1,083 matches
-
de judecătorului-comisaru, care acesta se va cuprinde neaparatu în insciintarea oranduita a se face creditoriloru prin articolulu de mai susu. Cu tote aceste, creditorii se voru chiema de isnova spre acestu sfirsitu prin adrese din partea judecătoriei precumu și prin Buletinu. - Zapisele și documentele de bani ce voru avea să ia sindicii, se voru cerceta și se voru adeveri de judecătorului-comisaru; iaru celelalte se voru cerceta și se voru desbate între creditoru sau vechilulu seu și între sindici, fata aflându-se și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
interesulu publicului ori alu creditoriloru se voru părea destoinice de a opri concordatulu, tribunalulu nu'lu va adeveri. PARAGRAFUL ÎI - Pentru urmările concordatului Articolul 260 Adeverirea concordatului va fi indatoritore pentru toți creditorii înscriși, sau și neinscrisi în bilantu, cu zapise adeverite sau neadeverite, si chiaru pentru creditorii sălășluiți afară din Principatu, cumu și pentru acei carii, pe temeiulu articoleloru 243 și 244, se voru fi primitu vremelnicesce a lua parte la chibsuirile adunarei pentru facerea concordatului, ori macaru catu va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nimicire sau desființare, vă orandui unu judecatoru comisaru și unulu sau mai mulți sindici. - Acești sincici voru putea pune la cale pecetluirea averei falitului cu ajutorulu poliției, si se voru îndeletnici fără zăbava, după catagrafia cea veche, a protocoli sumele, zapisele, actiile, si chartiele, si a face, de va fi trebuința, o catagrafia suplementara. - Voru alcătui unu bilantu suplementaru. - Voru cere a se trece îndată în Buletinu împreună cu estractu după hotărîrea prin care se oranduescu ei sindici, si poftire către creditorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
da averea să creditoriloru spre isbranirea datoriiloru sale. Capitolul 7 Pentru osebitele feluri de creditori și pentru drepturile loru la întîmplare de falimentu Secția I Pentru cei împreună îndatorați și pentru chezași Articolul 285 Creditorulu care va avea la mana zapise ori polițe iscălite, girate sau chedasuite cu chipu împreună-respundetoru de către fălitu ��i alții, împreuna îndatorați carii și ei se voru află faliți, va fi partasu la împărțirile ce se voru face în tote masele, si va figură cu capitalulu coprinsu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
iscălite, girate sau chedasuite cu chipu împreună-respundetoru de către fălitu ��i alții, împreuna îndatorați carii și ei se voru află faliți, va fi partasu la împărțirile ce se voru face în tote masele, si va figură cu capitalulu coprinsu într'acele zapise sau polițe pînă la desevirsita refuire. Articolul 286 Pentru părțile ce se voru plăti unui asemenea creditoru, nici o reclamație nu potu porni, una împotriva altia, masele falitiloru celoru împreună îndatorați, afară numai dacă părțile ce se voru fi platitu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
covîrși suma capitalului împreună cu dobandile și cheltuelile; și la acestă intemplare, prisosulu se va intorce, după randulu indatoririloru, la aceia, din cei împreună îndatorați, carii voru avea pe cei-l-alți de chezași. Articolul 287 Dacă creditorulu, ce va avea la mana zapise date cu chipu de împreună răspundere de către fălitu și de alți împreună îndatorați, va fi priimitu o parte din banii șei mai 'nainte de falimentu, atunci va intra în masă cu remasita capitalului, si pentru acesta remasita va avea dreptulu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
potrivitu cu rânduielile acestei pravili. - Asemene reserva se va face și pentru creditele acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire. Articolul 309 Nici o plată nu se va face de către sindici, de catu numai după înfățișarea zapisului în originalu. Sindicii voru însemna pe zapisu suma plătită de dînșii, sau poruncita a se plăti, potrivitu cu art. 233 - Cu tote acestea, de nu va fi cu putință a se înfățișa chiaru zapisulu în originalu, judecătorului-comisaru va putea se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sorocu de optu dile prin scirea și slobodenia judecătoriei, si padindu-se tote formele prescrise pentru venderile prin mezatu. Capitolul 10 Pentru cererea înapoi a marfuriloru și a altoru lucruri Articolul 313 La intemplare de falimentu, se voru putea cere înapoi zapisele și alte înscrisuri negutatoresci de bani, carii încă nu se voru fi platitu, si se voru află în portofoliulu falitului pe vremea falimentului, candu acele zapise sau înscrisuri se voru fi datu de proprietarulu loru cu ordinu numai de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a altoru lucruri Articolul 313 La intemplare de falimentu, se voru putea cere înapoi zapisele și alte înscrisuri negutatoresci de bani, carii încă nu se voru fi platitu, si se voru află în portofoliulu falitului pe vremea falimentului, candu acele zapise sau înscrisuri se voru fi datu de proprietarulu loru cu ordinu numai de a se strînge banii și de a se ținea la păstrare, sau candu se voru fi randuitu de unitulu proprietaru a se întrebuința la plăti hotărâte. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pedepsi după PARAGRAFUL 10 alu art. 3 din alaturatulu anecsu asupra pedepsiloru bancrutariloru. Articolul 333 Către acesta, acele învoieli sau tocmeli se voru desputernici cu totulu. - Creditorulu va fi datoru se aducă înapoi, la cine se va cuveni, sumele sau zapisele ce va fi priimitu în puterea desfiintateloru invoeli sau tocmeli. Articolul 334 Dacă pîra pentru desființarea invoeliloru sau a tocmeliloru mai susu arătate se va porni politicesce, iar nu criminalicesce, cererea se va face către, tribunalele de comerciu. Articolul 335
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
judecată pentru acesta. Articolul 480 Datoriile ce s'aru făcutu pentru cea din urmă călătorie a corabiei, se platescu mai înainte de catu sumele luate imprumutu pentru o altă călătorie de mai înainte, macaru de și a'aru fi coprindendu în zapisele de împrumutare că acele sume de mai înainte s'au lăsatu pe sema urmatorei, ori unei alte călătorii. - Sumele ce s'au luatu imprumutu în cursulu călătoriei, au precădere la plata de catu cele ce se voru fi luatu cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
localității a fost păstrată până astăzi. Astfel, în 1625 prin hrisovul dat de Alexandru Coconul, Zaharia Logofătul din Băbeni cumpăra moșia din Preutese (Vâlcea), jumătate din sat și din funia Robotească de la Dobre fiul lui Radu din Diculești ”. Într-un zapis pentru cumpărarea unui țigan în 1642 este trecut ca martor și Dobre logofătul de Diculești. În anul 1720 satul Diculești este părăsit de locuitori „fie din cauza răzmeriții și a birurilor grele sau a ciumei” . O altă informație despre satul Diculești
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
10 vedre de mied, cu prilejul donarii de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-un zapis din 1766 este trecut ca martor un David Jid. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Blândești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Blândești (reședința), Cerchejeni și Șoldănești. 5 martie 1638, dar ca vechime se ia data de 4 august 1632 legată de satul Talpa (azi Blândești), dată desprinsă dintr-un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
cu mai multe „moșii întinse printre care și Ștefești” (IPD, I, 43). Dar asta nu înseamnă că Ștefeștii nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de vreo jumătate de secol mai târziu. Este vorba de zapisul unui anume Radu Brânzea prin care vindea o funie de loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Vasile Alecsandri, tatăl poetului, iar la nord-vest cu proprietatea postelnicului Constantin Neculcea. Clădirea a fost construită în stil neoclasic, cu boltă pentru trăsuri, având o structură a parterului de bolți pe arce. La vânzarea din 1844 clădirea era compusă, conform zapisul de vâzare, din "sus — 9 odăi, jos — 7 odăi, pivniță cu două uși, gherghir în casă cu ușă de fier, apoi o lemnărie, fînărie, o ghiholărie și niște odăi în rîndul cuhnei. Un grajd, o șură și un hambar, o
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl viitorului domnitor, Toader Călmașul (sau Calmășul după alte surse), a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a daruito ulterior Minastirii Bogdana. Șătrarul Gheorghe Aslan a cumpărat de asemenea anumite pământuri în Buciumi, pe care le-a dăruit apoi banului Nicolai Roset, după cum se deduce dintr-un zapis încheiat la 1 septembrie 1779. Din actele de vânzare încheiate de buciumeni la sfârșitul secolului al XVIII-lea reiese că cele mai multe pământuri vindute au ajuns în stăpânirea banului Nicolai Roset. Buciumenii și-au manifestat de la inceput neliniștea și nemulțumirea față de
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma pe care „se îndatorau s-o achite în patru vadele” (rate). La rândul ei, Mănăstirea Bogdana stăpânea doar formal moșia schitului căci răzeșii din Buciumi și Racauti păstrau zapisul din 1770. Prin dania făcută la 1 decembrie 1857 de către căpităneasa Anastasia Palade, Schitul Buciumi v-a intra definitiv în proprietatea Mănăstirii Bogdana. Deoarece aceasta danie nu este iscălita de donatoare ci numai de supraveghetorul Ocolului Trotus, autenticitatea ai rămâne
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
iar pe locul vechiului schit a rămas o vreme clopotnița și cimitirul din jur. Biserică cu hramul „Sf. Voievozi” este cunoscută și sub numele „Biserică de Jos”, si a fost adusă în anul 1795 din loc. Schitul Frumoasă. Pe un zapis vechi găsim următoarea inscripție: „Eo, Toader Mititelu, moșnean din satul Buciumi, am primit știre de la părintele diacon Ciurea, din neamurile noastre, ce este diacon la Schitul Frumoasă din Plasa Moinesti, că are de prisos o biserică smintita, ca a fugit
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în zapise și hrisoave își găsește locul abia în secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia, bătrânii satului o plasează undeva în vremea geților și a dacilor
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
cumpărare. La 2 aug. 1671 Miron Stîrcea a răscumpărat de la vecinii s. Culicani o parte din moșia s. Grimăncăuți, pentru care aceștia plătiseră o moarte de om cu 6 boi și 10 bani de aur. S-a păstrat și un zapis de vânzare al lui Toader, fiul lui Nacu Stolnic, pentru s. Grimăncăuți, cumpărate de la ei de marele vistiernic Iordache Russet cu 300 galbeni. Hotarele moșiei satului au fost alese de Costea Chirilovici, pîrcălabul de Hotin, și de Ion Căpitanul оn
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
moara și pomii din livada boierului. Potrivit poruncii domnești din 1753, țăranii din Cordăreni trebuiau să suporte certări pe măsura faptelor lor. Totuși, Hudici, călugărit între timp, îi iartă, după ce mai făcuse același lucru și câțiva ani mai înainte. În zapisul țăranilor se spune că „apucându-ne chizaș unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face strîcăciuni (...), iar pre care îl vom simți dintre noi mai făcînd strîcăciuni, noi să avem a-l da de grumazi la boiari ca să
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Documente privitoare la istoria României. A. Moldova, 1/XVI. Documente privind relațiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II. Moldova, red. Vasile Mihordea, București, 1966. Florian Dudaș, Vechi cărți românești călătoare, vol. I, București, 1987. Gheorghe Ghibănescu, Ispisoace și zapise, vol. II2, Iași, 1910. Idem, Surete și izvoade, vol. XII, Iași, 1924; vol. XIV, Huși, 1925; vol. XXIV, Iași, 1930. Ștefan S. Gorovei, Note de antroponimie medievală, în „Arhiva Genealogică”, IV (IX) 1997, 1-2, p. 55-57. D. I. Grigorescu, Monografia satelor
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]