149 matches
-
din oală și nu strică (dacă ai) și un picior de vițel, partea de jos). Sărezi, spumuiești bine zeama. Pui în oală două cepe întregi curățate de coajă, nici un alt fel de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui usturoi pisat... lași să se închege și garnisești stratul de gelatină cu un rând de felii de ou răscopt. Mai pui zamă deasupra, tot cam de două degete, și o lași
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui usturoi pisat... lași să se închege și garnisești stratul de gelatină cu un rând de felii de ou răscopt. Mai pui zamă deasupra, tot cam de două degete, și o lași să prindă consistență. Peste stratul acesta pui carnea zdrențuită (fără oase) și o lași să se prindă. Când o servești, o scoți din formă, răsturnând-o pe o farfurie rotundă." - Gata
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
Erimescu Agripina, 63 ani l Grigore Claudiu, 3 zile l Pop Ioan, 78 ani l Kovacs Iosif, 82 ani l Tölgy Ladislau-Acatius, 76 ani l Pasăre Marioara, 67 ani l Bugonovici Milan, 76 ani l Stănică Aurelia, 64 ani l Zama Maria, 90 ani l Kollartsik Margareta-Iudit-Maria, 82 ani l Banics Livius, 67 ani l Ujică Grigore, 42 ani l Popovici Florin, 41 ani l Popa Teodor, 62 ani l Matyasi Dionisie, 62 ani l Gurmai Antoniu, 70 ani l Baba
Agenda2003-9-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280759_a_282088]
-
în patru”. Imaginile create sunt foarte plastice, unele chiar pline de poezie. Se știe că între poezie și geometrie există o conexiune aproape similară. În următoarea piesă, numită “Gustând din măr” facem cunoștință cu P1, P2, cu Litră și cu Zamă. Decorul sugerează un tunel. Tunelul copilăriei, de fapt, un labirint, plin de capcane. Atmosfera e specifică peșterilor, cu lilieci, roci, gropi, fundături și un râu subteran. P1 și P2, s-au rătăcit pe aici și încearcă să găsească ieșirea. Motivul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
de cei doi prieteni ca mreajă pentru a călători înapoi în copilărie. Și această piesă e o parabolă despre bogățiile materiale și cele spirituale. În timp ce P1 și P2 au venit aici să-și astâmpere dorul după locurile copilăriei, Litră și Zamă, au adunat aici o comoară: bogății minerale, diamante. Când P1 se lăcomește și vrea să dobândească aceste bogății nemuncite, un cutremur blochează ieșirea din peșteră și își găsește aici mormântul. “De vânzare”, are câteva personaje cu nume misterioase: Vânzătorul, Fluieraș
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a Îmbătrânit prin pustietate, unde fugise de frica spânzurătorii. Când s-a Întors În sat, nimeni nu-l mai cunoștea, oamenii Îmbătrâniseră, se schimbasera ori unii nu mai erau printre cei vii.Intră Într-o crâșmă cerând o strachină de zamă pe care o Înfulecă pe dată. Acolo intră În vorbă cu un alt mușteriu care Îi povesti că În sat la ei trăia odată unul Ilie care Își omorâse părinții și făcea numai nelegiuiri. Atunci pentru prima dată În viața
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lăsăm mai pe diseară, la Crâșma din drum. Acolo orice poveste parcă are mai mult vino-ncoace - a fost de părere Hliboceanu. Apoi așa sunteți voi - tu și cu Pâcu - zgândărâți omul și pe urmă îl lăsați să fiarbă în zama lui - și-a arătat, cam fără convingere, nemulțumirea moș Dumitru. Lasă, moș Dumitre, s-o spună diseară la crâșmă, că doar n-o să ne culcăm odată cu găinile. Si, până diseară poate i se mai coace povestea în minte. Nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vinovăției că ar putea face, totuși, ceva. Rămîne o clipă lîngă masa bătrînei și, profitînd că aceasta doarme cu bărbia în piept, atinge capul cățelului cu vîrful degetelor: Măcar de-ai fi fost cîine polițist, să iasă din tine o zamă bună... Doar n-ai de gînd...?!... murmură stupefiată bătrîna. Să vedem cum vor mînca asta arată Mircea Emil spre biberoanele în care țăranca a adus ceaiul de ghindă. Bucuroși, copiii prind biberoanele cu amîndouă mîinile, se uită atenți la culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Mi-ar fi de folos un ciorditor mai cu experiență la schit. Pădurarul pleacă joia la târg și tare aș vrea să pun mâna pe niște hârtii ce le ține ascunse în pod. No, tu nu ești bun nici de zama oului. Sau poate te-o fi împins păcatul la vreo muiere măritată, a aflat bărbată-su și ți-a pus sare pe coadă. De asta vă știu în stare pe voi, fătălăilor! Pentru o bucată de pizdă vă vindeți sufletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul de pui cu smîntînă, cîrnații făcuți ca la șvabi, zupa cu găluște, zama cu groscior pe poame ca vișinele ori cireșele, iar la sărbători, fiert Îndelung, cîte un bograci, un laboș de gomboți cu prune bine tăvăliți prin pesmet și o tavă de haioșe. Greu a fost numai cu varza acră. PÎnă n-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o mână și cu un boț de mămăligă pământie și rece În cealaltă. Foarte repede a sosit și mâncarea. „Uite tu colo, Costache, ce hălci de carne plutesc În cazanul cela” - mi-am zis eu privind la marmita cu o zamă chioară care avea meritul de a fi doar fierbinte. Are dreptate românul când spune că: „Goliciunea Înconjoară, da’ foamea dă de-a dreptul”. Așa că: „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă”. După un asemenea ospăț, un somn pe maldărul de paie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rămasă în urma spălării, ci, mai curând, la o zeamă tulbure. (În dicționarul academic - Dicționarul limbii române, tomul II, partea II, fascicula 2, 1940 -, pentru lături e indicat și sensul „mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
curând, la o zeamă tulbure. (În dicționarul academic - Dicționarul limbii române, tomul II, partea II, fascicula 2, 1940 -, pentru lături e indicat și sensul „mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p.
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
mâncare proastă”.) De fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p. 263). Distihul poate fi considerat un exemplu de simplă folosire a comparației alimentare în lirica populară (zama plasându-se alături de mură, spicul grâului, lapte
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p. 263). Distihul poate fi considerat un exemplu de simplă folosire a comparației alimentare în lirica populară (zama plasându-se alături de mură, spicul grâului, lapte, caș, miere etc. etc.), dar e foarte posibil și să atribuie autoevaluării pozitive o notă comică. Judecata ironic-negativă asupra ochilor de culoare deschisă (verzi sau albaștri) e bine documentată în folcloristica noastră: în
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
și banale din literatura cultă, în formele ei mai originale sau mai clișeizate, în care ochii albaștri sunt ca marea, cerul etc., iar cei verzi ca smaraldul, jadul, iarba - sau tot ca marea. În comunicarea curentă actuală, asocierea ochilor cu zama de pește nu pare să mai circule; se găsesc însă destule atestări pentru o formulă agravantă, mai clar peiorativă, care evocă nu doar culoarea, ci și fixitatea sau opacitatea: ochi de pește fiert („ce ochi de pește fiert are fătuca
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
apelează la un șiretlic, tăind fâșii suficient de înguste cât să delimiteze locul viitoarei cetăți. In sfârșit, o altă marotă a autorilor latini (fie ei istorici sau nu) o constituie, firește, Hanibal. Când vine vorba de defecte, generalul învins la Zama e bun la toate: cruzime, cinism, perfidie, ipocrizie, destrăbălare, aroganță, sete de sânge. Acesta își trădează nu o dată aliații, pe care-i masacrează fără nici o strângere de inimă. Celor care nu mai vor să lupte alături de el le înscenează ambuscade
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
și era darnică și curioasă, dar și politicoasă, ca orice ardelean„. „Da„ , zic, aproape rușinată că am un păr așa lung. „No, bine, dragă. Și așa...roșu ?„ Tăcui, căutând în asta un refugiu. „Da', fă bine, rogu-te, și mănâncă zamă de pe la noi!„ Și ochii ei albaștri mă mobilizară, precum un ordin. Avea ceva impunător în vorba ei, cu un accent care mă ținea încordată, să înțeleg... Mai înghiții, cu greu, o lingură. Era o ciorbă de salată. Cu smântână, zicea
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
din ciutură, barba Lui Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o scoarță cu arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Traditii > FELII DE MĂCENISME Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Happening stradal meeting street lunch se inundă la Șatra găzdoilor Baci Ghiuri Ciocăneaua care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind pită cu unsoare și piparcă usturoaie râjinită.Corturari adevărați iată
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
urmă dormea, un somn rupt din moarte. Că, se știe, somnu-i oglinda morții, gemănare cu moartea. Și azi rău, adăuza și mai rău, că mi-am zis: Ehei, Mărioaro, ți-o bătut ceasul. Nu te mai vindeci tu decît cu zamă de clopot. De aici înainte lopatinul și gropatinul ți-s doctoriile. Nu mai vezi tu iarba verde la primăvară. Acuși ieși cu tălpile înainte și o să faci larg în casă. Popa o să-ți cînte aleluia, neamurile o să dea colac și
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]