16 matches
-
înjurînd de mamă, plec ca să spăl statui, dar cînd ajung acolo, ce mare mi-e uimirea: cică e-n “fără plată”, și azi statuia nu-i. Hei, tu, care pe pîine întinzi untura milei, tu, osul cel molatec al vreunui zavergiu, că-i roz-muștar sau galben, pe șobolanul zilei pune pariu, că altfel, nu ieși din iarnă viu. Referință Bibliografică: RĂMĂȘAG / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2199, Anul VII, 07 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș
RǍMǍŞAG de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483792720.html [Corola-blog/BlogPost/383061_a_384390]
-
ca Băltărețu, satrapi locali (Clucerul Alecu Gheorghescu), figuri ale boemei bucureștene (A. Pann, N. Filimon), Dascăli greci și dascăli români, „nebuni” ca Manea, Sgabercea și „prințul” Zamfir, cu gâlceava lor bufonă (și ironică), „cuconași” iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea), eșecul Eteriei și uciderea „domnului Tudor” (Din timpul zaverei), trecerea din ghearele fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
, Mihail (21.III.1894, Oltina, j. Constanța - 31.I.1985, București), prozator și publicist. Este fiul Ioanei (n. Iorga) și al lui Iancu Zavergiu, comerciant. Urmează clasele primare în comuna natală și Seminarul „Veniamin Costache” din Iași (1907-1915). În perioada 1915-1919 este elev al Institutului Medico-Militar „Carol Davila”, după primul război mondial fiind scos din rândul cadrelor militare active, ca urmare a unei invalidități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
la Institutul Medico-Legal (1922-1925), e medic la Asociația Invalizilor de Război din București (1923-1930), medic consultant la Spitalul „Ion Cantacuzino”, apoi inspector general la Centrul de Medicină Preventivă, de unde se pensionează în 1957. Broșurile și cărțile de specialitate, semnate Mihail Zavergiu Theodoru, ca și publicistica lui însumând articole de popularizare în „Universul”, „Dobrogea jună”, „Timpul”, sunt legate mai ales de medicina socială și preventivă. În calitate de scriitor, debutează cu proză la „Adevărul literar și artistic” în 1923, iar editorial în același an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
același an cu o nuvelă amplă, structurată ca un microroman, Viața de student, apărută sub pseudonimul Marcel Olin, ca și romanele Femeia isterică (1925), Amor de vagabond (1927), Femeia pătimașă (1928), doar Eroare medicală sau sinucidere? (1936) fiind iscălit Mihail Zavergiu. Jurnalul unui medic și alte manuscrise inedite mărturisesc preocuparea lui Z. pentru dramaturgie, piesele Virusurile, Destinul, Exuberanța tinereții ș.a., inspirate din viața medicală, întâmpinând constant refuzul teatrelor de a fi înscrise în repertoriu. Plecând de la împrejurări și cazuri reale, cărțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
de student, București, 1923; Femeia isterică, București, 1925; Amor de vagabond, București, 1927; Femeia pătimașă, București, 1928; Eroare medicală sau sinucidere?, București, 1936. Repere bibliografice: C. C. [Constantin Coman], „Eroare medicală sau sinucidere?”, „Naționalul nou”, 1936, 766; Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15; V. I. Cataramă, [Mihail Zavergiu], IIȘ, 1937, 7; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
Eroare medicală sau sinucidere?”, „Naționalul nou”, 1936, 766; Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15; V. I. Cataramă, [Mihail Zavergiu], IIȘ, 1937, 7; Mihail Zavergiu, RRI, IV, partea I, 525-529; Dicț. scriit. rom., IV, 865-866. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
Constantin Coman, Cu dr. Zavergiu..., RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15; V. I. Cataramă, [Mihail Zavergiu], IIȘ, 1937, 7; Mihail Zavergiu, RRI, IV, partea I, 525-529; Dicț. scriit. rom., IV, 865-866. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
RP, 1936, 5 668; Gheorghe Corneanu, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DMN, 1936, 10 776; Virgil Carianopol, „Eroare medicală sau sinucidere?”, DEP, 1936, 2 722; V. Damaschin, [Mihail Zavergiu], VL, 1937, 15; V. I. Cataramă, [Mihail Zavergiu], IIȘ, 1937, 7; Mihail Zavergiu, RRI, IV, partea I, 525-529; Dicț. scriit. rom., IV, 865-866. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
mai mult pe călcâie, întrucât prin acest exercițiu se contractă mușchii posteriori ai gambei. Fiecare exercițiu se poate executa de 5-20 de ori funcție de timpul disponibil și de condițiile pe care le oferă mediul ambiant. În ceea ce privește dieta alimentară, dr. Mihail Zavergiu recomada un regim rațional, care să ofere celulelor ceea ce le trebuie și să nu le intoxice cu produșii chimici prezenți în majoritatea alimentelor conservate. Trebuie consumate cât mai multe fructe proaspete, salate, sucuri naturale și evitate mâncărurile cu mult ardei
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din 1821. Martori oculari relatau faptul că, după ce i-au jefuit și torturat pe evreii ploieșteni, zavergiii greci au fugit din oraș de frica turcilor. Unii dintre ei au luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior, acesta „s-a Întors cu o jumătate de barbă și o perciună tăiată” <endnote id="(196, p. 44)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limbi europene și vorbirea familiară, populară sau argotică, prin care uneori se traduc concepte și noțiuni în limbajul și mentalitatea românească a epocii corespondente revoluției. Aceeași policromie suculentă și în capitolele finale, despre lumea valahă din timpul fanariot și a „zavergiilor” pașoptiști. Desfrâul lexical țâșnește la tot pasul: odată cu deschiderea spre Occident „începuseră să ne vină și din Francia mărfuri: scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile: crivaturi, poloage, baiuuri, brațe de tumbac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
atare în Levantul. El îl abandonează, vrând-nevrând, pe Dimov pentru a regăsi, alături de Eminescu, această viziune etajată a Totului îmbrăcat în învelișuri trecătoare. Nu numai că reia, pe cont propriu, Luceafărul și apoi Glossă. Dar în punctul critic al aventurii zavergiilor, când aceștia ajung în palatul lui Vodă, constată - și constatăm - cu stupoare că totul e aburos, transparent, inconsistent. Imaginea cumplitului despot și a acoliților săi se destramă, ei fiind numai umbre palide pe lângă orbitoarea Poezie și cel care o scrie
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
de azi, o sursă de umor. Personajele care se perinda au iz de epocă, dar și permanentă de caracter: hoți și păgubiți, țigani isteți și evrei hâtri, fete frumușele și prefăcute, neveste cicălitoare, împărați înțelepți cu gărzi ticăloase sau miniștri zavergii, călugări "șireți", chiar o "franteză" și o "actrița" și, bineînțeles, filozofii și poeții care nu-și pot dobândi "dămîncarea". O întreagă recuzita de epocă întregește atmosferă, de la "cersaful da cel mai supsire lino" la buclucașul "țucal". Istorioarele nu sunt simple
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
comicului, ci din cea a tragicului, unul topit până la indistincție în râsul sonor și sănătos pe care-l degajă situațiile și replicile din film. Senzația de confort pe care ți-o dă happy-end-ul, rezolvările în cheie melo a conflictelor, pacificarea zavergiilor disponibilizați cu o reconvertire a lor la o idilică ocupație vecină cu pastoralismul neaoș, și anume culesul de melci prin spațiul mioritic, constituie un prim strat, anestezia după care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine Călina, fata ei, nevasta lui Soare potcovaru țiganul întîi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu "tarabulus la cap și cu iatagan la brîu"; în sfârșit, urmează nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând "cînd răsturnat în droșcă sau în carâtă, când călare pe cai de soi, când mâind armăsarii din faeton". E o înscenare muzeală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]