7,560 matches
-
loc vor ocupa în viitor scrierile mele, știu că acum ele îmi creează momente de bucurie deplină, o bucurie rotundă a împlinirii și mă pun la întrecere cu mine însămi. Scrisul va rămâne pentru mine, până când mă voi îmbrățișa cu zarea cea eternă, o permanență, o stare de frumusețe a sufletului, un exercițiu spiritual în care adesea uit de toate și chiar de mine, un spectacol al luminii în care încă exist, va rămâne cuprinderea gândurilor și ritmul inimii cu bătăile
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
de vis, În mugurii de viață ce brațele-au deschis... Te-am căutat Iubire în dimineți de dor Când transformat în rugă mă înălțam în zbor... Am răscolit uimit celestele cărări Cu-o aripă de gând Te-am căutat în zări... Te-am căutat Iubire...în lume Te-am căutat Ca pe-o simțire-aleasă dar vai...nu Te-am aflat Căci multe vorbe grele m-au frânt și m-au durut Și-a Ta dulceață sfântă să aflu n-am putut
TE-AM CĂUTAT IUBIRE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1465711333.html [Corola-blog/BlogPost/370901_a_372230]
-
și unde a greșit poporul? Povara vieții să-și ducă în destin ostil, când trecutul umbrește viitorul?! De-aș ști că-i merge bine, iubitei mele țări, n-aș pregeta să scriu și osanale! Veste bună să duc pe îndepărtate zări! Când n-oi mai simți vântu-n buzunare! © Maria Filipoiu Din ,,Magia Sărbătorilor de Iarnă" Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI! / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu
LA MULȚI ANI! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1417413763.html [Corola-blog/BlogPost/371969_a_373298]
-
Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Se strecura prin palele de vânt Dorul din dor ivit, iar depărtarea Durea cumplit... durem și noi și marea Și stânca dezgolită de veșmânt. Se umflă valuri, se-nfioară zarea Se sparg tăceri și liniști de mormânt Când doar lumina, limpede-n cuvânt, Alină dor din dor, rostind chemarea Celui ce ești, acelei care sunt... Privindu-mi ochii, obrajii ce roșesc, Tâmple ce ard mocnit, sub păr cărunt, Culege-un
SONETUL DORULUI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Sonetul_dorului_georgeta_resteman_1338278966.html [Corola-blog/BlogPost/358713_a_360042]
-
soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o fi să crească mare, fecioara cea mai mândră de sub soare, de dragul ei s-ar prinde-n luptă dreaptă. Ăst-timp, împărăteasa dă de veste, voinicilor din zarea luminată, că cel ce-o va salva pe scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea, ca în poveste. Plecat-au mulți înspre sălbăticie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493011200.html [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
atinsă nici de praf, nici de ploaie, nici de războiul dintre acestea. Văzând Sfântul Soare asemenea minune, a pus razele sale să lumineze un drum drept de parcă ar fi fost poleit cu aur și argint. Drumul ducea departe, în nemărginite zări unde se vedeau imense păduri și câmpuri pline cu flori. Pe acel drum, mergeau și zburau îngerii cu fața lor luminată și curată, cu părul prins în bucle și aripile dantelate învăluind în valuri de bucurie, drumul spre biserică. Ajunși
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
stăteau și priveau la drumul care tocmai se sfârșea și care nu ducea niciunde. Totul în jurul lor era încremenit de parcă și timpul se oprise în loc. Priveau amundoi atât de înmărmuriți la spațiul ciudat care nu avea depărtări. Acel loc, fără zări și orizont li se părea atât de înfricoșător după cum se înfățișa și expresia feței lor. Îngerul privi la bărbatul însoțit de copil care tocmai picase pe gânduri. - Oare ce să dăruiești unor oameni care nu mai au nici o dorință, se
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
O, da, vânt capricios, vânt răutăcios, Părul iubitei răscolește-l invidios, Frunzele alungă-le cu iz tomnatic, Nămeții răscolește-i șuierând iernatic. O, nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoaptă direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trădă inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer împovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate-n iureș deprimat, Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor, Toate așteaptă haină De un alb strălucitor. Gri apăsător
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/rodica_eizikovits_1428650561.html [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CUIBURI DE NUIELE Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din degete ies vorbe, se ceartă între ele, Sunt pescăruși din suflet ce vin de peste zări, Se-aștern posterității prin cuiburi de nuiele, Privesc prin ochi eterici învolburate mări. Din lumi mult prea subtile, revin spre vindecare, Săgeți prea ascuțite cicatrizează gândul, Se zbat pe traiectorii în oarba încercare De-a oferi soluții găsite pe de-
CUIBURI DE NUIELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1420729707.html [Corola-blog/BlogPost/352325_a_353654]
-
impresia că poemele sunt chiar cântec, ca ascund în unduirile lor ritmuri muzicale. Debutul târziu o ține pe Emilia Amăriei departe de zbuciumul poeziei cultivate de grupuri, promoții, generații... Ea nu vrea să semene cu nimeni, oricâte ecouri din alte zări i-am detecta. Ea vrea să semene doar cu ea însăși, iar modul ei de a percepe și reacționa la tot ceea ce se întâmplă în jurul ei, o face să se situeze în ceea ce cândva ne însoțea tinerețile: “lumină, lupta, libertate
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/Emilia_Amariei.html [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
eu nebună sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să țip, să zbier Că frica dorurilor mă colindă ? Păstăile luminii torc sub ceață Zare sub zare într-un ceas alert, Cuvintele cu care te tot cert Pentru uitarea ce îmi țipă-n față: Tu ești nebunul, eu îți sunt paiață. Referință Bibliografică: Nebunul și paiața / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1496954359.html [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să țip, să zbier Că frica dorurilor mă colindă ? Păstăile luminii torc sub ceață Zare sub zare într-un ceas alert, Cuvintele cu care te tot cert Pentru uitarea ce îmi țipă-n față: Tu ești nebunul, eu îți sunt paiață. Referință Bibliografică: Nebunul și paiața / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2351, Anul VII
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1496954359.html [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
din tăcerea absolută... Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii... În pași alerți, înaintând intuitiv prin anticamera întunecoasă a timpului apropiat, parcă pătrunzând într-o vagă formă de anticipare si
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1484703095.html [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
ură nicicând. Chiar și-o fărâmă din ea va răzbate din al tău suflet, spre viață, oricând. Doar dac-a fost pe nisip înălțată din îndoieli, gelozii și-ntrebări riscă să fie de ură surpată și spulberată-n imensele-i zări. Când ai iubit pătimaș și fierbinte nu poți urî pentru-un vis spulberat. Îți va rămâne de-apururi în minte tot ce a fost minunat și curat. Urând ființa odată iubită pe tine însuți de fapt te urăști văzând că dragostea
ADEVÃRATA IUBIRE DRAGOSTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1451826792.html [Corola-blog/BlogPost/378596_a_379925]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > TIMPUL PREA GRĂBIT... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Lasă-mă să stau lângă tâmpla ta Văd în zare pașii grei de vreme rea, Eu mai țes speranțe cu fir de lumină Să alung furtuna, care vrea să vină... Lasă-mă să plâng apa din izvoare, Funza Toamnei mele galbenă mă doare Verdele din iarbă s-a grăbit să
TIMPUL PREA GRĂBIT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1442938327.html [Corola-blog/BlogPost/381864_a_383193]
-
întristat de silniciile istoriei, pe jumătate mândru de vigoarea Neamului Românesc:“Oricari alții s-ar fi risipit în lume. Pentru mai puțin se părăsesc și cele mai dulci patrii. Noi am rămas. Cu sabia în mână de strajă la toate zările, iar, cînd s-a frânt o clipă, ca să se lege din nou, tainic, oțelul, am întins brutalității arma subțire a inteligenței noastre. Și, iată, suntem tot acasă”. Patria este, în egală măsură, un izvor de drepturi, dar și unul de
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
electronică pe Kompostor.ro. Informații complete despre program, artiști și bilete sunt publice și actualizate permanent pe website-ul www.earlymusic.ro Contact de presă: Claudiu Stanciu: 0745.178.946 claudiu@medievalpraxis.ro -------------------------------------------------- Laurențiu CONSTANTIN Medieval Praxis Events and more Str. Zării 6-8, ap.5 București Sect. 5 Tel: 031.710.03.22. 0725.22.33.94 Email: laurentiu@medievalpraxis.ro Referință Bibliografică: Laurențiu CONSTANTIN - ORCHESTRA BAROCĂ A UNIUNII EUROPENE - CONCERT BUCUREȘTI 2016 / Laurențiu Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148
ORCHESTRA BAROCĂ A UNIUNII EUROPENE – CONCERT BUCUREŞTI 2016 de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/laurentiu_constantin_1479388928.html [Corola-blog/BlogPost/362520_a_363849]
-
primăvară Să vestească-o bucurie, După-o iarnă seculară Doar un verde viu să fie, Verde viu peste pământ Peste crestele de munți, Prin vâltoarea unui vânt Hora Vieții poți s-asculți, Și primăvara-nțepenită Se trezește-n verde viu, Peste zarea adormită Drum belșugului să fiu, Dorul vine-n primăvară Peste munte,peste deal, Îmbrăcat în port de țară Portul mândru din Ardeal! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Dorul se vrea primăvară / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223
DORUL SE VREA PRIMĂVARĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1485847030.html [Corola-blog/BlogPost/377429_a_378758]
-
moștenit din Baal, Dezbracă și haina-Astarteei, Te spală-n Iordan, fii curat, Ia haina cea albă și-așteaptă, Te roagă să fii înălțat, Al șaptelea cer ne așteaptă, Pășește și tu-n Empireu, Nădejdea e flamura care, Ne poartă spre zări când e greu. Nu pot a descrie iubirea Și arșița ce-o am în piept, Nici dorul de neprihănire, Ce face mai mult să Te-aștept, Eu vreau ca să fiu mărturie, Prin tot ce aici făptuiesc, Răsplata o vreau sus
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1463060478.html [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
amuțit. Ceva îmi luase aerul din preajmă, o gheară mă ținea de gât și o atracție universală m-a tras lipindu-mă de trupul tău și încins am adormit visând pereții verzi cum caută caii ce aleargă în herghelii spre zări pierdute în cețurile nopții. A fost ultimul dans ce împreună l-am dansat înainte ca zorile să vină. Tu trebuia să pleci ca reușită la o școală de unde nu aveai să te mai întorci. Eu am rămas s- aștept această
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
prea adesea cuprins de însingurare și tristețe. Pentru mine scrisul devine un altar pe care sufletul meu se reconstruiește din țăndările unor lovituri și din durerile neplânse, înăbușite în cămara inimii. În același timp, scrisul este și o înălțare spre zările pure ale respirației fiintei mele interioare. Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieții, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanța și
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:” Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup- mă aflu printre lucrurile esențiale“: “Gândul pământiu aleargă
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:” Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup- mă aflu printre lucrurile esențiale“: “Gândul pământiu aleargă zarea, Orele coboară în zăpadă, Bat vecerniile la poarta lunii, Pleoapa țintuită stă să cadă.”( Gândul pământiu aleargă zarea ) Autoarea reprezintă în poeziile sale ființe care sunt eterice în sine, ionice. Tatiana Scurtu Munteanu are, pe drumul Damascului, simbol al reîtregirii
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
demult al acestei lumi: sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup- mă aflu printre lucrurile esențiale“: “Gândul pământiu aleargă zarea, Orele coboară în zăpadă, Bat vecerniile la poarta lunii, Pleoapa țintuită stă să cadă.”( Gândul pământiu aleargă zarea ) Autoarea reprezintă în poeziile sale ființe care sunt eterice în sine, ionice. Tatiana Scurtu Munteanu are, pe drumul Damascului, simbol al reîtregirii neamului, viziunea iubirii fără de moarte, fiindcă asemenea zăpezii totul este trecător, rămânând în urmă doar doina, unicitatea expresiei
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor / fără s-arunc vina pe nimeni.”. Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic:« am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu dantelării de alpaca. » Pentru a-i înțelege esența profund-spirituală, trebuie să-l pomenim aici pe Saint-John PERSE: “Ô toi, désir, qui vas chanter...”. Si replica poetului Aurel Avram Stănescu: “cuprindeai în palmă lumea
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Abstractiuni_cantabile_aurel_avram_stanescu_1355125320.html [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]