1,082 matches
-
heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta înregistrează o frecvență surprinzătoare: 181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri culturale: însemnări pe manuscrise ("giupâneasa dumisale, Mărica", la 1692), pisanii de biserici, zapise, citate din clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a. Rămîn totuși destule exemple ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice sau
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
în conturul primei situații este, foarte profan răstălmăcind învățăturile, antrenamentul. Orice credință trebuie, cu alte cuvinte, practicată susținut, fără să ai vreo clipă superbia de-a crede că ai obținut ceva, o dovadă de existență a ceea ce venerezi, ori un zapis de bună purtare pe care să-l fluturi în fața celorlalți. Dintr-un asemenea unghi, religiile sînt, mai mult sau mai puțin, egal îndreptățite să spere la desăvîrșire. E, acesta, pluralismul de facto, pe care trebuie, fiindcă e acolo, să-l
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul când zice: ... vrând să scăpăm de simțirea chinuitoare a durerii ne luăm refugiul la plăcere, încercând să ne mângâiem firea torturată de chinurile durerii. Dar grăbindu-ne să tocim împunsăturile durerii prin plăcere, întărim și mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o plăcere eliberată de durere și de osteneli 26. Din scrierile patristice aflăm că imboldul trupesc a fost lăsat de Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lor,din ce au primit! Acelor ce duc o cruce,mai grea, Dar care, se poate,să-i fi mântuit ! Pe bună dreptate m-acuză ,iar eu, Îl rog pe Iisus,să mă ierte de toate! Să-mi șteargă din zapis,păcatul meu greu, Că-i Tată,și-ar vrea,să-mi dea Viață,nu moarte! Referință Bibliografică: Suflet acuzat! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul VII, 04 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Constantin Ursu
SUFLET ACUZAT! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380770_a_382099]
-
lucra la teza de diplomă la „École Practique des Hautes Études” în 1972. Versiunea inițială a fost îmbogățită cu 11 scrisori imperiale și ordine emise de Poarta Otomană, alături de alte 96 de documente extrase dintr-un registru de nume și zapise, privitoare la perioada revoltei lui Ioan Vodă. Expoziție Constantin Brâncoveanu În acest an se împlinesc 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu și al fiilor săi. Comemorarea a fost marcată, la Biblioteca Academiei Române, de vernisarea Expoziției Constantin Brâncoveanu. Documente
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2663_a_3988]
-
să reprezentăm teatral această inumanitate? Răul său este tot atît de îndepărtat de bine cît și de frumos. Ar fi oare indicat să-l reprezentăm ca o năstrușnică pocitanie? Nu. Părerea mea este că felul în care urmărește cu ajutorul legii zapisul spre a smulge ceva din trupul lui Antonio, strictețea, răceala și precizia ce-l caracterizează pe această cale îl aseamănă mai degrabă cu un creier electronic decît cu un om. Spectacolul meu îl doresc astfel, ca Antonio și Portia să
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
despre înaintașii lui - mai ales despre „moșul” său, Nicolae Cotlarciuc, ajuns Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei și Hotinului -, autorul coboară preț de două veacuri în timp, scotocește cu pasiune își cu notabile rezultate!) arhive publice și documente de familie, găsește zapise, acte, probe ce reînvie vremuri, nume și întîmplări pe care altfel le-ar fi 8 acoperit de mult colbul uitării. Are vocația acestui fel de cercetări pe drumul cărora a fost încurajat să pășească de istoricul și scriitorul Vasile Diacon
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Negrici mimează deosebirile ca să accentueze de fapt, punctele comune. Antifraza mi se pare evidentă. Dar nici fraza, dacă suntem atenți, nu-i cu mult mai mieroasă. Iată de ce virtuozități e ea în stare: "Dimpotrivă, găsim că, mai întâi de toate, zapisele, ispisoacele, hrisoavele constituie o binevenită școală de reeducare a sincerității. Ele își află iubitorii în rândurile unei stirpe puternice de cititori și scriitori ce sălășluiesc printre noi azi în număr din ce în ce mai mare și care, simțind chemarea din adâncuri a originilor
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
însă duce la apogeu aceste deschideri. În prima jumătate, numită, asintactic, Crepuscular (ale animalului), poemele sunt ordonate alfabetic, de la Alfabet citind la Binecuvântare că primești la Cârnați dacă faci sau de la Nenorocit că ești la Oală că spargi și la Zapis. În plus, rolul conjuncțiilor e aproape substantivat, într-o formulă amintind de limba lui Iordache Golescu sau a lui Pann. Cât despre a doua jumătate, cu poeme numite, verbatim: Cap, Urechi, Nas, Ochi, Limbă, Dinți și așa mai departe până la
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
ce se cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în 54 gios la dreptu Știubeani în dreapta, la răsăritul dealul Oțeleștilor și peste Dobreana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. Zapisele de vânzare-cumpărare sau de danie dovedesc fără putință de tăgad că vechiul sat Filipeni, de până la începutul secolului al XVIII-lea, a fost un sat răzășesc. Așa, de exemplu în zapisul de vânzare din 15 septembrie 1641 dat de Gravilă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și peste Dobreana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. Zapisele de vânzare-cumpărare sau de danie dovedesc fără putință de tăgad că vechiul sat Filipeni, de până la începutul secolului al XVIII-lea, a fost un sat răzășesc. Așa, de exemplu în zapisul de vânzare din 15 septembrie 1641 dat de Gravilă Hurdubiu din Hilipeani lui Ion Ciubotarul, fiul lui Tif (probabil Trif), tot din Filipeni, se arată că „mi-am vândut a mea ocină ce s-a alege de partea mea din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vecine, cei pe care-i găsim în alte documente cu numele de „împrejurași”și „megieși” care s-au „tâmplat” acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răscumpere cumpărătura. Faptul că o Cristina Platoneasa poate să vândă partea ei de moștenire sau averea ei dobândită este, pentru perioada secolului al XVII-lea, o particularitate a dreptului cutumiar românesc din Moldova, trecut apoi și în dreptul scris. Potrivit unui zapis de danie, încheiat la Focșani, la 20 aprilie 1692, prin care Anghelușa, fiica vameșului Dumitru, soția lui Simion neguțătorul, dăruiește lui Manolache Ruset satul Filipeni, cu siliștea, moara, heleșteul, viile, țarina, partea de pădure și cu tot venitul, lasă să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spune că „moșia (se confundă satul cu moșia) ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania”, pe care o dă danie lui Roset, afirmație din care s-ar putea înțelege că logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani, Petrea și Mălina, ajunși la vârsta de 95-100 ani vând în pierdere „Bucovina Runcului” cu 37 taleri! Stabilindu-se hotarele stăpânite pe părți, împreună cu cei care locuiau pe Dunavicior (Filipenii adică), se amintește de locul numit Sălașele. într-un zapis din 15 august 1696, căpitanul Machidon Gheorghe și soția sa Maria vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, cumpărată de la Petrea și Mălina, Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea nord-vestică a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca el, Dragomir, este la baza întemeierii satului, dar în acest caz satul lui Dragomir ar fi trebuit să se numeasc Dragomirești. în textul documentului îl găsim însă, ca reclamant, pe Anton din Fruntești, personaj care apare în mai multe zapise de vânzare-cumpărare, încât este dificil să admitem „satul Siliștea lui Dragomir, la gura Dunaviciorului”, deși cel care redactează actul de cercetare a fost însoțit de oameni buni și bătrâni, cunoscători ai locurilor. Din îndelungatele procese pe care răzeșii din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este pomenit „popa Onică din Fruntești”. Satul Fruntești din secolul al XVI-lea trebuie să fi fost o comunitate întemeiată temeinic din moment ce avea biseric proprie și preoți care, și în alte documente, apar ca fruntași ai satului, sunt martori în zapisele de vânzare-cumpărare sau vând, cumpără alături de preotesele lor. în afară de preoți și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea, în satul Fruntești erau gospodari care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și bătrâni și de adunarea tuturor locuitorilor, toată Obștea. A avut pecete proprie care se aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală în sat s-a făcut târziu, după reforma învățământului dată de Alexandru Ioan Cuza, deși ne-am fi așteptat ca fruntașii răzeși să fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acestuia, Grigore Roico. Textul documentului: 101 „Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei. Iată că a venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri mari și mici, popa Andronică din Fruntești și a arătat înaintea noastră un zapis de mărturie de la mulți oameni buni și de la megieși de prin prejur, anume: Gherasim din Hilipeni și Ionașcu de acolo, și Andronică și Ion Platon și Iosif bătrânul de acolo și fiul lui Iosif și Gavril de acolo și Pentelei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrânul de acolo și fiul lui Iosif și Gavril de acolo și Pentelei din Oncești și Constantin din Medeleni și Ionașcu fiul lui Topeno de acolo și Anghel de acolo și de la alți mulți oameni buni, astfel scriind în acest zapis, cum că a venit înaintea lor Arsenie fiul Crârstinei, nepotul Moldei din Hilipeni, de a lui bunăvoie, de nimeni silit și nici asuprit, și a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]