8 matches
-
Mărgineanu, care au adus un farmec aparte acestei serbări pregătite cu mult entuziasm de copii și profesori. Totodată, s-a amintit că pe 1 martie 1837 s-a născut la Humulesti scriitorul Ion Creangă, cunoscut în Amintiri din copilărie că "zbânțuitul de Nica ". S-au citit fragmente în care chipul mamei este reliefat în contextul specific al satului românesc. Grupul vocal Original și elevii școlii au pregătit un medalion artistic special pentru mămicile sărbătorite cu ocazia zilei de 8 Martie. Clasa
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Spectacolul_primaverii_la_montreal.html [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
șold. Am stat în ghips o perioadă, apoi am umblat cu două cârjiuluițe făcute special pentru mine. Până la urmă m-am făcut bine și nu mai am avut nici o urmă din această căzătura. După cum am mai spus eram un băiat zbânțuit din care motiv mă loveam și mă zgâriam mereu, si acum am pe tot corpul diferite semne „de bună purtare” cum râd ai mei de mine. Cea mai serioasă întimplare a fost cînd m-am trezit cu o cărămidă drept
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
ale melodiilor moderne. Cui îi mai pasă de horele și sârbele de altădată? De Zamfirici, Litaidoi, Bugeac și alte melodii uitate? Alte ritmuri...alte ape...printre alte maluri...Râul vieții curge mereu... Nici curioasele mame nu mai știu ce fac zbânțuiții lor în întunericul discotecii. Cel puțin, nu se mai fac planuri de căsătorie pe bază de pogoane, de neamuri și de galbenii din salbă. Acum, privesc în Piață duminică după amiază...Pustie și mută...Doar rațele și gâștele mai pensulează
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
toți, un drăcușor și jumătate. Câte îi treceau prin cap, toate le făcea. - Nici eu... strigă și Marius, apucându-se strâns cu brațele de loitră. - Măi, măi, măi... Da’ să nu dea dreacu’ să vă mai înghiontiți că nu știu ce fac! Zbânțuiților! Ce să făceț’ voi la?... dar nu își duse gândul până la capăt și o luă iar din loc strunind caii la pas. - Păi vez’ că mergem la porumb!? Știe mamaie ce vorbește!? sări Marius. Nu degeaba ne zâsă s-aducem
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
Simona Tache Noi am făcut azi piața, curat în casă, ceva mâncărică, iar acum ne apucăm să aranjăm brăduțul. Înainte de asta am ținut însă să vă urez Crăciun frumos și liniștit. Sau frumos și zbânțuit, dacă așa vă doriți. Să luați niște Colebil, dacă aveți de gând să consumați mult.
Craciun frumos s-aveți! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19386_a_20711]
-
dumnealui are două antipatii mari: titlul de profesor și numele de Eugen." Dumnealui, Bucureștiul, în schimb, nu respinge nimic. Primește și servește, după puteri și trebuinți, pe toată lumea. Diferența dintre el, beizadeaua unui imperiu est-vest, și bunicul de azi al zbînțuitului care era, e-aceea dintre un fluture pestriț (fie și de lampă...), și-o muscă apteră.
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
tot văita biata mămica noaptea că nu poa’ să-nchiză ochii de ele și de grijă, că ce-o să mai fie ! Bătea tunurile și ziua, da una e să le-auzi pe-ntuneric, și alta e pe lumină ! Eeee, noi, copii zbânțuiți, cum puneam capu jos, ne și răzbea oboseala, da mămica, tot la gard sta, noaptea târziu, cu vecinele... Și acu zicea că i-a prăpădit pe nemți, și gata, se face pace, acu zicea că e tocma pe dos, că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
proprietatea privată. În tot acel timp de scaldă christianică, toate, dar toate proustianismele mele au fost nedureroase. Măcar acea istorie nu am ratat-o, nu mă uitam la ea ca țăranul la girafa de la zoo. Am fost o puștoaică al naibii de zbânțuită. Îmi răzuiam blugii cu cărămida, aveam plete care-mi atingeau fundul, umblam în pânze de la țară, învățasem ideologia marcouseiană, ca să zic așa, eram o hipiotă intelectualistă (struțo-cămilă), ca mulți alții din generația mea. Și eu fugeam în pădure, acolo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]