80 matches
-
de Jos, Ghioldum, Perșunari, Piatra, Satu de Sus Comuna Filipeștii de Târg Sate: Filipeștii de Târg, Brătășanca Ezeni, Mărginenii de Jos, Ungureni Comuna Gorgota Sate: Gorgota, Crivina, Fănari, Poienarii Apostoli, Potigrafu Comuna Mănești Sate: Mănești, Băltită, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Zalhanaua Comuna Poienarii Burchii Sate: Poienarii Burchii, Cărbunari, Ologeni, Piorești, Podu Văleni, Poienarii Vechi, Poienarii-Rali, Tătărăi Comuna Puchenii Mari Sate: Puchenii Mari, Miroslăvești, Moara, Odăile, Pietroșani, Puchenii Mici, Puchenii-Moșneni Comuna Șirna Sate: Șirna, Brătești, Coceana, Hăbud, Tăriceni, Varnița Comuna Târgșoru Vechi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
folosintia publică. 10) Brudinile (taxe de poduri) și alte dări de asemene natură ce s'aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei. 11) Regulamentele seu tarifele atingetore de strîngerea venitului, de închirierea locuriloru de balciuri (iarmaroce), târguri, pietie și zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum și taxa cantarului, a mesuriloru și a cotitului. 12) Primirea daruriloru și a legaturiloru făcute comunei, seu asiediaminteloru comunale, candu valoarea loru nu întrece dece mii lei. De au urmatu reclamații în contra darului seu legatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Mănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Băltița, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Mănești (reședința) și Zalhanaua. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, într-o zonă de câmpie, pe malul drept al Prahovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ101A care o leagă spre nord de Filipeștii de Târg (unde se termină în
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comunele comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, și a preluat satele comunei Cocorăștii Colț, desființată temporar, precum și satul Zalhanaua din comuna Vlădeni-Mărgineni, desființată și împărțită între județele Prahova și Dâmbovița. În 2004, comuna Cocorăștii Colț a fost reînființată, comuna Mănești rămânând în forma actuală. În comuna Mănești se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1716) din
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: cetatea de „la Grădiște” (în zona satului Coada Izvorului) din perioada Latène; așezarea din Epoca Bronzului de la „Movila Mare” (satul Mănești); și situl de „la Turnuri” (satul Zalhanaua), cuprinzând urme de așezări din perioada Latène, epoca romană, secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și din secolul al X-lea.
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic) • (Foieni) • (Supuru de Sus) • (Tiream) • (Turulung) • (Negrilești) • (Poiana) • (Șendreni) • (Tecuci) • (Vânători) • (Golești) • (Podu Dâmboviței) • (Vâlcelele) • (Babă Ana) • (Bătrâni) • (Boldești) • (Cioranii de Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare) • (Ghidici) • (Leu) • (Locusteni) • (Padea) • (Pârșani) • (Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
acum o sută de ani, bivolii, oile și berbecii, pentru seul lor topit În căldări uriașe și adunat În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
opt de fabricare a săpunului, cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un loc însemnat în această ramură industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari zalhanale existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un loc însemnat în această ramură industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari zalhanale existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei zalhanale. Departamentul fiind de acord, recomanda Episcopiei, ca proprietară a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova, în care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care lucrau peste 50 de muncitori permanenți și alți câțiva tocmiți vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață, căutate în Turcia, în valoare de 550.000 lei. Zalhanaua de la Focșani producea mai puțin, valoarea ei fiind de 376.000 lei. Este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață, căutate în Turcia, în valoare de 550.000 lei. Zalhanaua de la Focșani producea mai puțin, valoarea ei fiind de 376.000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate în zalhanale 47.313 de vite mari, 177.284 vite mici și 23.939 de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate în zalhanale 47.313 de vite mari, 177.284 vite mici și 23.939 de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din circulație, dar care apărea la Nicolae Filimon, în Ciocoii vechi și noi: "Sunteți niște bojogari" (cu explicația autorului, în notă: "hoți proști"). Explicația din Dicționarul limbii române (Tomul I, 1913) - "cel care ia bojogii aruncați la tăierea vitelor în zalhanale și-i vinde pentru hrana câinilor și pisicilor" - nu e considerată convingătoare de Al. Ciorănescu (în Dicționarul etimologic al limbii române, s.v. bojoc); acesta presupune că sensul derivatului s-ar baza pe al doilea sens al cuvîntului popular bojoc sau
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
trimit în lunile ianuarie și februarie ale anului 1937, purtându-ne prin săli de concert, în redacția săptămânalului "Vremea", unde Pericle Martinescu era colaborator la Biblioteca Municipală unde tocmai fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana", la "Fierea", la "Brotăcei", la "încurcă lume", la "Șapte păcate") pe unde memorialistul, pe atunci un tânăr de 26 de ani, hălăduia cu amicii săi literari, "crai de curtea nouă", "foarte simpatici, generoși, liberi și dornici de petreceri". Interesantă, sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
839-52+436 200.000 3. București - Predeal Câmpina - Gura Beliei km 96+000-105+500 300.000 Comarnic - Predeal km 111+415-140+000 700.000 4. București - Giurgiu Comana - Daia km 29+000-56+000 500.000 5. București - Tîrgoviște Târgșoru Nou - Zalhanaua �� km 23+366-26+100 300.000 6. Buda - Slănic Plopeni Sat - Poiana Slănic km 21+300-21+400 100.000 km 22+000-22+250 200.000 Vărbilău - Prajani km 29+900-30+000 200.000 Regionala C.F.Craiova - Total 13.882.716
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
și convingerile politice de bun simț. Gala Galaction face uneori observații oarecum neutrale. El constată, spre exemplu, că „burghezia românească nu vrea să moară la comandă. Asaltul democrației roșii e din ce în ce mai stăruitor. Alteori, condamnă crimele naziste din lagărele Germaniei, „cuptoarele, zalhanalele de oameni, băile în care te scăldai pentru vecie.” Prieten și apărător din totdeauna al evreilor, participă la una din sărbătorile lor (Kol-Nidrei), la Templul Coral, „spre supărarea lumii întregi”, cum consemnează ziarul „Momentul”, ceea ce-l duce pe atât de
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]