prin atenția cu care, aplecîndu-se asupra unor fleacuri și mărunțișuri, scoate din ele impresii docte de interes cult. Mai mult, cînd descrie personaje, Zeletin nu reține fizionomii, ci expresiile lor verbale. Bătrîna
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
guvernează autoritar întregul spațiu sensibil, motivînd preferință poeților pentru obiectele capabile să o pună mai viu în evidență. Vom avea așadar de-a face cu brîuri și panglici, cu horbote și dantele, cu falduri și draperii, cu valuri, crepuri, lințolii, zaimfuri, zăbranice - într-un cuvînt, cu tot ce poate afirma viața expresiva a liniei, făcînd-o să învăluie, să curgă, să fluture, să mîngîie, să tremure, să vibreze. Vom fi înconjurați mereu de vîrtejuri, volute, spirale, de curbe și serpentine, de bucle
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
avea afinități cu plastică secesionista o știam mai demult, din mărturia lui I. Petrovici privind cursul de logică al lui C. Rădulescu-Motru: "un stufăriș de teorii moderne, care alcătuiau un fel de zugrăveala ". Expansiunea imaginii anexează firesc spațiul mișcărilor interioare: "Zaimf de vis fluturător, un gînd ușor se mlădiază/ spre tremurările de stele ce jertfă patimei veghează" (St. Petica, Cînd viorile tăcură, XIII). Declanșarea instantanee a unei pasiuni este comparată cu o sămînță pe care vraja unui fachir "ar face-o
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
încetul cu încetul, m-am trezit în inima nopții. Noaptea atât de dragă 142 mie, noaptea cu mandale de stele, șotroa-ne de stele, labirinturi de stele. M-am întins pe iarbă lăsând să-mi cadă pe față, ca o batistă, zaimful constelațiilor. Mă simțeam o clepsidră, cu nisipul stelar curgîn-du-mi încet prin pupile, umplîndu-mi încet țeasta cu mituri și cu fiare fabuloase și cu palida răcoare astrală. Ca un animal fugărit și-ncolțit, o dată scăpat nu-mi mai aminteam pericolul, pur și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
aducerea în lumina subconștientului a cauzelor determinante. Procedeul similar al lui André Breton nu va stîrpi cumva inspirația? Să nădăjduim că nu. Pe măsură ce știința înaintează, tainele creației, ca orizonturile Saharei, se înfundă, se ascund ca pasărea măiastră, se topesc ca zaimful lunii. Și numai cei aleși ne pot conduce pe drumurile minunii”. Mai rezervat, Ion Barbu - la acea dată tovarăș de drum al „contimporanilor” - va prefera să vadă în suprarealismul francez un triumf al pozitivismului asupra unei mistici specifice: „Consider poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Oscar Wilde, Salomeea dansează dansul celor șapte văluri, care prefigurează fiecare o dimensiune sau un moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al dansatoarei, transformată în preoteasă a unui cult păgân. Fiecare văl circumscrie fascinul Salomeii într-un registru cosmologic, așa cum zaimful lui Tanit reprezintă condiția sacerdotală a lui Salammbô, în romanul omonim al lui Gustave Flaubert. Plăcerea și cruzimea se asociază în cocktailul decadent, scenariul erotic își are parcursul sado-masochist. Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens expiator pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]