155 matches
-
vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul hatman, care
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul hatman, care
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > POETESA DIN ANTONEUCA Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului - Amintirea unui talent adevărat rămâne nemuritoare. (maximă latină) Doamna Larisa Zaporojan s-a născut la 26 ianuarie 1931 în satul Antoneuca, r-nul Drochia. A învățat 2 clase primare (la români) și 6 sovietice, adică a trăit în două lumi...diferite. A activat în calitate de educatoare la grădinița pentru copii timp de 15
POETESA DIN ANTONEUCA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380272_a_381601]
-
pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel căruia i-am fost încredințat ca flăcău să-mi fac instruirea ostășească în tabăra Cazacilor zaporojeni dela Pragurile Niprului. Datorită lui am fost luat în seamă acolo de hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa care mă trimise cu încuviințarea tatei țarului Petru la Moscova pentru a urma Școala de Ofițeri. Profesorilor nu le eram binevenit. în schimb m
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
au cerut să dubleze suma plătită drept tribut. Ioan Vodă a convocat Divanul și i-a convins pe boieri să se împotrivească cererii sultanului. Situația politică era de așa natură, încât voievodul n-a putut gasi alți aliați decât cazacii zaporojeni - o populatie din zona Nistrului - care i-au trimis în ajutor o ceață de 1.200 de oameni. Cu ei și cu armata să de moldoveni, Ioan Vodă a pornit războiul împotriva turcilor. După un șir de victorii răsunătoare ale
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
plăgile sufletului. Astăzi, 2 martie 2017 combatanții satelor Căzănești și Vadul-Leca Apostol Vasile, Bulat Mihai, Cazacu Viorel, Cazacu Vitaliu, Coțofană Ion, Cușnir Viorel, Gandrabur Anatol, GherasimTudor, Maftei Iurie, Miron Iurie, Motelică Sergiu, Motelică Vitalie, Muntenu Tudor, Oșovschi Victor, Rotaru Iurie, Zaporojan Anatol, și Tănăsescu Ion s-au adunat la Primărie, care împreună cu primarul Vasile Sârbu au omagiat printr-un minut de recullegere pe toți acei eroi ai neamului, care și-au dat viața pentru apărarea independenței și integrității țării. Domnul primar
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
coboară Brânzei, sinopticul indică ploaie mocănească. Amîndouă descinderile continuînd, pînă la urmă, tratamentul de urmat. Cu care pacientul s-a obișnuit deja. Dacă rîsul din pînza olandezului Hals e unul contaminant, Vara lui insolîndu-și figurile cu bonomie civilizată, în schimb, Zaporojenii lui Repin, cu rîsul lor est-orgiastic, agresează ochiul (ochiul nostru) cu o indicibilă, predestinată spaimă. Vă mai aduceți aminte de șlagărul infantil al de mult uitatei Silvia Chicoș? Zîmbiți, vă rog! Ha, ha, ha, ha, Ei, nu chiar așa... Ha
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ceasurile de liniște, oamenii se strâng la un taifas, povestind, cu frazări de contaminație sadoveniană, întâmplări de pomină. Totul, s-ar spune, e urzit pentru a motiva sentimentul de jubilație declanșat la venirea rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor”. Mistificarea, compromițând grav niște scrieri nu lipsite de virtuți, aruncă în arenă și „partidul comuniștilor”, privit ca o binecuvântare pentru mult pătimitul norod. Așa, de pildă, în romanele Marșul
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
din romanul curtean, cu întreg ritualul vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi și pradă cetatea. Îl ucide însă un tânăr moldovean, Bogdănuț, care o îndrăgise pe domniță. Aici, îndărătul personajelor și împrejurărilor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
prima jumătate a secolului al XVII-lea cazacii pătrund în repetate rânduri pe Dunăre și pe mare în Dobrogea unde pradă și incendiază: Kustendge, Babadag, Isaccea și Karaharman 57. După bătălia de la Poltava din 1709 un număr însemnat de cazaci zaporojeni se retrag la Bender unde îi însoțesc pe hatmanul Mazepa și pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Ulterior, în baza unui tratat cu Poarta, s-au stabilit în Dobrogea într-o zonă cuprinsă între brațul Sfântul Gheorghe, lacul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tratat cu Poarta, s-au stabilit în Dobrogea într-o zonă cuprinsă între brațul Sfântul Gheorghe, lacul Razim, Isacccea și limanul Babadagului 58. Urmare a desființării de către țarina Ecaterina a II-a în 1775 a autonomiei de care beneficiaseră cazacii zaporojeni o parte a acestora s-au stabilit în Imperiul Otoman tot în zona gurilor Dunării, fiind atestați în 1783 și 1786 de către călători austrieci 59. La jumătatea secolului al XVIII-lea s-au așezat în Dobrogea și rușii lipoveni. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașul Babadag. Se învecina la nord cu Slava Rusă, la est cu Ciamurli de Jos, spre sud cu localitatea Beidaut, iar spre vest cu localitatea Calfa din județul Constanța. Până în anul 1855 cea mai mare parte a locuitorilor erau cazaci zaporojeni. După încheierea războiului Crimeii (1856) cazacii au emigrat în Rusia, locul lor fiind luat de către bulgari 808. Comuna Ciamurli de Sus cuprindea satele: Ciamurli de Sus, Camena, Eski-Baba, Hagi-Omer și Testemel. Acestea grupau: 385 de case, 6 bordeie, 4 prăvălii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1878 2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Veliman, Vasile, "Toponimul "Dobrogea" în documente turcești", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1994. Zaporojan, Cosmin, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber, Constanța, 27 noiembrie 2006. VI. Lucrări generale ***, Bibliografia istorică a României, vol. II Secolul XIX, tom I Cadrul General. Țara și locuitorii, Editura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organisation des pouvoirs publics, Paris, 1907, p. 117. 445 Ibidem, p. 118. 446 Ibidem. 447 Ibidem, p. 120. 448 Ibidem. 449 Ibidem, p. 121. 450 Ibidem, p. 124. 451 Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem, p. 121. 450 Ibidem, p. 124. 451 Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456 Ibidem. 457 Ibidem. 458 Apud Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 459 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456 Ibidem. 457 Ibidem. 458 Apud Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 459 Ibidem. 460 Virgil Coman, "Studiu de caz: Regulamentul pentru administrația interioară a Constanței din 1879", în volumul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Duca și Miron Costin și trimis la Țaringrad, unde moare în sărăcie. Gheorghe Duca înainte de a reveni pentru ultima oară la domnie își revede ctitoria în vara anului 1677 când, fiind domn al Munteniei, luptă în alianță cu sultanul împotriva zaporojenilor. Sosit la Cetățuia în ziua de Sâmpetru, hramul iubitei lui ctitorii, îi oferă un ospăț lui Antonie Ruset, voievodul Moldovei. Împotriva acestuia Duca lupta în ascuns să-l scoată din domnie pentru a-i lua locul. „Cei doi domni prieteni
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-au plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut această... mănăstire Hlincea, ...de la alți domni... pe a sale drepte ocine,... s-au pierdut... în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazacii zaporojeni... asupra lui Ștefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut... de la alți domni,... pe a sale drepte ocine și danii și miluiri s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui Ștefan voievod (Gheorghe) și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
căror unire în 1386 alipește o mare parte din viitoarea Ucraină la statul polono-lituanian. În fața condiției țărănești aspre și a persecutării ortodocșilor în statul polono-lituanian catolic, numeroși ucraineni se exilează dincolo de malul Niprului inferior, unde formează grupul independent al cazacilor zaporojeni, care, sub conducerea lui Bogdan Hmelnițki, se ridică împotriva Poloniei începând din 1648. lll Avot, unul dintre tratatele din Mishna. Vezi Avot 1, 2 și 18. mmm Consiliul celor Patru Țări era o autoritate centralizată, înființată în secolul al XVI
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nu-i prea târziu. Urcăm poteca ce taie pieziș dealul pieptiș din spatele mănăstirii Hlincea. Sus ne oprim să răsuflăm. Privim în jos spre mănăstire și o întâmplare îmi vine în minte: Imaginează-ți acum, dragă ieșene, o hoardă de cazaci zaporojeni conduși de hatmanul Timuș galopând pe aici, veniți ca să-l scoată din scaun pe Ștefan Tomșa voievod. Atunci: „Au robit tot tîrgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, (Hlincea) au prins pe călugări și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
inalte, neindemanateci in preumblarea lucrurilor fine, a sipeturilor si lazilor cu haine femeiesti. Comisul Mihăilă Furtună, scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de glumit cu brațul înarmat al Partidului) că ăia cu Ochi-albaștri nu râd niciodată. Ori, în flagrant contrast la respectiva aserțiune, afabilul personaj izbucnea, adesea, în hohote atât de nestăvilite, bătându-se atât de dezlănțuit cu palmele pe coapse, ca zaporojenii cei avântați în gopak-ul lor căzăcesc, de te întrebai, cu oarecare teamă, de nu va cădea într-o prelungită catalepsie sau cel puțin într-un leșin neașteptat, fiindcă, uneori, părea că nu-i mai vine aer deloc din cauza râsului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
1692-1821): „Urmă în august lovitura din Ardeal a lui Mihai Vodă cu 3.600 dintre ai lui, cu aceiași tătari și cu aceiași lipcani (tătari din Lipca) și spahii de la Hotin, la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și să-i ia robi, iar pe moldoveni să nu-i ia robi. Ci moldovenii care zic eu, nu sunt moldoveni din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
igumenul și tot soborul de la...Hlincea, ni s-au plâns...cum că dresele ce le-a avut...de la alți domni înaintași nouă, pe a sale...ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]